11,656 matches
-
frică. Puterea de a muta destine. Puterea de a rupe oamenii de ei înșiși. Puterea de a oferi fiecărui om prețul corect. Și de a-l determina să se comporte în conformitate cu acel preț. Funcții, averi, titluri, medalii, răzbunări, chiar și neveste... Toate pot fi oferite. și toate pot fi luate înapoi. Cînd știe că se poate întoarce acasă dat afară din funcția care îl face important într-o familie ce de fapt îl disprețuiește, cîte nu acceptă un bărbat! Cînd banii
În culisele puterii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11400_a_12725]
-
Rugăciunea unui soldat în noapte Cine a construit o casă nouă și n-a locuit în ea cine a plantat o vie și n-a cules nimic cine are o fată făgăduită și n-a luat-o să meargă la nevastă, la struguri, la cămin și bucure-se vreme de-un an că le stăpânește înainte de-a se-aduna în război cu alții. În sfârșit cui îi e teamă, cine are duioșie în inimă să rămână acasă și să nu
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
la deal, una cînd se lasă la vale. Asta numai omu’. La București, cît e pîinea?" Am vrut să-i răspund că depinde. N-am apucat. Aici distanțele sînt înșelătoare ca și vîrsta oamenilor. Ca și discursul lor. A apărut nevasta celuilat, grăsuț și pulbere. Zvîrlugă femeia Aleargă din deal în vale și invers în gumari și la iuțeală o pierzi din ochi. Strînge vitele cu un pai în colțul gurii. Privește la noi într-o parte. Fața toată îi rîde
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
o banală dimineață, în cel mai prozaic decor, are revelația "femeii unice". După un scurt filaj, urmează atacul, adică dialogul, ceva între Ionesco și Băieșu. Rezultatul? Aveau o mulțime de puncte comune: "divorțați amândoi, soțul ei bețiv, microbist și curvar, nevastă-mea, rea, incultă și avară; soțul ei din familie compromisă - un violator de octogenare, doi hoți de buzunare și o soră cam prostituată..." Hotărârea? Refacerea vieții, căsătorie urmată la trei săptămâni de divorț. Episod dintr-o farsă fără sfârșit. În
Umor negru pentru zile negre by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16628_a_17953]
-
ar lăsa vorbiți de propriul limbaj - discurs tipic alienării, al pierderii rațiunii și speranței. Iată, de pildă, cum "conversează" Felix și Tony, eroii din piesa care dă chiar titlul volumului: "Felix, (uitându-se atent la portjartier) : Ăsta... l-a uitat nevastă-mea (îl aruncă amărât pe fereastră). Tony: Nu te amărî. Felix (amărât): Da, dar eu o iubeam! (Necăjit de moarte) Cum am luat-o, cum a fugit. Tony: Pe-a mea, abia dac-am laut-o eu... Nu fuge... (E
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
scoate" de la interlocutor mărturisiri neconvenționale, în "Ramuri" nu e pomenit prilejul cu care Romulus Diaconescu îi ia un interviu timișoreanului transplantat recent la București. Care e - aflăm - și oltean prin adopțiune ("cum ființele pe care le iubesc cel mai mult - nevasta, fetele, până și nepotul luxemburghez - au sânge oltenesc, vă dați seama că mă simt adânc legat de Oltenia"). Ca și Adriana Babeți în interviul Dansând cu Muli din "Orizont", și Romulus Diaconescu e curios să afle cum decurge adaptarea în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
principal, Tina, cîteva idile, amintiri, reflecții care gravitează în juru-i. Tina (prescurtare de la Anestina) provine dintr-o familie de țărani din "Nord". În arborele genealogic al acestui clan intervine, la un moment dat, un accident semnificativ: un străbunic ia de nevastă o grecoaică (de unde și acest nume exotic). De atunci începînd, toate femeile care vor proveni din acest "hibrid" vor avea o personalitate puternică și un destin pe măsură. Mătușa Anestina este una dintre aceste personaje: căsătorită cu forța cu un
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
și o poveste nouă: "Scrisul ca un bărbat care-ți șuieră-n casă, în apartamentul vostru de ani, de mulți ani: Cînd mă întorc să nu te mai găsesc aici!... Dar te găsește acolo, cînd se întoarce, tu ești acolo, nevastă, te supui, te așezi la picioarele lui. Scrisul ca un bărbat. [...] Romanul putea să înceapă". În rest, Călin, Sandu, cancelaria școlii de provincie, editura: viața de zi cu zi a unei scriitoare. Maria Sandu ține să sublinieze provincialitatea, candoarea personajului
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
am terminat de văruit, mai greu va fi să pun totul înapoi. Cînd o să vii, casa va străluci, var, ajax, că tixul nu e bun de nimic. Zice unii. Observi cîtă plictiseală e pe aici. Tu cum te descurci cu nevasta și copiii..." Iată scrisoarea unei amante exilate într-un spațiu domestic, scrisoare destinată iubitului plecat la mare cu familia. Cu italice, bineînțeles. Maria Tacu, Mătușa mea, Anestina, Ed. Cartea Românească, colecția "Cartea Românească de proză", 2000, 224p., f.p.
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
cu cele două lăstare ale PDSR-ului, Roman și Meleșcanu, luați la vale, mai ales prezidențiabilul cu urechi de pachiderm. Despre alegeri, poetul Mircea Dinescu, punând în funcțiune alfabetul său hiperaccelerat, ne vorbise mai întâi de dl Ion Iliescu... Că nevasta părăsită, în schimbul vampei de la Geologie, - ce se dovedi a nu fi bună de nimic, - tot nevasta pedeseristă fusese mai de nădejde că făcea mâncare, săraca, cârpea, cosea, mătura, nu lăsa să se aștearnă praful pe mobilă de-un deșt... O
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
cu urechi de pachiderm. Despre alegeri, poetul Mircea Dinescu, punând în funcțiune alfabetul său hiperaccelerat, ne vorbise mai întâi de dl Ion Iliescu... Că nevasta părăsită, în schimbul vampei de la Geologie, - ce se dovedi a nu fi bună de nimic, - tot nevasta pedeseristă fusese mai de nădejde că făcea mâncare, săraca, cârpea, cosea, mătura, nu lăsa să se aștearnă praful pe mobilă de-un deșt... O vervă de zile mari. De Meleșcanu, fiul vitreg al lui Iliescu, de la Externe, care fuma trabuc
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
ți-o asumi singur. Ați lăsat multe lucrări în țară, când ați plecat. A.C. - Mi le-au furat! R.G. - Am văzut cu zecile la Dl. Becherschi, care a murit, mi se pare. Soția trăiește însă. A.C. - Trăiesc și ginerele și nevasta lui. R.G. - Vi le-ați revendicat? A.C. - Păi n-am cui. Toată lumea zice că dacă ceri, degeaba ceri. Eu am o hârtie de la el prin care recunoaște că sunt ale mele. R.G. - Să vă întreb altceva. Patruzeci de ani câți
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
pat și să recitesc ce mă obseda, apoi chiar să mă apuc să traduc textul, cui pe cui se scoate. Iată-l, începutul capitolului O primăvară falsă: ... Ca în alte dimineți ale acelei primăveri, m-am pus pe lucru disdedimineață, nevastă-mea încă dormea. Ferestrele erau larg deschise, iar pavajul străzii se usca după ploaie. Soarele făcea să se sbicească pereții caselor din fața ferestrei mele. Prăvăliile aveau obloanele trase. Turma de capre urca strada, păstorul ei cântând din fluier, iar o
Caprele coborau pe strada Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13136_a_14461]
-
Autorului de la bar mă-ntorc noaptea - când sunt libere cele trei cărări la birou țin post - ce să fac dacă nu pot să-l înghit pe șef sunt patriot - beau să salvez de faliment producătorii azi, ca poet sunt terminat - nevasta mi-a păruit muza iubita mă ia întruna peste picior - ciudat, îmi place! nu mai sunt singur - vecina are defect televizorul știri pe ProTV - Frankenstein și Dracula sunt invidioși cu soacra prin munți - o fac atentă: uite, altă viperă soacra
DE NIMICA NU ÎMI PASĂ CĂCI ÎN LUME-S CA ACASĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349734_a_351063]
-
obișnuită - este o exaltata dintre acelea care, sub pretextul dorinței de a se află în preajma unor personalități, practica desfrâul. Un caz banal de snobism sexual. La rândul ei, Ana Rareș, cu toată poezia numelui ei, se află în condiția unei neveste care își înșeală soțul, profesor de stiinte naturale la Universitatea din Iași. Este caraghios să-l vezi pe poetul care o slăvește în versuri avântate luându-și măsuri de precauție pentru a nu da de bănuit mangafalei de la Iași. Pe
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
vezi relația cu fiica, vezi relația cu tînărul ziarist (Șerban Pavlu, o fată pentru cinema!), vezi atmosferă din mass-media. Filonul cel mai inspirat al filmului ține de povestea "ratatului vesel" (jucat cu brio de Mircea Diaconu) și a tonicei lui neveste (Magda Catone, picanta că întotdeauna.). Pus în pagina cu un umor trist, acest "caz" e mult mai dureros decît "cazul vedetelor Petroni": el sugerează condiția unei întregi generații, povestea atîtor ratări tăcute și neștiute, datorate unor turnătorii colegiale sau unor
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
metropole civilizate. Dar cînd primarul general vine cu dovezi clare că spațiul construibil din Capitală se obține pe frumoși ochi politici și că un viceprimar în exercițiu, cere, fără nici un drept, un apartament, folosindu-se de semnătura și de scrisul nevestei sale, mă văd silit să-i recunosc meritele primarului general al Capitalei. Nu știu dacă pe Traian Băsescu l-a luat cinstea pînă în pînzele albe de cînd partidul său nu mai e la putere. Poate că da. Probabil că
În Bucureștiul iubit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15546_a_16871]
-
lopată și mă duc”, așa ceva... Cu jale, dar și cu mândrie. E chiar frumos de studiat, sunt și lucruri frumoase în viață minerilor, nu e doar așa că intră acolo, sunt negri, ies afară, merg și beau, vin acasă, își bat nevestele, e mult mai mult de atât. Fiecare om are povestea lui!</b> Putem face o paralelă asupra căreia se va discuta enorm București-Valea Jiului, si nu numai Valea Jiului, toată partea asta care a fost sub amprenta mineritului atâția ani, pentru ca
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
meserie, ți-am zis. - Concubin: Am fost in Florești și am facut un apartament, în 2 zile, mi-am adus din scule acasă, că omul o plecat la țară, să-și facă Paștele, el o venit în Pată Rât cu nevastă-sa, o zis că nu-i adevărat [văzând Dallas-ul]. Eu am spus, ca ho, eu mai sus stau... Degeaba, na, ca vezi, că omul se sperie... și la domnul asta la care am facut apartamentul, is tot țigani. Păi degeaba
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
o zis că nu-i adevărat [văzând Dallas-ul]. Eu am spus, ca ho, eu mai sus stau... Degeaba, na, ca vezi, că omul se sperie... și la domnul asta la care am facut apartamentul, is tot țigani. Păi degeaba. Că nevastă-sa când o văzut, că nu-i adevărat. [...] - E.G.: Și acolo patronii veneau cu drag, acolo sus pe Coastei. și mai stătea la o bere, la o cafea, povesteam, aici nu mai vine nimeni. Îi diferența, foarte mare diferență, serios
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
Tata se ducea din când în când în vizită la Cluj, la o familie. Erau 2 surori croitorese. Ele aveau o soră mai mică, cosmeticiana. Într-o zi i-au zis lui tata: „Ce-ar fi s-o iei de nevastă pe sora noastră, Lili!”. Lili fusese la Auschwitz. Tata a cunoscut-o. Apoi a venit la București și i-a povestit mamei despre Lili - de la Budapesta: „ Ești de-acord s-o iau de soție?” . „De ce mă întrebi pe mine?”. „Livia
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
am insistat deoarece mi s-a părut interesant și mi-a plăcut să mă implic în activitățile lor. Și atunci el a zis, „bine dragă, dacă așa simți tu...”. Bine, i s-a părut ceva mișto, că doar nu voia nevastă-sa să facă un bordel. Și așa am ajuns să facem atelierele acolo. „Vreau că prin aceste activități să scoatem în evidență falsurile avocaților.” Și cum a aparut Centrul Comunitar LaBomba[2]</a>?</i></b><b></b> Păi, de fapt
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
zonele dubioase” de care vorbești la parada? Depinde... ar însemna un proces de conștientizare: să vadă treaba asta ca pe un lucru normal, nu ca pe niște chestii deviante, să nu mai fie așa centrați pe valori ale familiei, copii, nevasta. Care e poziția personajului Adi din român față de „stânga românească”? Am observat că aruncă tot felul de înțepături. Da, da, multe sunt aruncate la provocare. Are o problemă cu stânga asta victimizantă, care se victimizează, stânga nouă care merge pe
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
băiatul pe front, Dumnezeu să-l ierte! Chinezii au izbucnit într-un glas: - Dumnezeu să nu-l ierte! Nici pe dumneata să nu te ierte Dumnezeu! Suntem ținuți aici de aproape doi ani. Și noi avem copii. Și noi avem neveste. Te-ai gândit vreodată cu ce se hranesc copiii și nevestele noastre? Dumnezeu să nu-l ierte pe fiul dumitale! Și nici pe dumneata să nu te ierte, că ai fost om rău! Iar piatră funerară nu-ți facem! Mai
Zile de lagăr () [Corola-website/Science/295839_a_297168]
-
un glas: - Dumnezeu să nu-l ierte! Nici pe dumneata să nu te ierte Dumnezeu! Suntem ținuți aici de aproape doi ani. Și noi avem copii. Și noi avem neveste. Te-ai gândit vreodată cu ce se hranesc copiii și nevestele noastre? Dumnezeu să nu-l ierte pe fiul dumitale! Și nici pe dumneata să nu te ierte, că ai fost om rău! Iar piatră funerară nu-ți facem! Mai bine ne lăsăm împușcați! Hai, poruncește să ne împuște, colonelule! Oamenii
Zile de lagăr () [Corola-website/Science/295839_a_297168]