24,313 matches
-
De asemenea, se mai recomanda ca evreii-meseriașii să fie încadrați, pe cât posibil, în specialitățile lor și anume: zidari, lemnari, tinichigii, ș.a. iar ceilalți să fie utilizați ca salahori. Ca în toate documentele emise în acele timpuri, partea finală fusese rezervată amenințărilor și pedepselor de care se făceau pasibili vinovații, de genul: „...acei dintre evrei care vor avea o atitudine contrară bunului mers al lucrului, sau nu vor activa potrivit puterii sau cunoștințelor ce posedă vor fi puși imediat la dispoziția Cercului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
atitudine contrară bunului mers al lucrului, sau nu vor activa potrivit puterii sau cunoștințelor ce posedă vor fi puși imediat la dispoziția Cercului de Recrutare respectiv, dresând în acest scop un proces verbal”. Nici personalul românesc nu fusese scutit de amenințări, cerându-se (textual) ca „...întregul personal al Serviciului D-voastră să păstreze, în relațiunile cu evreii, cea mai severă corectitudine, cunoscând că se vor aplica cele mai grele sancțiuni acelora, indiferent de grad sau situație, contra cărora se vor primi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
medicii... evrei! Aceste scutiri erau la vremea aceea, adevărate bilete de voie pentru dezertarea LEGALĂ de la obligația prestării muncii de folos obștesc, așa că nu se mai punea problema executării cuiva. Formula „unul din 10” a rămas, din fericire, numai o amenințare fără aplicare practică la fel ca și cea a împușcării a 20 de evrei comuniști și a 10 români de aceeași orientare politică, în cazul constatării unei activități anti-românești de sabotare a eforturilor de război. d. Instrucțiuni de întrebuințare la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dețineau adeverințe eliberate de Legiunea de Jandarmi Moghilev, din Transnistria. Cu mare satisfacție, cei doi se declaraseră a fi „cetățeni sovietici”. d. Refugiați care, după ce s-au fript o dată în borșul stalinist, suflau și-n chișleag! Cu toate intimidările și amenințările aruncate de ofițerii ruși printre potopurile de invective și înjurături cazone, s-au găsit și câțiva curajoși care apucaseră să afle, probabil, că nu era OBLIGATORIE așa-zisa „repatriere benevolă”. Într-adevăr, de-acum „celebrul” articol 5 al Convenției de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ns.)”. După cum se poate remarca, ofițerul rus avea foarte multe informații primite prin cine știe ce canale sigure dar cum în acea vreme începuse, deja, organizarea sinistrei Securități (pe scheletul solid al fostei Poliții de siguranță), nimic nu mai poate provoca mirarea. Amenințarea din finalul documentului nici măcar nu fusese cât de cât camuflată deoarece pe atunci rușii învățaseră de la Stalin că manierele elegante sunt pierdere inutilă de timp. w. „Repatriați una pianină și una mașină de cusut mică!” Punctul 12 al Convenției de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
face aproape zilnic, unde se întrebuințează zeci de kilograme de trotil (subl.ns.) (...) punând în panică și populația din marginea orașului prin puternice bubuituri care produc și pagube prin spargerea geamurilor”. În stilul de-acum arhicunoscut, rușii răspundeau cu numeroase amenințări atunci „...când li s-a tras atențiunea”. Dacă nu știa, Butunoiu îl mai informa pe Luchianov că „...vi se face cunoscut că în aceste luni, conform legilor în vigoare, pescuitul este interzis”. Acestea au fost, pe scurt, cele întâmplate la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bibliotecilor publice și a librăriilor în scopul înlăturării așa ziselor cărți „subversive”, adică ce nu conveneau „moralei bolșevice” (dacă bolșevismul va fi având vreodată vreun scop moralizator!). Tot atunci, a fost interzisă afișarea hărților geografice cu conturul României Mari, sub amenințarea cu ani grei de pușcărie a celor considerați vinovați. O uriașă contribuție la aplicarea acestui umilitor articol, a avut (după 6 martie 1945) guvernul doctorului Petru Groza, cocoțat la putere grație voinței lui Stalin. Desigur, și la Bârlad a fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
apel și la emoție și la rațiune. Este nevoie de mai puțin leadership cănd unitatea organizațională este: Este nevoie de mai mult leadership cănd unitatea organizațională este: Un departament mic și Funcționează deja lacapacitate maximă și Nu se confruntă cu amenințări externe serioasre O companie de dimensiuni mari sau O companie care se confruntă cu ocazii importante de dezvoltare sau O companie care se confruntă cu amenințări externe serioase Liderii diferă de manager și prin felul în care abordează motivarea și
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
este: Un departament mic și Funcționează deja lacapacitate maximă și Nu se confruntă cu amenințări externe serioasre O companie de dimensiuni mari sau O companie care se confruntă cu ocazii importante de dezvoltare sau O companie care se confruntă cu amenințări externe serioase Liderii diferă de manager și prin felul în care abordează motivarea și elanul. Diferențe din punct de vedere al “Motivației” Manager Lider Folosește controlul. Structurează echipa șio organizează. Aplică stimulente. Apelează la abordarea “oficială”. Pune accentul pe structură
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
murdar și putred... dorul vieții de dezmățare țigănească cu [...] cântecele fără perdea, scârboșeniile și măscările [...] primit cu brațele deschise, deși nu totdeauna pe ușa din față [...]. De școlar își duce prietenii la femei bolnave... (practica) iscodirea, defăimarea, bârfeala, zâzania, pâra, amenințarea cu darea în vileag a tainei încredințate sau smulse"; se recomandă singur "M-am făcut codoș de câini" și pentru ca cititorul să nu mai aibă nici o îndoială cu privire la "referent" se introduc în discurs concepte operaționale precum maestru și schiță: "A
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
compromisurile" din perioada comunistă. Critica istorică trebuie să fie obiectivă și să vadă, în loc de așa-numitele compromisuri, diplomația unui patriarh ce și-a păstrat Biserica vie, ajutând-o să treacă din negura perioadei ateiste la lumina libertății religioase. Constrângerile și amenințările nu l-au speriat câtuși de puțin și în tinda bisericii șoptea creștinilor să aibă încredere că Dumnezeu nu ne va lăsa până în sfârșit. A știut să fie zid de apărare credincioșilor săi și să nu se lase intimidat. În
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
structura un mod de comunicare adecvat particularităților presei, având în vedere necesitățile spirtituale ale credincioșilor. Actualmente, Patriarhul Daniel manifestă o atitudine specială față de mass-media, în sensul că a știut mereu să vadă că ea reprezintă o oportunitate și nu o amenințare, însă mai este mult de recuperat și însușit în domeniul comunicării la nivelul eparhiilor, mai ales că Statutul de Organizare și Funcționare al BOR prevede, la articolul 167, că "la nivelul Patriarhiei Romane și al eparhiilor pot funcționa, sub directa
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Coșbuc, B. I. 6. Adjectivul zgomotoși, folosit nearticulat în fața unui substantiv cu înțeles hotărât, arată clar negruparea directă cu substantivul în calitate de atribut. În cazul când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după acest complement: Dinu ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
comparația cu natura pe care a ales-o nu se potrivește perfect 25. Societățile civile distrug credința în presupusul artificiu natural al "societății". Ele chiar stimulează conștiența că (evidentă în diferitele forme de gîndire ecologică) umanitatea însăși poate fi o amenințare pentru libertatea normală a lumii naturale de care societatea civilă depinde. Societățile civile îi încurajează pe membrii lor să fie suspicioși în privința încercărilor de "mitologizare" (cum ar fi spus Barthes) a propriilor lor condiții sociale. Societățile civile oferă membrilor lor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a "democratiza" teoria identității naționale pe această cale7. Rights of Man a stîrnit discuții publice aprinse despre calitățile monarhiilor și ale republicilor, l-a forțat pe Paine la un exil permanent din Anglia lui natală, a stîrnit un val de amenințări cu moartea și a dus la o furie generală contra adepților lui Paine, și toate acestea pentru că autorul a sugerat că fiecare națiune are dreptul la propriul său sistem de guvernămînt reprezentativ. Paine a propus această teorie în timpul Revoluției Americane
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și armata lui au fost măcelăriți în timp ce apărau Creștinătatea și civilizația de semiluna și iataganul islamului atotcuceritor. Aceeași considerare a musulmanilor ca invadatori nedemni a destrămat, mai apoi, Bosnia-Herțegovina. S-a tras asupra unor civili nevinovați. Au fost scoși, sub amenințarea puștii, din casele incendiate. Au fost executați pe loc în case vecine sau au fost puși să mărșăluiască prin ploaia de obuze, de-a lungul șinelor de cale ferată, printre cadavre în putrefacție, către lagăre de concentrare, unde erau violați
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Tratatul asupra Uniunii înțelege că de acum încolo nu va trebui să mai existe retrasări prin forță ale frontierelor statelor-națiune existente și că, în contextul european, războaiele necivile provocate de presiuni naționaliste și nu războaiele între state-națiune omogene au devenit amenințarea majoră pentru stabilitatea regională. Principiul cetățeniei Uniunii amintește europenilor și de caracterul tot mai multinațional al statelor lor. Majoritatea statelor europene au fost, desigur, dintotdeauna multinaționale, dar în ultimul timp acest fapt a fost accentuat de migrațiile pe scară largă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
elaborat la curțile italiene din secolul al XVI-lea și în saloanele pariziene ale secolului al XVII-lea. Conform acestui principiu pozitiv, oamenii pot, în relațiile lor de fiecare zi, cum ar fi comerțul și dragostea, nu numai să evite amenințarea violenței necivilitate ci și să le transforme în surse de plăcere. Potențialul natural de agresiune între indivizi și între grupuri poate fi controlat prin convenții artificiale, ca de exemplu vorbirea lipsită de vulgarități, manierele politicoase, stilul de îmbrăcăminte mai feminin
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
reproduce necivilitatea printre cei fără putere, implicația principală fiind că cei puternici ar trebui să-și schimbe cumva atitudinile și să-i lase pe cei "necivilizați" să-și găsească propriul lor drum spre civilitate. Cu toate aceste rezerve și calificative, amenințarea violenței (și frica de violență) pare să fi plutit mereu în umbra preocupărilor privind civilitatea. Lipsa de civilitate a fost fantoma care a urmărit permanent societatea civilă. Din acest punct de vedere, civilizația a fost înțeleasă, în mod normal, ca
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a domina societățile pe care încercau să le supună. În consecință, apelau la strategia paradoxală de a permite comunităților locale și unor regiuni întregi să se administreze singure, dar să le furnizeze bani, să muncească sau să facă corvoadă sub amenințarea pedepsei. Statul modern, dimpotrivă, funcționează ca un instrument de dominare cu forțe armate concentrate la centru. Și aceasta pentru că într-un anumit moment al istoriei sale i-a dezarmat pe lorzii feudali autonomi, miliția comunală, pe mercenari, pe pirați și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pe aristocrații ce se duelau. Statul modern este deci potențial mai periculos în ceea ce privește eficiența decît sistemele politice premoderne. Monopolul său asupra mijloacelor de producere a violenței, după cum a remarcat Hobbes, îi plasează pe supușii săi sub un nor permanent de amenințare cu violența. *** Elias este îndreptățit să observe că violența statului poate distruge civilitatea, ceea ce a și făcut adesea, lăsînd în urmă relații sociale dominate de necivilitate: violențe, lipsă de securitate, conflicte exasperante, rezolvări amînate la nesfîrșit. Zeci de societăți contemporane
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
la conducere la un moment dat. Strădania de a restrînge mijloacele de violență, de a le supune discuțiilor publice deschise și de a împiedica folosirea lor nepopulară sau nesăbuită poate fi înțeleasă ca o contribuție la eforturile de minimizare a amenințărilor cu violența venite din afară cu care se confruntă societatea civilă. Această încercare de democratizare a mijloacelor violenței de stat, dacă putem să o numim așa, are multiple rădăcini istorice și se bazează pe o mare varietate de metode de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ambițios de a dezvolta un tip de guvernămînt suprastatal fondat pe un tratat, sau foedus, între state, ai căror conducători și supuși văd avantaje clare în transcendența practică a unui sistem anarhic de state suverane înclinate permanent spre război sau amenințări de război. Modelul Philadelphiei, apărut din lupta coloniștilor americani contra britanicilor și instituționalizat ca Statele Unite ale Americii între înființarea uniunii (1781-1789) și Războiul Civil (1861-1865), este un exemplu care ar trebui să prezinte interes pentru teoreticienii contemporani ai societății civile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a mijloacelor de violență ale statului nu sînt concentrate exclusiv în sfera constituțională. Ele apar și din interiorul societății civile, unde iau forma complet diferită a inițiativelor publice care au drept scop problematizarea și reducerea volumului și calității arbitrare ale (amenințării) violenței de stat. Dacă aceste inițiative reușesc, sau în ce măsură reușesc nu interesează aici, căci lucrul cel mai important este că acest secol lung de violențe a fost martorul, pentru prima dată în mod absolut, a ceea ce s-ar putea numi
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
constante ale tuturor împotriva tuturor dintr-o societate civilă, un ansamblu, modelat de către stat, de instituții sociale care nu numai că au tendința a fi, dar chiar și sînt dominate de forme necivile de interacțiune, de la grosolăniile zilnice însoțite de amenințări voalate pînă la violențele organizate sistematic. Într-o societate necivilă, civilitatea devine o resursă rară. Ceea ce rămîne este un teren de luptă în care cel mai puternic bazîndu-se pe supraviețuirea unor anumite libertăți civile se bucură de dreptul de a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]