12,109 matches
-
Acad. R. P. Romîne. Fil. Cluj. Stud. Cerc. Ști. 5 (1954), 15-26. 16. [with Rado, Fr.] Sur un problème de propagation de la chaleur. (Romanian) Acad. Repub. Pop. Romîne. Bul. Ști. Secț. Ști. Maț. Fiz. 6, (1954). 17-30. 15. Remarques sur leș normes d'un espace vectoriel. (French) Science R. P. Roumaine 1 (1953), (1954) 19-22. 14. Remarques sur leș normes d'un espace vectoriel. (Romanian) Acad. Repub. Pop. Române. Bul. Ști. Secț. Ști. Maț. Fiz. 4, (1952), 69-73. 13. On Čebyšev
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
problème de propagation de la chaleur. (Romanian) Acad. Repub. Pop. Romîne. Bul. Ști. Secț. Ști. Maț. Fiz. 6, (1954). 17-30. 15. Remarques sur leș normes d'un espace vectoriel. (French) Science R. P. Roumaine 1 (1953), (1954) 19-22. 14. Remarques sur leș normes d'un espace vectoriel. (Romanian) Acad. Repub. Pop. Române. Bul. Ști. Secț. Ști. Maț. Fiz. 4, (1952), 69-73. 13. On Čebyšev polynomials of bounded closed plane sets. ÎI. (Romanian) Acad. Repub. Pop. Române. Bul. Ști. Ser. Maț. Fiz. Chim
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
Čebyšev polynomials of bounded closed plane sets. ÎI. (Romanian) Acad. Repub. Pop. Române. Bul. Ști. Ser. Maț. Fiz. Chim. 2, (1950). 7-15. 12. Sur le problème des singularités des fonctions analytiques. (French) Disquisit. Math. Phys. 4, (1945), 95-104. 11. Sur leș polynomes de Tchebichef d'un ensemble plan borné et fermé. (French) Bull. Sci. Math. (2) 69, (1945), 75-81. 10. Sur le calcul symbolique de Cayley-Aronhold-Clebsch dans la théorie des invariants. (French) Mathematica, Timișoara 21, (1945), 95-109. 9. Sur une représentation
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
Timișoara 21, (1945), 95-109. 9. Sur une représentation conforme des domaines multiplement connexes. (French) Bull. Math. Șoc. Roumaine Sci. 46, (1944), 33-41. 8. Singularités des fonctions analytiques uniformes et polynomes de Tchebichef. (French) Mathematica, Timișoara 19, (1943), 139-147. 7. Sur leș invariants topologiques attachés aux courbes et surfaces fermées. (French) Disquisit. Math. Phys. 2, (1942), 149-167. 6. Sur la structure des transformations ponctuelles du plan. (French) Mathematica, Timișoara 18, (1942), 68-76. 5. [with Gheorghiu, Gh. Th.] Sur l'interprétation géométrique des
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
différentiels fondamentaux en géométrie affine et projective des courbes planes. (French) Bull. Math. Șoc. Roumaine Sci. 43, (1941), 69-83. 4. Sur la suite des diamètres successifs d'un ensemble plan. (French) C. R. Acad. Sci. Paris 209, (1939), 409-411. 3. Sur leș surfaces de M. Tzitzéica qui șont des surfaces de révolution. (French) Bull. Sect. Sci. Acad. Roum. 20 (1938), (1939), 173-175. 2. On differential equations admitting polygenic integrals. Trans. Amer. Math. Șoc. 32 (1930), no. 1, 110-113. 1. Leș fonctions polygènes
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
3. Sur leș surfaces de M. Tzitzéica qui șont des surfaces de révolution. (French) Bull. Sect. Sci. Acad. Roum. 20 (1938), (1939), 173-175. 2. On differential equations admitting polygenic integrals. Trans. Amer. Math. Șoc. 32 (1930), no. 1, 110-113. 1. Leș fonctions polygènes comme intégrales d'équations différentielles. (French) [Polygenic functions aș integrals of differential equations] Trans. Amer. Math. Șoc. 31 (1929), no. 2, 372-378. Sur leș classes d'isotopie des noeuds tridimensionnels et leurs invariants Czechoslovak Math. J, 11(86
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
equations admitting polygenic integrals. Trans. Amer. Math. Șoc. 32 (1930), no. 1, 110-113. 1. Leș fonctions polygènes comme intégrales d'équations différentielles. (French) [Polygenic functions aș integrals of differential equations] Trans. Amer. Math. Șoc. 31 (1929), no. 2, 372-378. Sur leș classes d'isotopie des noeuds tridimensionnels et leurs invariants Czechoslovak Math. J, 11(86), 1961 Citat de 146 ori L'intégrale de Gauss et l'Analyse des noeuds tridimensionnels Revue Roumaine Math. Pures et Appl., 4, 1959 Citat de 61
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
isotopie des noeuds tridimensionnels et leurs invariants Czechoslovak Math. J, 11(86), 1961 Citat de 146 ori L'intégrale de Gauss et l'Analyse des noeuds tridimensionnels Revue Roumaine Math. Pures et Appl., 4, 1959 Citat de 61 ori Sur leș enlacements tridimensionnels des courbes fermées Com. Acad. RP Romıne, 11, 1961 Citat de 13 ori Sur leș polynômes de Tchebichef d'un ensemble plan borné et fermé Bull. Sci. Math.(2) vol, 69 (2) 1945 Citat de 3 ori Considerations
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
L'intégrale de Gauss et l'Analyse des noeuds tridimensionnels Revue Roumaine Math. Pures et Appl., 4, 1959 Citat de 61 ori Sur leș enlacements tridimensionnels des courbes fermées Com. Acad. RP Romıne, 11, 1961 Citat de 13 ori Sur leș polynômes de Tchebichef d'un ensemble plan borné et fermé Bull. Sci. Math.(2) vol, 69 (2) 1945 Citat de 3 ori Considerations directes sur la generation des noeuds Rev. Roumaine Math. Pures et Appl, 1965 Citat de 3 ori
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
la București cursurile Facultății de Drept și de Litere și Filosofie obținând licență ambelor facultăți în 1909 cu rezultate strălucite. Cu asemenea rezultate obține și doctoratul în drept la Sorbona cu teza: " Le fondement du phénomène juridique. Quelques réflections sur leș principles logiques de la connaisance juridique". Din vastă să opera concretizata în peste 144 de titluri amintim: "Teoria generală a dreptului (Enciclopedia Juridică)" 1930; "Drept rațional, izvoare și drept pozitiv" 1934; "Precis de filosofie juridică" 1941. Semnificativă pentru personalitatea lui din
Mircea Djuvara () [Corola-website/Science/307185_a_308514]
-
în Portugalia, fugind de regimul instaurat în România comunistă, Scarlat Lambrino a colaborat la principalele reviste de specialitate portugheze: "Arqueólogo Português", "Revista da Faculdade de Letras de Lisboa", "Bulletin des Études Portugaises" ș.a.. Soția sa, Marcelle Lambrino, a publicat studiul "Leș vases archaïques d’Histria"..
Scarlat Lambrino () [Corola-website/Science/307201_a_308530]
-
o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbrișorul, maghiranul, salvia și levănțica. Borsnită, broastil, brosnită, camfor, diana, ferent, ghiazmă, giugiumă, ghintă, iarbă creată, iarbă neagră, iasma, izma bătrâneasca, izma bună, izma de grădină, izma de leac, izma de leș, mintă, mintă creată, mintă moldoveneasca, mintă neagră, mintă de grădină, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, izma, voieștnița, mentă broaștei, mentă creată, izma creată Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
aceasta fiind des menționată în istoria Moldovei . După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor", ediția a doua revăzuta și adăugita, (Cluj: Școală Ardeleana, 2015). 2. Sandu Frunză, "Etică și administrația publică sub presiunea eticii" (Iași: Lumen, 2015); Sandu Frunză, "Advertising and Administration Under the Pressure of Ethics", (Leș Arcs: SUERS, 2014). 3. Sandu Frunză, "Advertising constructs reality. Religion and advertising în the consumer society", (București: Tritonic, 2014). 4. Sandu Frunză, "Comunicare simbolică și seducție". "Studii despre seducția comunicării, comportamentul ritualic și religie" (București: Tritonic, 2014). 5. Sandu Frunză
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
fi sancționat de către un ziar care se vrea de altfel un model de transparență. El devine atunci cronicar mass-media, în fiecare vineri, la ziarul "Libération", cotidian în care a atacat directorul Serge July în 1989 în cartea sa "Où șont leș caméras ?", reproșându-i în principal de a fi un oportunist. Daniel Schneidermann manifestă de asemenea interes pentru analiză Internetului ca sursă de informație, în principal datorită dezvoltării blogurilor și a enciclopediei Wikipédia. În 2005, cu David Abiker și Judith Bernard
Daniel Schneidermann () [Corola-website/Science/306533_a_307862]
-
strălucitor, încununat de un succes de mari proporții în rolul Violetta Valéry, la pretențiosul și faimosul Teatro alla Scală din Milano. În agendă Elenei Moșuc sunt programate noi spectacole la Operă de Stat din Hamburg (cele patru roluri feminine din Leș Contes d’Hoffmann), Genova (Anna Bolena), Tokio (Don Giovanni și La Traviata), Bologna (I Puritani). În stagiunea 2007-2008, a fost invitată să interpreteze rolurile Liù, Lucia, Gilda, Mimì (Zürich) și Violetta Valéry (la Zürich și la Operă de Stat din
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
Vasile Pintea trăiește și creează în Timișoara, fiind cetățean de onoare al municipiului Timișoara. Una dintre cele mai cunoscute opere din cariera lui Vasile Pintea este seria de gravuri pentru ilustrarea ediției bibliofile a românului "Ciulinii Bărăganului" de Panait Istrati ("Leș Chardons du Bărăgan"), editata în 180 de exemplare de Societatea Medicilor și Farmaciștilor Bibliofili din Paris. Suită de 16 gravuri originale au fost relizate la Paris în anul 1981, folosind tehnologie acvaforte și acvatinta color, fiecare în câte 2 plăci
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
A fost fascinat de marea frumusețe și putere a țării unde a locuit mai mult de un deceniu, timp în care a publicat mai multe lucrări: "L'Agent triple" (Angentul triplu) (1962), "Métro pour l'enfer" (Metro spre infern) (1963), "Leș Mousquetaires de la République" (Muschetarii Republicii) (1964) și "Vers une métrique française" (1977). În tot timpul anilor 1970 folosind pseudonimul Lieutenant X, Volkoff a publicat literatura pentru tineri în seria "Langelot" a Hachette Bibliothèque verte, prezentînd aventurile unui erou, tînăr agent
Vladimir Volkoff () [Corola-website/Science/307931_a_309260]
-
Cartea conține povestea unei lupte între servicile secrete ale trei țări: SUA, Franța și URSS, dar deasemenea răsturnare de situație spirituală, necunoscută acestor servicii, care în final duce la transformarea într-un martir a personajului principal. În 1980 Volkoff publică "Leș humeurs de la mer", o frescă contemporană în patru volume: "Olduvaï", "La leçon d'anatomie" ("Lecția de anatomie"), "Intersection" ("Intersecția") și "Leș maîtres du temps" ("Stăpînii timpului"). Cu "Le montage" ("Montajul") (cîștigător al Marelui premiu la categoria român al Academiei franceze
Vladimir Volkoff () [Corola-website/Science/307931_a_309260]
-
necunoscută acestor servicii, care în final duce la transformarea într-un martir a personajului principal. În 1980 Volkoff publică "Leș humeurs de la mer", o frescă contemporană în patru volume: "Olduvaï", "La leçon d'anatomie" ("Lecția de anatomie"), "Intersection" ("Intersecția") și "Leș maîtres du temps" ("Stăpînii timpului"). Cu "Le montage" ("Montajul") (cîștigător al Marelui premiu la categoria român al Academiei franceze), în anul 1982, în care Volkoff a descris metodele și rețelele de dezinformare, inclusiv metodele de lucru ale Serviciului secret Sovietic
Vladimir Volkoff () [Corola-website/Science/307931_a_309260]
-
Iacob, La Boom, La Chevre, La Gloire de mon Pere, Le Diner de cons... De asemenea, compozitorul a participat cu succes la realizarea unor importante producții pentru televiziunile franceză și americană: Michel Strogoff, Fata lui Mistral, Cheateau Vallon, Misterele Parisului, Leș coeurs brules. Muzică de film i-a permis să abordeze și să aprofundeze diferite tendințe muzicale: jazz-ul (cu opere scrise pentru mari soliști că: Toots Thielmans, Chet Baker, Don Byas, Stéphane Grappelli, Jean-Luc Ponty, Philip Catherine, Tony Coe, Pepper
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]
-
cu Mathieu Demy, Virginie Ledoyen și François Vincentelli. - Versiunea filmului La 7ème Cible (1984) - env. 9’ - versiunea integrală (2001) - env.29’ Muzică de cameră, reducții - versiunea filmului La 7ème Cible - env. 9’ (1984 - rev.1999) - versiune integrală - env.29’ (2002) - Leș plus belles chansons Cinéma & Télévision (Cele mai frumoase cântece Cinema și Televiziune) - volumul 1 (1996), : Vladimir Cosma - Leș plus belles chansons Cinéma & Télévision (Cele mai frumoase cântece Cinema și Televiziune) - volumul 2 (1996)
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]
-
2001) - env.29’ Muzică de cameră, reducții - versiunea filmului La 7ème Cible - env. 9’ (1984 - rev.1999) - versiune integrală - env.29’ (2002) - Leș plus belles chansons Cinéma & Télévision (Cele mai frumoase cântece Cinema și Televiziune) - volumul 1 (1996), : Vladimir Cosma - Leș plus belles chansons Cinéma & Télévision (Cele mai frumoase cântece Cinema și Televiziune) - volumul 2 (1996)
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]
-
timp de un an, face parte din colectivul artistic al ansamblului Direcției Generale a Miliției. La 13 octombrie 1952 debutează în spectacolul dirijat de Henry Mălineanu, "Concertul popoarelor", unde obține un succes deosebit cu piesa elvețianului Jean Villard, „Clopotele” (fr. „Leș trois cloches”; Hodovanschi preluase nu versiunea originară a cântecului, ci pe cea a germanului Gerhard Wendland, „Wenn die Glocken hell erklingen”). În noiembrie 1952 își face apariția pentru prima oara într-o producție a Teatrului de Estrada, interpretând piesă „Joe
Rodion Hodovanschi () [Corola-website/Science/308409_a_309738]
-
și geografie (1919-1920). În urmă recomandării ilustrului geograf Emmanuel de Martonne, în perioada 1924-1927 a fost încadrat la „Institutul Francez de înalte Studii din București”. A obținut doctoratul cu o teza privind studiul geomorfologic al întregului masiv al Munților Apuseni ("Leș Monts Apuseni (Bihor). Vallées et aplanissements"). Revenit în România în anul 1932, a fost numit secretar general al Institutului Francez din București, până în 1935, apoi al Misiunii Universitare Franceze în România. În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviță, a fost
Robert Ficheux () [Corola-website/Science/307384_a_308713]