14,928 matches
-
lui Ann Jefferson devine importantă pentru toate culturile care vin prea târziu și descoperă problema geniului mai degrabă sub forma unor elemente de discurs (constelații de clișee, locuri comune, elemente de imaginar și compilații filosofice) decât sub aceea a unor doctrine cristalizate. O asemenea perspectivă fixează un alt prag, inferior, pentru intrarea în dezbaterea despre geniu. Ea avantajează spațiile marginale care nu au avut șansa să dea mari gânditori care să ia parte alături de Voltaire și Condillac la marea "conversație europeană
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aceea atenția estetică nu e doar un comportament episodic în existența unui individ, ci și un comportament colectiv, regularizat printr-un aparat ideologic gestionat de comunitate, integrat în practicile culturale ale unui anume timp. Vor exista prin urmare teoretizări sau doctrine, locuri comune sau instituții (spații destinate admirației, consacrării etc.) cu menirea de a regla suprainvestiția estetică. Din această perspectivă, se poate vorbi despre o percepție socială a practicilor angajate de obiectele literare tocmai prin excesul "estetic" pe care acestea îl
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geografică" cu realitatea teritoritorială a țării și a angajat o viziune a vieții efemere. În sfârșit, capitolul al patrulea abordează regimul "singularizării", legat de aprecierea personalității creatoare în funcție de revelarea vocației individuale. Introdusă tot în atmosfera revoluționară de la 1848, prin mobilizarea doctrinelor despre "misiunea națională", sensibilitatea față de singularitate a inaugurat o nouă formă a admirației în spațiul public românesc după 1860, aducând în prim plan factorul sufletesc și realitățile interioare. Nu pot să nu constat ambivalența unei discuții despre resurse care combină
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai mulți tirani"46. Prin contrast, creștinismul apare ca o reacție la constrângerea autorității de stat, "sacralizând" individul. E singurul model care permite conceperea societății ca "aglomerație", cu vocație plurală. Concret, Heliade Rădulescu se referă la organizarea monahală: "Dacă după doctrinele sau credințele cristiane tot individul izolat era sacru și autonom, cu voia și libertatea sa proprie, neviolată de nimeni, cu atâta mai vârtos individul moral sau colectiv devenea și mai sacru: o ecclesie sau o aglomerație de o mie de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nimeni, cu atâta mai vârtos individul moral sau colectiv devenea și mai sacru: o ecclesie sau o aglomerație de o mie de invide sacre era de o mie de ori mai sacră"47. Creștinismul nu înseamnă pentru el doar o doctrină și un set de valori morale, ci mai ales un model administrativ, arhetipul unei comunități care nu aglutinează indivizii într-o masă: "Ecclesia, despre care se va vorbi mai jos, era o perfecție de societate ce nu mai făcea pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o figură cantitativă a genialității? Răspunsul e simplu: a intervenit o circumstanță favorizantă. Suportul acestei perspective asupra genialității e de import. O conjunctură istorică a făcut ca începuturile culturii literare române să fie contemporane cu una dintre cele mai influente doctrine - și doxe - din secolul al XIX-lea, saint-simonismul. Lansată de contele Henri de Saint-Simon (1760-1825) printr-o serie de lucrări publicate începând cu 1802, această doctrină a fost reluată mai apoi de numeroși autori și transformată într-un cult laic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca începuturile culturii literare române să fie contemporane cu una dintre cele mai influente doctrine - și doxe - din secolul al XIX-lea, saint-simonismul. Lansată de contele Henri de Saint-Simon (1760-1825) printr-o serie de lucrări publicate începând cu 1802, această doctrină a fost reluată mai apoi de numeroși autori și transformată într-un cult laic. Textele originale ale lui Saint-Simon se încheie în 1827, aproximativ în momentul în care Heliade Rădulescu își începea cariera de scriitor. Vor urma numeroase alte texte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spre sfârșitul anilor 1850. La noi, primele idei saint-simoniene apar în scrierile lui Heliade Rădulescu și în cercul din jurul Curierului românesc înspre 183269 și se prelungesc prin diverse influențe până la capătul carierei criticului. Se pare că Heliade Rădulescu a preluat doctrina din scrierile unuia dintre discipolii lui Saint-Simon, Pierre Leroux, și-a reînnoit lecturile în preajma Revoluției de la 1848 și a fost sensibil la unele ecouri îndepărtate pe care le-a găsit la Lamartine și Victor Hugo. Dar nu filiațiile contează aici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aceeași temă a anticipării prin progresul cunoașterii. E un suport democratizant care sub aparența unei figuri a unicului, a "alesului", ascunde o reprezentare a rațiunii triumfătoare, bazată pe o logică a progresului inevitabil. Sigur că această basculare era prevăzută de doctrina saint-simonismului: cel "ales" să conducă societatea spre viitor e cel care cunoaște legea progresului științific și tehnologic. E însă important de subliniat în ce măsură chiar și în această versiune schematică și clișeizată, Iosif Vulcan așază apostolatul pe un suport progresist. Fie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca să le transpună în realitate le transformă în poezie. Noi însă oamenii știm că ideile, geniul, talentul ce se cuprinde în Iliada [...] nu sunt corpul lui Homer și Moise, nu corpul poeților și profeților și sapienților umanității, ci întregul ideilor, doctrinelor, geniului, talentului acestora, sufletul lor, viața lor ce străbătură secolii [...] noi toți la câți ne serveau de exemplu faptele și geniurile părinților noștri 101. În aceeași logică, Heliade Rădulescu presupune existența unor lanțuri de oglindiri. Faptele dintr-o ficțiune se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de-a dreptul sub simțul vederii"71); după cum există obiecte care evocă obiceiuri, credințe, moduri de a fi ale unei populații din trecut. Această bifurcare stă în centrul cursului introductiv. Amândouă aceste serii de rezultate se rapoartă la principii și doctrine filosofice; căci una din ele prezentă material și fapte pentru morala socială sau Etica; iar cealaltă, tractând despre arte este chiar baza Esteticei"72. În această dublă articulare a domeniului arheologiei a intervenit ceea ce astăzi am numi un derapaj epistemic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rĭvĭnoobrazĭnŭ (adj.), rĭvĭnostvo (n.), rĭvĭnostĭ (f.), rĭvĭnostĭnŭ (adj.), rĭvĭnŭ (f.), rĭvĭnĭstvo (n.). Era rezultatul unei operațiuni de echivalare a unei sfere terminologice la fel de importante, din latina bisericească a evului mediu timpuriu, prin care slavona crease corespondente pentru câteva cuvinte-cheie ale doctrinei creștine: æmulatio și zelus. La baza acestei utilizări religioase medievale stă o opoziție consacrată în antichitatea greco-romană, între imitatio și æmulatio. Cuvântul s-a constituit așadar prin sedimentarea a două culturi, una religioasă, alta retorică. Reamintesc pe scurt datele acestei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Crucii imitau exemplul cristic, nu prin copierea unei forme de viață, ci prin dragostea oarbă pentru o virtute: purtați de iubire, puteau să comită crime, rămânând în același cadru mimetic. Se înțelege de ce termenul a fost atât de important pentru doctrina și propaganda creștină. Iisus putea fi blând și iertător, ei, imitându-l, erau răzbunători și furioși. Æmulatio Christi justifica proiecte pe care imitatio Christi 20 nu avea cum să le cauționeze. În același timp, termenul permitea schimbări radicale de polaritate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
indivizilor. Ea a fondat posibilitatea existențelor orientate, în care toate aspectele trăirii să fie puse sub semnul totalizant al unei chemări. Într-un fel a fost nedrept că istoria literară i-a reproșat acelei epoci naționalismul și fetișizarea obiectivelor sale: doctrina "misiunii naționale" era mai mult decât o tendință ideologică, era suportul pe care se puteau construi toate narațiunile despre existențele individuale. Ea permitea atribuirea unei urgențe interioare pentru formele de angajament activ în viață. Altfel spus, oferea cadrul în care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rădulescu sunt discutate la pp. 61-66; 205-239 și în Santa cetate, între utopie și poezie (1935), în Studii literare, IV, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1980, pp. 12-42. Există numeroase studii asupra acestui subiect. Despre contactul cu doctrina saint-simoniană în cursul anilor '30, la Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, pp. 81-82. Despre rezistența ideilor saint-simoniene de-a lungul întregii cariere a lui Heliade Rădulescu vorbește Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, pp. 95-117 (și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre ce ar trebui să facă liberalii ca să-i învingă pe democrați, despre, despre, despre... Lucrurile sunt clare: la nivel de mase, orice politolog o va spune, exersarea carismei va fi întotdeauna mult mai eficientă ca armă politică decât orice doctrină sau platformă-program. Nu mai contează că te numești campionul anticorupției într-o țară fără corupți oficiali. Nu mai contează că înfierezi securismul și pledezi pentru legea lustrației, iar în paralel aplici stele la butoniera unui securist notoriu, care însă e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
doct. — Păi, Heidegger e autorul poezioarei? — Nu, zise,-n locul domnișoarei Carmen Carpen, profesorul Vasile Elisav, care prinsese șpilul, în sfârșit, al replicii celei dintâi. Domnișoara Carmen vrea să spună că Lichtung, care-i o noțiune de prim ordin a doctrinei filosofului german, ar fi un termen de netălmăcit în orice limbă, inclusiv a noastră. — Dar eu știam din bruma de nemțească pe care-am învățat-o în liceu, că Lichtung va să zică „luminiș“. — Ei, dragă Nora, tocmai ăsta-i baiul: că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
intelectuale catolice din occident asupra Bisericii și a mijloacelor de informare în viața publică / 47 I.1.2. Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic / 52 I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice / 57 I.2. Istoricul doctrinei Bisericii Catolice și a viziunii sale asupra mijloacelor de comunicare / 60 I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X / 62 I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I / 66 I.2.3. Intervențiile Magisteriului în prima jumătate a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
livrești occidentale asupra felului în care Vaticanul a reacționat la maniera modernă de constituire și afirmare a identităților, modul în care s-a impus ideea de presă catolică, forme de control asupra mesajului și răspândirii lui prin presă, constituirea unei doctrine a Bisericii catolice asupra mijloacelor de comunicare. Prin raportarea la România și la situația particulară a unei minorități catolice într-o țară majoritar ortodoxă sub aspect confesional, autorul își înscrie demersul în orizontul istoriei relațiilor internaționale, descriind mecanismele intervenției Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comparației și analizei. Autorul ne plasează dintru început, în capitolul I, în contextul occidental al gandirii demersului de presă catolic, prezentându-ne sistematic modalitatea în care Vaticanul a internalizat, sub influența mediilor intelectuale catolice, demersul de informare publică, constituind o doctrină asupra mijloacelor de comunicare, pentru ca apoi să analizeze secvențial, etapizat, evoluțiile presei catolice din Spania, Italia și din Franța. Gândite ca elemente de context, dar și de comparație, problemele enunțate în prima parte se regăsesc, mai curând sub raport descriptiv
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Franța (subcapitolul I.3), dar mai ales de încercarea de a înțelege modul în care Vaticanul a regândit aspectul și rolul presei o dată cu noua sociabilitate de factură modernă, sub influența mediilor intelectuale catolice din țările Occidentului, până la constituirea unei doctrine proprii în domeniul mass-mediei. Aș evidenția la acest nivel subcapitolul I. 1.2, Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic, unul care plecând de la exegeza unei lucrări din 1913 a sus-numitului iezuit arată încercarea de control a Vaticanului asupra comunicării publice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
modernă) prin mass-media și crearea unei viziuni catolice omogene cu privire la evoluția societății. Primul capitol nu a fost conceput ca un istoric al anilor de la începutul secolului al XX-lea sau al mijloacelor de comunicare și nici ca o sinteză a doctrinei Magisteriului asupra acestora, cu atât mai puțin a evoluției politicii Sfântului Scaun pe scena internațională și a raporturilor stabilite cu diferite state. Nu reprezintă nici un studiu exhaustiv al istoriei Bisericii din Italia, Spania sau Franța, ori al dezvoltării presei din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
subcapitole și un volum separat de anexe, ce conține documente inedite și fotografii. Primul capitol Biserica Catolică și mijloacele moderne de comunicare socială este împărțit la rândul său în trei subcapitole: Biserica Catolică și mass-media. Rolul presei în cadrul Bisericii; Istoricul doctrinei Bisericii Catolice și a viziunii sale asupra mijloacelor de comunicare; Evoluția presei în Spania, Italia și Franța. Aici prezentăm cadrul general de dezvoltare a mijloacelor de comunicare în interiorul Bisericii, concepția acesteia privitoare la mass-media și la locul ei în cadrul societății
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Aici prezentăm cadrul general de dezvoltare a mijloacelor de comunicare în interiorul Bisericii, concepția acesteia privitoare la mass-media și la locul ei în cadrul societății, misiunea presei catolice; mai includem un scurt istoric al viziunii Sfântului Scaun asupra fenomenului (așa cum reiese din doctrina Magisteriului), precum și o sinteză privitoare la dezvoltarea și caracteristicile presei catolice din trei state cu o îndelungată tradiție catolică și de presă și cu un rol important în evoluția Bisericii Catolice și în reașezarea ei în societatea modernă. În Influența
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a atitudinii ierarhiei catolice față de mijloacele de comunicare, care s-au dezvoltat rapid în perioada sus menționată. Acest capitol nu a fost conceput ca un istoric al acelor ani sau al mijloacelor de comunicare și nici ca o sinteză a doctrinei Magisteriului (Prin Magisteriu înțelegem "învățătura Bisericii")23 asupra acestora, cu atât mai puțin a evoluției Sfântului Scaun pe scena internațională și a raporturilor stabilite cu diferite state. Nu reprezintă nici un studiu exhaustiv al istoriei Bisericii din Italia, Spania sau Franța
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]