12,743 matches
-
carte? Să nu uităm că s-a sinucis... București Far West Convorbiri cu Octavian Paler Daniel Cristea-Enache - Este acea vorbă frumoasă: important nu e ce face istoria din noi, important e ce facem noi din ceea ce face istoria din noi. Eul social a trecut în toată această perioadă de teroare prin adaptări, compromisuri, plieri inevitabile. Mă amuză oarecum cei care spun astăzi că n-au făcut nici un compromis în anii de comunism. E imposibil: un compromis, cât de mic, a făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
au făcut nici un compromis în anii de comunism. E imposibil: un compromis, cât de mic, a făcut întreaga generație a părinților noștri; și am fi făcut și noi, dacă am fi fost în locul lor. Există însă o libertate lăuntrică, a eului profund, pe care o regăsim la destui intelectuali autentici, și care n-a putut fi alterată de presiunea istoriei. N. Steinhardt a trecut, datorită ei, prin închisoare ca printr-o experiență fundamentală. Gratiile l-au sporit ca om, nu l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
și pericolului. Ei își dezvoltă o "memorie structurată" cu privire la această lume ostilă care impune comportamente agresive pentru atingerea scopurilor fixate (Dodge, 1993). Perceperea lumii sociale ca pe un loc al ostilității împotriva sinelui, slaba stimă de sine și prezența unui eu agitat, toate aceste elemente contribuie la activarea unor nevoi foarte puternice de protecție. Iar agresivitatea poate oferi sentimentul puterii și a controlului celorlalți. Schemele cognitive și modurile de interpretare orientează percepția și evaluarea evenimentelor și a relațiilor interpersonale. Aceste procese
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai multe obiecte, un substantiv de genul feminin desemnează o ființă de sex feminin 112; tot așa, persoana întîi plural a unui verb arată - ca să nu spunem "desemnează"113 - o acțiune săvîrșită de mai mulți autori, dintre care unul sînt eu; o formă de superlativ absolut (de ex. ital. altissimo) arată prezența unei însușiri într-un grad foarte înalt. Nici una din formele menționate mai sus nu exprimă relații între elementele enunțului 114, nu pune în legătură cuvîntul respectiv cu vreun alt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care se dovedesc a fi foarte vechi, pentru că doar originea comună poate justifica existența în limbile indo-europene vechi a unor forme 247 precum: - skr.: ásti "este" ~ sánti "șunt"; lat. est ~ șunt; got. ist ~ sind; v.sl. jestŭ ~ sotŭ; sau - skr: ahám "eu" ~ măm "pe mine"; av. azəm ~ mam; lat. ego ~ me; got. ik ~ mik; v.sl. azŭ ~ me. Printre caracteristicile cvasi-generale ale limbilor indo-europene mai sînt amintite: sînt limbi puternic fuzionante; cuvintele flexibile sînt mult mai numeroase decît cele inflexibile; desinențele pot cumulă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
despre lumea care ne înconjoară, a dialoga înseamnă a vorbi despre lumea care suntem" (Cury, 2005, p. 39), ambele lumi într-o dinamică permanentă. (c) Comunicarea înseamnă relație: plecând de la premisa că "libertatea umană nu apare decât în întâlnirea unui eu și a unui tu, adică în constituirea acestei comunități particulare reprezentate de noi" (Mehl, 1955, p. 15), se poate vorbi despre comunicare ca actualizare implicită sau explicită a relației locutor interlocutor, actul comunicativ fiind, în fapt, o concretizare verbală, paraverbală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 132-133; Popescu, 1998, pp. 79-123 etc.). Una dintre componentele acestei teorii este analiza structurală (versus componenta tranzacțiilor interumane, cea a jocurilor psihologice și cea a scenariilor Birkenbihl, 1998, p. 88), în cadrul căreia se operează cu așa-numitele " Stări ale Eului" manifestări diferite, în anumite contexte, ale aceleiași persoane. Fiecare stare a Eului reprezintă "un set de comportamente, gânduri și sentimente" (Stewart, Joines, 2008, p. 4) care ilustrează diferitele ipostaze ale unei personalități; Eric Berne a identificat trei astfel de stări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
este analiza structurală (versus componenta tranzacțiilor interumane, cea a jocurilor psihologice și cea a scenariilor Birkenbihl, 1998, p. 88), în cadrul căreia se operează cu așa-numitele " Stări ale Eului" manifestări diferite, în anumite contexte, ale aceleiași persoane. Fiecare stare a Eului reprezintă "un set de comportamente, gânduri și sentimente" (Stewart, Joines, 2008, p. 4) care ilustrează diferitele ipostaze ale unei personalități; Eric Berne a identificat trei astfel de stări ale Eului (cf. Berne, 2011; Brécard, Hawkes, 2008, pp. 25-55; Cardon, Lenhardt
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
diferite, în anumite contexte, ale aceleiași persoane. Fiecare stare a Eului reprezintă "un set de comportamente, gânduri și sentimente" (Stewart, Joines, 2008, p. 4) care ilustrează diferitele ipostaze ale unei personalități; Eric Berne a identificat trei astfel de stări ale Eului (cf. Berne, 2011; Brécard, Hawkes, 2008, pp. 25-55; Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, pp. 25-30; Birkenbihl, 1998, p. 88 etc.): starea de Părinte, starea de Copil și starea de Adult (în cadrul primelor două stări au fost diferențiate variante precum: Părintele normativ
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adult își poate manifesta, într-un anumit context, starea de Copil atunci când se alintă, când face mofturi, când folosește replici de tipul "Nu-mi place pur și simplu să fac asta...", Nu mai vorbesc cu tine!". În cadrul acestei Stări a Eului au fost identificate variante (cf. Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005) care nuanțează perspectiva de analiză: * Copilul liber/spontan care spune ce vrea atunci când vrea, care spune fără cenzură ce simte/ce gândește, comportamentul lui fiind guvernat atât de "nevoi fiziologice și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poate actualiza starea de Părinte, grijuliu cu fratele său mai mic, adresându-i-se acestuia în stilul mamei sale, de la care a preluat sintagme precum "Nu-i nimic... Te ajut eu..."). Variantele care pot fi diferențiate în cadrul acestei Stări a Eului sunt: * Părintele normativ cel care judecă, face morală (prin raportare la propriul sistem de valori), amenință în cazul nerespectării regulilor/normelor în care crede etc.; * Părintele protector cel care ocrotește, protejează, oferă sprijin, ajută, mângâie etc.; * Starea de Adult ilustrează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
al analizei faptelor și luării de decizii motivate, argumentate: "Care este problema?", " Cum funcționează mașina cu cheiță?", "Hai să vedem de unde pleacă totul...", "Hai să vedem ce s-a întâmplat și apoi căutăm soluții..." etc. Spre deosebire de celelalte două Stări ale Eului, Adultul se raportează la realitate fără a implica emoțiile/afectivitatea (așa cum o face Copilul) și "fără judecăți de valoare" (la care face apel Părintele) Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 28. Toate aceste Stări ale Eului apar manifestate verbal, nonverbal, paraverbal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Spre deosebire de celelalte două Stări ale Eului, Adultul se raportează la realitate fără a implica emoțiile/afectivitatea (așa cum o face Copilul) și "fără judecăți de valoare" (la care face apel Părintele) Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 28. Toate aceste Stări ale Eului apar manifestate verbal, nonverbal, paraverbal în comunicarea interpersonală și, implicit, în comunicarea didactică/educațională vezi Tabelele nr. 2, 3 și 4. Tabelul nr. 2. Manifestări verbale/paraverbale/nonverbale ale variantelor Stării de Copil Starea Eului Manifestări verbale Manifestări paraverbale Manifestări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
28. Toate aceste Stări ale Eului apar manifestate verbal, nonverbal, paraverbal în comunicarea interpersonală și, implicit, în comunicarea didactică/educațională vezi Tabelele nr. 2, 3 și 4. Tabelul nr. 2. Manifestări verbale/paraverbale/nonverbale ale variantelor Stării de Copil Starea Eului Manifestări verbale Manifestări paraverbale Manifestări nonverbale COPIL liber/spontan Îmi place... Nu-mi place... Vreau să... Am chef să... Mi-e poftă de... Vreau să fac/încerc (și) eu... Mă doare... Nu mă mai joc cu tine! Nu mai vorbesc
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sfidător Bombăneală Gesturi/îmbrăcăminte diferite de ceea s-ar aștepta cei din jur în general, manifestări exterioare opuse dorințelor celorlalți, împotriva normelor (îmbrăcăminte, muzică, filme, cărți etc.) Tabelul nr. 3. Manifestări verbale/paraverbale/nonverbale ale variantelor Stării de Părinte Starea Eului Manifestări verbale Manifestări paraverbale Manifestări nonverbale PĂRINTE normativ Așa trebuie să faci... Așa trebuie să te comporți... Așa este bine... Așa nu este bine... Nu pune mâna acolo! Nu ai voie să... Treci la tablă! Scrie tot ce spun eu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
scăzută sau medie a vocii Îmbrățișarea/mângâierea interlocutorului Oferirea unui obiect Gest protector Transmiterea, prin mimică, a unui sentiment de protecție, de siguranță, de căldură interlocutorului etc. Tabelul nr. 4. Manifestări verbale/paraverbale/nonverbale ale variantelor Stării de Adult Starea Eului Manifestări verbale Manifestări paraverbale Manifestări nonverbale ADULT Ce știi despre...? Ce crezi despre...? Care este părerea ta...? Eu cred că... Tu ce crezi? Aș vrea să... Ce zici? Aș vrea să... E bine pentru tine? Care este problema? Hai să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
reflectând logica mesajului Mimică, gesturi "meditative" Capul sprijinit în mâini Privire contemplativă Degete încrucișate Deget dus la tâmplă, sprijinit de nas etc. Gesturi indicative, ilustrative, explicative etc. După cum reiese și din exemplele prezentate în tabelele anterioare, pentru fiecare Stare a Eului se poate vorbi de o coordonată pozitivă, respectiv de una negativă. De exemplu, Copilul poate reacționa pozitiv (își manifestă bucuria) sau negativ (își provoacă interlocutorul), Părintele poate proteja, poate ajuta (coordonată pozitivă), dar și supraproteja, poate exagera în limite impuse
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și supraproteja, poate exagera în limite impuse sau în ajutor oferit (coordonată negativă), Adultul poate fi perceput pozitiv, în analiza și rezolvarea unei situații-problemă, respectiv negativ blocat în raționamente. Importantă este, în toate aceste cazuri și în manifestarea tuturor Stărilor Eului, adaptarea (lor) la diferitele valențe contextuale ale situației de comunicare, la aspecte precum: "1. gradul de urgență (în cazul unui incendiu, explicațiile Adultului sunt, probabil, în plus, iar panica Copilului trebuie să fie reținută etc.); 2. persoane (trebuie să fii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
explicațiile Adultului sunt, probabil, în plus, iar panica Copilului trebuie să fie reținută etc.); 2. persoane (trebuie să fii uneori protector cu anumiți indivizi, dar să lași multă independență altora); 3. sarcina de îndeplinit (dacă ai un obiectiv, toate Stările Eului se pot constitui în mijloace de a-l atinge)" (trad. ns., Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 31). Orice situație de comunicare presupune interacțiune, relaționare locutor interlocutor, de aici și multiplele corelații/raporturi posibile între Stările Eului actualizate de fiecare persoană
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un obiectiv, toate Stările Eului se pot constitui în mijloace de a-l atinge)" (trad. ns., Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 31). Orice situație de comunicare presupune interacțiune, relaționare locutor interlocutor, de aici și multiplele corelații/raporturi posibile între Stările Eului actualizate de fiecare persoană implicată într-un act comunicativ. Aceste raporturi au fost teoretizate în literatura de specialitate sub forma relațiilor de dominare, de egalitate și de dependență, ilustrate prin raporturile: Părinte Copil, Adult Adult, Copil Părinte. Acestea 23 pot
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de sine/dezvoltări personale și a înțelegerii celor cu care interacționăm, a îmbunătățirii relațiilor cu aceștia (Stuart & Alger, 2011; Șerbănescu, 2009; Brécard & Hawkes, 2008 etc.). De altfel, următoarele secțiuni ale lucrării de față vor conține exemple de actualizare a Stărilor Eului și a raporturilor posibile/dezirabile/optime locutor interlocutor prin utilizarea anumitor strategii discursive și teatrale. (3) Teoria fețelor și strategiile politeții în comunicare Teoria fețelor, implicând diferențierea feței pozitive (ca teritoriu al manifestării sociale a Eul-ui24, a imaginii pe care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
amintiri comune), în cazul în care interlocutorul ți-a fost coleg de clasă, iar acum îți este student. Dincolo de "rol", în literatura de specialitate se vehiculează și termenii "fațetă"/"ramă"36, care trimit de fapt către manifestarea în comunicare a Eul-ului social, a ceea ce locutorul dorește la un moment dat să prezinte interlocutorului (păstrând și coordonate ale Eul-ului pe care alege să nu le exteriorizeze), cu trimitere însă și către ideea de "mască" asociată cu ceea ce locutorul consideră că
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Dincolo de "rol", în literatura de specialitate se vehiculează și termenii "fațetă"/"ramă"36, care trimit de fapt către manifestarea în comunicare a Eul-ului social, a ceea ce locutorul dorește la un moment dat să prezinte interlocutorului (păstrând și coordonate ale Eul-ului pe care alege să nu le exteriorizeze), cu trimitere însă și către ideea de "mască" asociată cu ceea ce locutorul consideră că se așteaptă de la el într-o situație dată (cf. Rogers, 2008, p. 165) și cu disimularea în condițiile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
științifice, trebuie să-și adapteze actul comunicativ în contextul în care constată că elevii posedă deja respectivele informații). (2) Cum relaționează locutorul cu interlocutorul/interlocutorii? Prin raportare la "rolurile"30 reperabile în context, asumate de participanții la actul comunicativ, la Eul intim și la cel public (vezi supra), la ierarhiile existente sau nu, la relațiile preexistente sau la cele care se formează pe măsură ce actul comunicativ se derulează etc. Optime sunt, în acest sens: * comunicarea și relaționarea pe orizontală motivantă pentru interlocutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tăcerea expresivă" (Grigore, 2008, p. 9). 12 Vezi, în acest sens, ideea de "automonitorizare", prezentată în literatura de specialitate drept "capacitatea vorbitorului de a-și ține sub control propriul comportament verbal și nonverbal" (Șerbănescu, 2007, p. 43). 13 Pentru implicațiile Eul-ului intim (imaginea despre sine a locutorului) și ale Eul-ului public (imaginea pe care locutorul vrea să o prezinte interlocutorilor), vezi Abric, 2002, p. 19. 14 Prefigurând variabilele de ordin relațional, "informațiile despre un individ ajută la definirea unei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]