12,372 matches
-
vorbit până acum (separate de distanțe în timp și spațiu pe care cultură postmodernă încearcă să le depășească) funcționează în cadrul ordinii carnavalești proclamate de multiplicitatea și hibriditatea culturii postmoderne prin intermediul tipului de cunoaștere aferent- ceea ce J.F. Lyotard a numit cunoaștere narativa. Cunoașterea narativa, spre deosebire de cunoașterea științifică, acceptă relativizarea că o condiție principala a lumii pe care încearcă să o decodifice, văzând procesul narativ nu numai că o activitate necesară pentru constituirea unei lumi, dar și ca o activitate ce contribuie la
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
acum (separate de distanțe în timp și spațiu pe care cultură postmodernă încearcă să le depășească) funcționează în cadrul ordinii carnavalești proclamate de multiplicitatea și hibriditatea culturii postmoderne prin intermediul tipului de cunoaștere aferent- ceea ce J.F. Lyotard a numit cunoaștere narativa. Cunoașterea narativa, spre deosebire de cunoașterea științifică, acceptă relativizarea că o condiție principala a lumii pe care încearcă să o decodifice, văzând procesul narativ nu numai că o activitate necesară pentru constituirea unei lumi, dar și ca o activitate ce contribuie la construirea identității
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
proclamate de multiplicitatea și hibriditatea culturii postmoderne prin intermediul tipului de cunoaștere aferent- ceea ce J.F. Lyotard a numit cunoaștere narativa. Cunoașterea narativa, spre deosebire de cunoașterea științifică, acceptă relativizarea că o condiție principala a lumii pe care încearcă să o decodifice, văzând procesul narativ nu numai că o activitate necesară pentru constituirea unei lumi, dar și ca o activitate ce contribuie la construirea identității. Într-adevăr, problematică tradițională a ăconstruirii personajului narativa depășește astăzi cadrul ficțiunii, extinzându-se asupra construcției identității în viața reală
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
condiție principala a lumii pe care încearcă să o decodifice, văzând procesul narativ nu numai că o activitate necesară pentru constituirea unei lumi, dar și ca o activitate ce contribuie la construirea identității. Într-adevăr, problematică tradițională a ăconstruirii personajului narativa depășește astăzi cadrul ficțiunii, extinzându-se asupra construcției identității în viața reală - lucru legitimat de ștergerea distincțiilor dintre lumea reală și cea fictiva. Într-adevăr, construcțiile narative și dramatice ale identității postmoderne se petrec pe teritorii ce se intersectează: ambele
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
activitate ce contribuie la construirea identității. Într-adevăr, problematică tradițională a ăconstruirii personajului narativa depășește astăzi cadrul ficțiunii, extinzându-se asupra construcției identității în viața reală - lucru legitimat de ștergerea distincțiilor dintre lumea reală și cea fictiva. Într-adevăr, construcțiile narative și dramatice ale identității postmoderne se petrec pe teritorii ce se intersectează: ambele se axează pe reconstruirea realului, dată fiind asumpția relativității și a efemerității. Metaforele teatrale ale identității și lumii sunt ca atare prezente în numeroase române ale dizlocării
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
semnelor din prea aridul spațiu al teoriei spre acela mai larg savuros al practicii, verificîndu-si în român propriul mecanism științific. Coordonatele culturii semiologice, riguroase și tehniciste, există în român, dar într-un plan secund. Savoarea lecturii este obținută prin strategii narative care se topesc în misterele palpitante ale unui Ev Mediu recuperat printr-un bombardament de informații. Captația cititorului este obținută, în primă instanță, prin firul polițienesc. Cine nu se teme însă de ghimpii trandafirului, se poate apropia de seducătoarele-i
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
Grigore Gonta Numele trandafirului după Umberto Eco, deliciile acelui spectator în fabula sînt cu mult diminuate față de cele ale presupusului lector în fabula. Și oricum, impresiile sînt dominate de figură centrală a lui Radu Beligan. aventură este mult prea epica, narativa și prea puțin dramatică, teatrală.
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
italiană cea mai curată, aceea din romanele lui Umberto Eco; iar în dezbaterea iscată imediat în jurul subiectului, în denigrările (denigrarea lui Eco scriitorul e la modă în "lumea bună" a literelor, chiar și în Italia) privitoare la previzibilitatea mecanismelor lui narative, la parada de erudiție care de fapt erudiție n-ar fi etc. argumentul lui Petronio a căzut ca o ghilotină peste cazna demolatoare a celorlalți: Petronio a spus că el respinge postmodernismul literar pentru că literatura este un lucru serios. Poate
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
recenzată sau prezentată imediat de mari nume ale lumii literare de azi. Surpriza era provocată nu numai de neașteptata decizie de a trece de la critică la literatura propriu-zisă, ci și de situarea scrierii în afara sau la confluența mai multor specii narative: roman autobiografic și de formație, memorialistică, eseu asupra istoriei și a istoriei literare a secolului XX, proză de confesiune și de introspecție, și poate și altele. Entuziasmul venea din substanța umană care mustește sub întreaga experiență literară perindată pentru și
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
în relație cu modernismul, a cărui ultimă formă de manifestare o vede în textualismul francez). Multe din ideile dezvoltate în Strategiile subversiunii (despre canon și anticanon în romanul românesc postbelic, despre statutul autorului, obsesia corporalității, identitate-alteritate, chiar și cele despre narativ și descriptiv în proza postmodernistă) fuseseră deja schițate într-o altă carte, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice, publicate de Carmen Mușat, tot la Paralela 45, în 1998 - aceste teme autoarea le aprofundează păstrînd în mare aceleași
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
petrecute de autor în bibliotecă și în muzeul Holocaustului pentru informare, nu gîndurile spontane ale Blankăi, abia eliberată din lagăr. De altfel, în scurta sa Postfață, Petru Popescu recunoaște că principala problemă în scrierea cărții sale a fost stabilirea vocii narative: un flux de sinceritate emoțională dincolo de ficțiune, dar ridicîndu-se într-un fel la standardul literaturii. N-am găsit acea voce prin utilizarea unei anumite tehnici literare. Am urmat doar intriga pe care mi-o dezvăluiseră benzile, reacționînd față de ea ca și cum
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
Goja, Clopotul cu două limbi, realizează, într-un proiect îndrăzneț, o formulă care aduce între aceleași coperți cele două limbi ale prozei românești actuale: scrisul dur, de influență existențialistă (colorat vag optzecist) și stilul mai relaxat, cu pliuri și jocuri narative al postmodernismului (colorat vag nouăzecist). Narațiunea aceasta este un miriapod dintr-o specie cu zece mii de picioare, trăiește în locuri întunecoase și se hrănește cu resturi de realitate căzute de la năpîrlirea timpului". Ruptura, în textura romanului, apare între prezentul fără
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
fabulatorie. Lupta cu animalitatea, cu tenebrele htonice, cu tentațiile și cu slăbiciunile noastre morale, iată care ar putea fi semnificația imediată a hibrizilor lui Petru Galai. Pierderea identității, surparea individului în colectivitate și proliferarea materiei în detrimentul ordinii spirituale constituie scenariul narativ în perspectiva căruia sculptorul își premeditează acțiunea. Consecință a unei conștiințe traumatizate, a unei existențe excedate de propria sa imanență, sculptura lui Petru Alexandru Galai este un strigăt, un protest și un recviem. La celălalt capăt, al rigorilor geometrice și
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
Criticul a scris și a publicat jurnale: amintim Timpul trăirii. Timpul mărturisirii și Jurnal parizian. Analizelor sale nu i-a scăpat nici o capodoperă diaristică. Jurnalul a reprezentat pentru Eugen Simion o apropiere extrem de fertilă de teoria literară, de problematica instanțelor narative etc. Teoria este miza veche și nouă a criticului Eugen Simion. Ultimele volume de articole (acele "fragmente critice) nu sînt cărți pe care să poți paria. Din multele articole, aproape singurele citabile rămîn cele despre jurnal. Din Scriitori români de
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
de lectură personală sau de generație: obsesia contextului politic și a delimitării de el ar aparține doar celor care l-au trăit direct, în vreme ce privirile mai proaspete ale tinerilor cititori de azi ar putea remotiva perfect coerența sau incoerența tonului narativ ori a psihologiilor personajelor, fără a invoca neapărat efectele cenzurii și ale autocenzurii. Și totuși, am bănuiala (produsă de lecturi de texte din epoci mai îndepărtate, în care semnele vremii, chiar neexperimentate direct, se recunoșteau cu ușurință) că interpretarea prin
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
sau simbolice ale unui text. Tipul de scriitură destinat unei lecturi fragmentare și punctuale, recunoașterii aluziilor politice, a fost, cum se știe, o formulă de succes, chiar dacă se baza de obicei pe un discurs conformist în presupoziții, adoptînd o perspectivă narativă deliberat incoerentă. Mult mai subversivă mi s-a părut întotdeauna formula opusă - de ignorare sau negare a respectivelor presupoziții - chiar dacă se manifesta în genere în subiecte minore, ale banalului cotidian. La nivelul minimal al stilului, exemple ale celor două strategii
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
relatările de abuzuri și de abuzul de referințe culturale, Cel mai iubit... ilustrează o ambiguă asimilare a schemelor cenzurii - scuzare, restrîngere, contextualizare - , fără a pune definitiv în discuție discursul oficial al epocii. Intrusul, mult mai simplu din punct de vedere narativ și marcat de context în planul superficial al limbajului (personajele se adresează cu "tovarășe", se evocă un mediu muncitoresc), cuprinde o respingere totală, etică, mizantropică, sarcastică, a "lumii noi". Ambele romane utilizează strategic convenția narațiunii la persoana I, manipulează filtrul
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
și marcat de context în planul superficial al limbajului (personajele se adresează cu "tovarășe", se evocă un mediu muncitoresc), cuprinde o respingere totală, etică, mizantropică, sarcastică, a "lumii noi". Ambele romane utilizează strategic convenția narațiunii la persoana I, manipulează filtrul narativ al personajului-narator și al altor personaje, care sînt puse să enunțe diverse idei. În Cel mai iubit..., apare frecvent mecanismul prudent al concesiei: negocierea obiecției, admiterea unor trăsături pozitive pentru a putea introduce o negație - "Stalin nu e încă bătrîn
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
pe-aici ungurii nu putea schimba cu nimic acest destin istoric. Nu știu de ce îmi veneau în minte toate acestea, poate pentru că agitația lui Cubleș mi se transmisese?". În Intrusul, în schimb, e mult mai clar marcată opoziția unui eu narativ față de o alteritate desemnată prin ei ("să-mi pierd situația pentru ceva care la urma urmei știau ei mai bine de ce îl înființase, adică pentru acest U.T.M.?") sau, în final, prin voi: "nu puteți avea iertarea mea"; "singura voastră
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
financiare din care să rezulte consumarea primei transe și a cofinanțării corespunzătoare din celelalte surse de finanțare; ... c) transa a III-a - 20% din valoarea aprobată a proiectului, după aprobarea de către Autoritatea Naționala pentru Persoanele cu Handicap a raportului final narativ și financiar prezentat de beneficiar." ... Articolul II Direcțiile de specialitate din cadrul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Autorității Naționale
ORDIN nr. 325 din 13 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap nr. 313/2001 privind stabilirea Criteriilor pe baza cărora se efectuează selecţia proiectelor în domeniul protecţiei speciale a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153095_a_154424]
-
indiferent de capitolul de cheltuieli solicitat, conform modelului din anexa nr. 2; ... d) raportul financiar va fi prezentat o dată cu înaintarea decontului, dar nu mai târziu de 45 de zile de la finalizarea acțiunii (tehnoredactat, cu număr de înregistrare de la beneficiar). Raportul narativ și financiar va cuprinde: ● date privitoare la acțiune (perioadă, buget, loc de desfășurare, număr de beneficiar, număr de participanți, număr de organizatori); ● rezumatul proiectului; ● valorile indicatorilor înainte și dupâ derularea proiectului; ● încadrarea proiectului în programele pentru care Autoritatea acordă finanțări
CRITERII din 13 mai 2004 pe baza cărora se efectuează selecţia proiectelor în domeniul protecţiei speciale a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158535_a_159864]
-
reflexivă. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal. ● Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrieri și narațiuni. ● Textul literar, înțelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerințe date. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvențe din operele studiate. Semnificația titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidențierea caracteristicilor fundamentale și a semnificațiilor unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat. 2. Elemente de construcție a comunicării 1. Lexicul ● Vocabularul limbii române. Vocabularul
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
este acordat pentru: a) respectarea convențiilor specifice textului funcțional; ... b) structurarea conținutului, în conformitate cu tipul de text și cu cerințele formulate; ... c) corectitudinea limbii utilizate. ... D. Redactarea unei compoziții de 1-2 pagini, cu cerințe prestabilite a) rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere; ... b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, baladă, schiță, nuvelă, român, comedie - sau la prima vedere (cerințele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/ a unor trăsături sau a unor mijloace/ procedee de
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
se urmărește evaluarea capacității candidatului de a opera cu noțiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial. În realizarea unor compoziții cu cerințe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conținutului: A. Rezumarea unui text literar: a) stabilirea secvențelor narative, pe baza ideilor principale; ... b) precizarea personajelor implicate în acțiune; ... c) respectarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele; ... d) respectarea altor convenții specifice rezumatului (relatarea la persoana a IlI-a; utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
scrisă vizează competențele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/ producerea mesajelor și în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri și texte funcționale). Proba orală vizează competențele de comunicare orală, fiind centrată pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învățământului liceal. II. COMPETENȚE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de Bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilități și elemente de competență, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]