15,499 matches
-
de la ei ca să-i ajutați pe tineri să se ferească, să se apere? Știți că se moare de frică, de foame, de frig iarna, că oamenii rezistă cum pot, bâjbâind în întuneric la propriu și la figurat? Știți că suntem amenințați cu darea afară din slujbe cel puțin de două ori pe an? E bine să le arăți șoarecilor pisica, nu-i așa? Cuvântul libertate la noi și-a pierdut orice sens. Ca și cel de carne. Sunt forme fără conținut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
câte un nepot. Ceilalți nu vor să aibă copii. Să știți că legile, oricât de aspre ar fi ele, nu vor mai reuși să sperie populația. Din păcate, dvs. nu faceți decât să scoateți legi și decrete prin care ne amenințați cu pușcăria. Unde și când s-a mai pomenit ca un țăran care muncește și crește vite să nu aibă dreptul să taie un vițel sau un miel? Dacă muncesc, am și eu dreptul să mănânc ceea ce îmi place. Cred
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
duse împotriva prietenului lor, preotul Dumitrescu, apărător al Părintelui Calciu; b) aderă și ei la această mișcare religioasă, inițiată în orașul Lugoj de preotul Viorel Dumitrescu, pentru încetarea tuturor persecuțiilor religioase și eliberarea preotului martir Gheorghe Calciu. Sunt și ei amenințați cu excluderea din preoție și Biserică, întocmai ca și preotul Viorel. La Reșița (Mitropolia Banatului), preotul Liviu Negoiță, prieten bun cu preotul Dumitrescu, cere și el încetarea persecuției acestuia din urmă și eliberarea preotului martir Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Însă și el
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dragă: pe la opt seara, pe la nouă, pe la cinci, pe la ora cucuvelelor; ai, n-ai chef de el, îți pătrunde în dormitor, te persecută, urlă la tine, joacă geamparalele ca starostii de pușcării, belește ochii ăia mari ai lui și te amenință: Nu scapi de mine! Mă dorești, nu mă dorești, eu tot dau năvală! La Ora Copiilor sau la Să învățăm semnele de circulație, el nu lipsește. Dacă te afli în vreun loc mai dosit și ai uitat să îți iei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a unui român, în timp ce se afla într-o stație de metrou din apropierea clădirii Națiunilor Unite. La sfârșitul lui noiembrie 1977, Nicolae Pleșiță, care era pe atunci adjunct al ministrului de Interne, mi-a spus că din ordinul președintelui l-a amenințat pe Paul Goma, cu câteva ore înainte de eliberarea autorizației de emigrare, cu următoarele cuvinte: Ajuns la Paris, să fii cuminte, Paul Goma, și să nu uiți că noi avem brațul destul de lung ca să ajungem oriunde v-ați afla. Ordinele de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
milițieni, între care și câțiva colonei, sunt permanent pe urmele noastre, ne sustrag corespondența (chiar și pe cea trimisă de frați), ne înregistrează convorbirile telefonice și ni le întrerup oricând au chef. Noi protestăm, iar ei aud, tac sau ne amenință și râd ironic. Orice abuz la ei e o virtute. Ținând cont de numărul imens de agenți care ne urmăresc, de camerele de luat vederi îndreptate spre apartamentul nostru, de posturile de audiție plasate în diverse blocuri și apartamente din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
exterminate precum ființele prea vii, bisericile vechi ale Bucureștiului continuă totuși să vegheze. În întunericul navei, luminată spre seară de câte o candelă, de lumânările aprinse de credincioși în fața icoanelor Maicii Domnului, continuă să bată o inimă ascunsă! O inimă amenințată de demolare, acest spectru al bucureștenilor poate oricând să lovească oricare din lăcașurile sfinte ale capitalei. Dacă nu se ajunge la demolare, sistematizatorii se mulțumesc să înconjoare în așa fel cu blocuri câte-o biserică, încât aceasta să fie bine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
soartă în ianuarie 1985. Unul din monumentele cele mai de seamă de tradiție bizantină, o adevărată capodoperă a arhitecturii românești, și anume ansamblul mânăstirii Văcărești clădit de către Nicolae Vodă Mavrocordat, domn în Muntenia între 1719 și 1730, este și el amenințat de distrugere. Pentru a dovedi că monumentul este în stare foarte proastă și că nu mai poate fi restaurat, autoritățile municipale au ordonat, în decembrie 1984, dărâmarea celor trei turle, aruncând molozul în interiorul edificiului. Remarcabilele picturi murale ale bisericii sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
libertate, libertatea ca supremă frumusețe. Experimentul jubilației gregare rămâne doar „deviere” inițiatică, pregătind novicele ușor de fermecat să cumuleze mefiența față de mulțime, ca și față de „militanții” ei, care Îl vor suspecta ca „excepție”, Îl vor huli ca străin, Îl vor amenința cu anularea ca individ și ca artist. Nu m-a mirat promptitudinea cu care Nego vroia să aibă textul meu despre Eliade pentru revista pe care o tipărea cu atâtea eforturi. „Discutând cu Ion Chinezu despre nivelul penibil al scrierilor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
afirmare de sine este o mascaradă. Lumea este o Românie”, comentează Harold Rosenberg debutul artistului În farsa existenței. Peste mulți ani, În America, Saul Steinberg avea să constate, Însă, că tocmai America, unde numele său devenise celebru, tocmai acolo era amenințat de anonimizare. În noua patrie, numele Steinberg nu mai părea la fel de dadaist ca, demult, În țara natală. Cărțile de telefon arătau că În fiecare oraș american existau măcar câțiva Steinberg, măcar un Saul Steinberg. Doi Steinberg locuiau chiar În blocul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ședință festivă. A luat parte și profesorul Găvănescul. S-au cântat cântecele noastre cunoscute până atunci și au vorbit câțiva inși. A impresionat mai mult decât toate, cuvântarea simplă și răspicată a bătrânului Cristache Solomon de la Focșani: în fața primejdiei, care amenință să ne înghită cu totul, Legiunea ridică un steag pe care îl urmăm cu hotărâre. Căpitanul cu tinerețea și vigoarea lui va duce acest steag la biruință. El are lipsă de ajutorul nostru al tuturor pentru aceasta. Cu toții trebuie să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o stavilă de care se oprea micul capital străin în acapararea de pământ țărănesc. Țăranului împroprietărit nu i se putea scoate la vânzare acest pământ, așa că în cazul imposibilității de plată a datoriei contractate la străini, acesta din urmă era amenințat să rămână fără bani. Legea lui Mihalache a scos din încurcătură pe cămătarul străin, a despuiat de pământ pe românul împroprietărit și a dat la o parte singura lege, care într-o măsură destul de infimă se mai opunea ofensivei de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
masă la școală. Când ne ducem la școală, acolo poarta și ușile încuiate. Învățătorul Sofonea, fost coleg de școală cu noi, luase cheile și plecase de acasă. Se înscrisese la național-țărăniști și deși ne promisese sala, a plecat cu cheile, amenințând și pe oameni prin agenți electorali ca să nu se prezinte la adunare, fiindcă suntem trimiși de liberali pentru propagandă. Am oprit camionul în fața școlii, am cântat un cântec și venind ceva popor, dintre cei mai îndrăzneți și mai puțin creduli
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prezenta. De aceea vedeți suntem noi adversari, al doilea eu sunt pentru o alianță externă cu Franța și Anglia și cu marile democrații apusene. Cred că interesul neamului românesc și al țării noastre nu poate fi, în învălmășeala grozavă care amenință, altfel asigurat decât prin aceste alianțe. D-nul Codreanu și Partidul Domniei Sale este pentru o alianță cu Germania. Nu pot să aprob acest lucru. Al treilea, partidul Domniei sale are o atitudine antisemită ori eu și noi nu suntem antisemiți. Noi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prezenta. De aceea vedeți suntem noi adversari, al doilea eu sunt pentru o alianță externă cu Franța și Anglia și cu marile democrații apusene. Cred că interesul neamului românesc și al țării noastre nu poate fi, în învălmășeala grozavă care amenință, altfel asigurat decât prin aceste alianțe. D-nul Codreanu și Partidul Domniei Sale este pentru o alianță cu Germania. Nu pot să aprob acest lucru. Al treilea, partidul Domniei sale are o atitudine antisemită ori eu și noi nu suntem antisemiți. Noi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au avut o atitudine binevoitoare au fost: sora Fevronia Barbu, o doctoriță germană din Cernăuți și doi țărani din județul Arad. Sora Barbu era o veche simpatizantă legionară care a făcut tot ce a putut ca să-l ajute, dar fusese amenințată cu destituirea din serviciu pentru ce făcea pentru Nicolae Petrașcu. Doctorița de la Cernăuți era o fată de vreo 25 ani, înaltă, blondă, care în primele săptămâni l-a îngrijit cu un devotament deosebit. De la ea află prima știre de război
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
căutându-se punct de sprijin în afară de Axă. Astăzi când dezastrul țării este îngrozitor de mare, când puterea Statului este fărâmițată, când un întreg popor nevinovat e azvârlit în cea mai neagră deznădejde, lovit, umilit, batjocorit, când anarhia cea mai cumplită ne amenință, când foametea bate la ușă și când toată lumea indică pe vinovat, Garda de Fier e silită să părăsească atitudinea ei de largă înțelegere față de Rege și să-i ceară singurul act patriotic ce i-a mai rămas, singura și ultima
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mișcarea Legionară își exprimă din nou atașamentul ei profund pentru Puterile Axei și încrederea nezdruncinată în spiritul de dreptate care va prezida la alcătuirea Europei de mâine. Mișcarea Legionară cere sprijinul Puterilor Axei în aceste clipe de tragedie internă care amenință să rupă echilibrul țării. Cu gândul la Căpitanul nostru, la cei morți și la cei vii, mergem înainte pe singurul drum ce ne-a mai rămas. Camarazi Hotărârea s-a luat. Victoria e în piepturile noastre. Nici o putere din lume
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a adunat, le-a organizat și din indivizi izolați și contingente neistorice, pierdute în inerția istorică a massei anonime, a creat o mișcare națională.... La noi, țară cu unitate etnic-geografico statală realizată și unde criza economică și spectrul foamei nu amenința poporul, de altfel destul de exploatat și nedreptățit, reacțiunea s-a ivit ca un protest împotriva primejdiei comunisto-bolșevice amenințând să invadeze în fiecare clipă... De aceea cei mai de seamă scriitori români din veacul XIX-lea au demascat această primejdie, iar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
anonime, a creat o mișcare națională.... La noi, țară cu unitate etnic-geografico statală realizată și unde criza economică și spectrul foamei nu amenința poporul, de altfel destul de exploatat și nedreptățit, reacțiunea s-a ivit ca un protest împotriva primejdiei comunisto-bolșevice amenințând să invadeze în fiecare clipă... De aceea cei mai de seamă scriitori români din veacul XIX-lea au demascat această primejdie, iar Căpitanul și elementele luptătoare cari au dat naștere Mișcării Legionare, au pornit de la primcipiul de apărare și conservare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se sprijineau deloc pe mișcările naționaliste. Cu o intuiție perfectă, Comandantul își prefigura cele ce vor urma după plecarea lui la Roma și ne pregătea. în adevăr, după ce s-au alertat de dispariția lui, am fost scoși în fața mitralierelor și amenințați cu împușarea dacă nu ne desolidarizăm de el. în fața acestei presiuni și amenințări au cedat câțiva, din nenorocire oameni de vârf: C. Papanace, Mille Lefter, Ilie Gârneață și alți câțiva. Cei mai puțin importanți - ca noi - am rezistat, amintindu-ne
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a fost Filon Verca din Banat, care a avut cu Nicolae Petrașcu chiar un conflict destul de neplăcut, pe această temă. Datorită acestei solicitări a început să se spună despre Nicolae Petrașcu, că a trădat Mișcarea Legionară și unii l-au amenințat chiar cu moartea, ca Ion Sadovan. Cu timpul lucrurile s-au așezat și încet, încet au intrat marea majoritate sub ascultare, convingându-se că tratativele purtate de el și Vică Negulescu duc la eliberarea multora dintre legionari. În acest timp
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
traiul zilnic al evreilor care au trăit în România în perioada Holocaustului. Evreii desemnați să își continue activitatea profesională la vechile locuri de muncă datorită expertizei lor și-au pierdut atât funcțiile, cât și veniturile, fiind ușor de intimidat și amenințați cu pierderea pozițiilor lor privilegiate dacă nu se supuneau tuturor cerințelor impuse. Evreii obligați să curețe zăpada și molozul de pe străzi, profesioniștii forțați să execute sarcini înjositoare sub ochii vecinilor sau ai simplilor cetățeni au fost cu ușurință umiliți, căzând
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
am luat lanterna într-o mână și am apucat-o pe drumul din subteran. Bătrânul nu m-a însoțit. — Întunegrilor nu le plac ultrasunetele, așa că stai liniștit. Deocamdată n-au curajul să se apropie, chiar dacă-i obligă Simbolatorii. Cum îi ameninți un pic, cum nu mai vin. Cu toată îmbărbătarea bătrânului, nu mă simțeam în largul meu pe întuneric, printre oribilii ăia de Întunegri despre care nu mi se spusese decât că locuiesc în subteran. Ar fi fost bine să știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cocoțată pe căruță și bătea ultima scândură. Mai lipsea osia... dar arăta ca nouă. Paznicul a luat-o cu pași mari spre turn. Era o după-amiază înnorată și umezeala pătrundea în oase. Deasupra Zidului planau dinspre vest nori întunecați ce amenințau cu ploaia. Paznicul transpirase și cămașa i se lipise de bustul solid. Mirosea îngrozitor. — Acesta e Zidul, zise el. L-a bătut cu palma de câteva ori. Are șapte metri înălțime și înconjoară tot orașul. Nu-l pot trece decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]