11,449 matches
-
de expresia: formula 8 Vectorul inducției electrice este proporțional și paralel cu vectorul intensității câmpului electric, rezultă că permitivitatea formula 9 este data de: formula 10 rezultă expresiile indicilor de refracție corespunzători polarizției stângi, respectiv drepte: formula 11 formula 12 Indicele de refracție al mediului optic în lipsa câmpului magnetic este dat de: formula 13 prin urmare: formula 14 Datorită faptului că n-n s si n d-n sunt mult mai mici ca n, folosind formule de calcul aproximativ, se pot face următoarele aproximări: formula 15 Din aceste relații rezultă în final: formula 16
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
n-n s si n d-n sunt mult mai mici ca n, folosind formule de calcul aproximativ, se pot face următoarele aproximări: formula 15 Din aceste relații rezultă în final: formula 16 Această relație demonstrează faptul că undele polarizate circular stâng și drept parcurg mediul optic plasat într-un câmp magnetic, cu viteze diferite de-a lungul câmpului din cauza valorii diferite pe care o are indicele de refracție pentru polarizația stângă față de cea dreaptă. Dacă lumina parcurge mediul optic în sensul campului magnetic, n s< d, iar
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
polarizate circular stâng și drept parcurg mediul optic plasat într-un câmp magnetic, cu viteze diferite de-a lungul câmpului din cauza valorii diferite pe care o are indicele de refracție pentru polarizația stângă față de cea dreaptă. Dacă lumina parcurge mediul optic în sensul campului magnetic, n s< d, iar în sensul invers, n s>n d. În primul caz mediul se comportă ca un mediu optic activ stâng, în cel de-al doilea caz, ca un mediu optic activ drept, spre deosebire de mediile optic active
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
diferite pe care o are indicele de refracție pentru polarizația stângă față de cea dreaptă. Dacă lumina parcurge mediul optic în sensul campului magnetic, n s< d, iar în sensul invers, n s>n d. În primul caz mediul se comportă ca un mediu optic activ stâng, în cel de-al doilea caz, ca un mediu optic activ drept, spre deosebire de mediile optic active naturale, care nu se schimbă din optic active stâng în drept, și invers, atunci când sensul de propagare a luminii se inversează.
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
cea dreaptă. Dacă lumina parcurge mediul optic în sensul campului magnetic, n s< d, iar în sensul invers, n s>n d. În primul caz mediul se comportă ca un mediu optic activ stâng, în cel de-al doilea caz, ca un mediu optic activ drept, spre deosebire de mediile optic active naturale, care nu se schimbă din optic active stâng în drept, și invers, atunci când sensul de propagare a luminii se inversează.
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
mediul optic în sensul campului magnetic, n s< d, iar în sensul invers, n s>n d. În primul caz mediul se comportă ca un mediu optic activ stâng, în cel de-al doilea caz, ca un mediu optic activ drept, spre deosebire de mediile optic active naturale, care nu se schimbă din optic active stâng în drept, și invers, atunci când sensul de propagare a luminii se inversează.
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
iar în sensul invers, n s>n d. În primul caz mediul se comportă ca un mediu optic activ stâng, în cel de-al doilea caz, ca un mediu optic activ drept, spre deosebire de mediile optic active naturale, care nu se schimbă din optic active stâng în drept, și invers, atunci când sensul de propagare a luminii se inversează.
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
dispozitivul numit "HATNet" (Hungarian-made Automated Telescope), respectiv proiectul "MEarth". Observatorul este cunoscut pentru activitatea sa de pionierat în cazul astronomiei din domeniul radiației gamma bazată pe tehnicii cunoscută sub numele de "Imaging Atmospheric Technique" (IACT), care fusese realizată cu ajutorul telescopului optic de 10 metri la începutul anilor 1980. Același "Whipple 10-meter Telescope" este supus actualmente unei revizii generale și unei recalibrării a oglinzii folosind o metodă ce fusese inițial concepută pentru telescopul VERITAS. În aprilie 2007, sistemul telescopic VERITAS (un complex
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
elaborarea primelor teorii privind lumina și mecanismul vederii de către filozofii greci și indieni, cu dezvoltarea opticii geometrice în lumea greco-romană. O puternică înflorire cunoaște acest domeniu în epoca de aur a islamului. În Europa modernă încep să fie studiate fenomenele optice ca: reflexia, refracția, interferența ș.a., culminând cu dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii ceea ce a condus la apariția și perfecționarea aparatelor și dispozitivelor optice. În epoca contemporană, au fost descoperite noi fenomene cum ar fi: efectul fotoelectric, polarizarea, efectul Compton, care
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
cunoaște acest domeniu în epoca de aur a islamului. În Europa modernă încep să fie studiate fenomenele optice ca: reflexia, refracția, interferența ș.a., culminând cu dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii ceea ce a condus la apariția și perfecționarea aparatelor și dispozitivelor optice. În epoca contemporană, au fost descoperite noi fenomene cum ar fi: efectul fotoelectric, polarizarea, efectul Compton, care demonstrează dualismul corpuscul-undă al luminii și care au condus la dezvoltarea unor noi subramuri ale opticii. Învățații din Babilon aveau cunoștințe destul de avansate
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
aveau cunoștințe destul de avansate de astronomie. Astfel, încă de prin 2000 î.Hr., aceștia reușiseră să dea o explicație corectă eclipselor, deci cunoșteau faptul că lumina se propagă în linie dreaptă. De asemenea, studiul sculpturilor demonstrează faptul că babilonienii stăpâneau perspectiva optică. Primele lentile cunoscute în istorie au fost realizate din cristal, cel mai adesea cuarț, fiind datate în jurul lui 700 î.Hr. și aparținând civilizației asiriene. În acest sens, cea mai celebră vestigie arheologică o constituie "lentila de la Nimrud", descoperită în regiunea
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
ajungând la concluzia că orificiul optim este cel cu diametrul minim. Robert Grosseteste (c. 1175-1253) realizează studii asupra luminii din mai multe perspective: epistemologică, metafizică, cosmogonică, etiologică și chiar teologică. Acesta subliniază rolul observației și al matematicii în studiul fenomenelor optice. Consideră curcubeul ca fiind o consecință a reflexiei și refracției luminii solare prin straturile de nori, fără însă a lua în considerație efectul picăturilor de apă. Roger Bacon (c. 1214-1294) continuă studiile lui Grosseteste și ale predecesorilor islamici și greci
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
izolate de apă. Continuator al idelor lui Roger Bacon, John Peckham (c. 1230 - 1292) a scris un tratat, "Perspectiva communis", foarte popular în acea epocă, devenind un manual de bază pentru predarea opticii în școli. Apariția și dezvoltarea diverselor instrumente optice (luneta, telescopul, microscopul) conduce la o adevărată revoluție științifică. Ne referim aici la teoria heliocentrică, confirmată de observațiile lui Galilei, sau la descoperirea microorganismelor grație observațiilor lui Leeuwenhoek. Leonardo da Vinci (1452 - 1519) este unul dintre primii savanți care au
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
încercat să formuleze o teorie a lentilelor. Desoperirea lunetei în jurul anului 1600, atribuită lui Hans Lippershey (1570 - 1619) marchează un evenimet important în dezvoltarea opticii. Chiar dacă la început imaginile erau de slabă calitate, în secolul al XVII-lea acest aparat optic începe să se răspândească în întreaga Europă. Galileo Galilei (1564 - 1642) reușește să construiască cea mai bună lunetă existentă până atunci, capabilă să mărească imaginile de peste 30 de ori. Utilizând acest instrument, căruia i-a atribuit astfel o valoare inestimabilă
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
este pasionat și care devine izvorul marilor sale lucrări din domeniul opticii. În lucrarea "Treatise of the reflexions, refractions, inflections and colours of light" (pe scurt "Opticks", apărută în 1704), Newton descrie, folosind metoda ipotezelor, dar și a principiilor, fenomene optice ca reflexia și refracția. Marele savant englez studiază și dispersia luminii prin prismă și descompunerea acesteia în culori. Studiind interferența, obține experimental ceea ce ulterior va căpăta denumirea inelele lui Newton și ajunge la concluzia: "Orice rază de lumină, care trece
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
își găsește un larg domeniu de aplicație. În 1958, Arthur Leonard Schawlow introduce conceptul de laser, ca doi ani mai târziu Theodore Maiman să realizeze prima instalație de generare a laserului. O altă realizare notabilă o constituie obținerea primei fibre optice de către Donald Keck, Peter Schultz și Robert Maurer în 1970.
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
scule și accesorii (P.S.A.) și accesoriile pentru transport. Aparatul de ochire este de tip MPM-44M și se compune din dispozitivul unghiului de nivel, luneta și prelungitorul aparatului de ochire. Aruncătorul poate folosi și alte aparate de ochire, precum MPM-44 (optic), MPB-82 (mecanic), MP-41 sau MP-42 (ambele cu colimator). Bombele pot fi de tip exploziv, de iluminare, fumigene și pentru difuzat materiale tipărite. Drept muniție de război, aruncătorul folosește în principal lovitura cu bombă explozivă din fontă oțelită O-832-77 (cu 10
Aruncător de bombe calibru 82 mm model 1977 () [Corola-website/Science/322311_a_323640]
-
fie de structură metalică sau de firele din fața lentilei) în timp ce în cazul BSI toate aceste elemente structurale sunt poziționate la baza senzorului, iar diodele foto-senzitive se află fix sub lentilă și filtrele de culoare. Lumia 920 beneficiază și de stabilizare optică ce permite, conform celor de la Nokia, urmărirea a 500 de mișcări pe secundă. Specificațiile complete ale lentilei și senzorului folosit pe sunt următoarele: lentile Carl Zeiss, stabilizare optică a imaginii tip “barrel shift” de până la 3EV, distanța focală de 3
Nokia Lumia 920 () [Corola-website/Science/329560_a_330889]
-
sub lentilă și filtrele de culoare. Lumia 920 beneficiază și de stabilizare optică ce permite, conform celor de la Nokia, urmărirea a 500 de mișcări pe secundă. Specificațiile complete ale lentilei și senzorului folosit pe sunt următoarele: lentile Carl Zeiss, stabilizare optică a imaginii tip “barrel shift” de până la 3EV, distanța focală de 3.73 mm echivalentă pe 35 mm cu 26 mm pentru 16:9 și 28 mm pentru 4:3, diafragmă f/2.0, zona de focus minimă 8 cm
Nokia Lumia 920 () [Corola-website/Science/329560_a_330889]
-
laser inferior și funcțiile de undă corespunzătoare nivelului de masă sunt concepute astfel încât să aibă o suprapunere bună, iar pentru a crește și mai mult formula 23, spațiul energetic dintre subbenzi este conceput astfel încât să fie egal cu energia fononică longitudinală optică (FO)]] (~36 meV în GaAs); acest ultim efect are loc pentru ca împrăștierea electron-fononică LO rezonantă să poată depopula rapid nivelul laser inferior. Primul laser cuantic în cascadă a fost fabricat în sistem mateial InGaAs/InAlAs potrivit din punct de vedere
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
InAs/AlSb au sonde cuantice de 2.1 eV adâncime, electroluminiscența lor având lungimi de undă de până la 2.5 μm. Laserele cuantice în cascadă pot permite totodată funcționarea laserului și în materiale considerate în mod tradițional a avea proprietăți optice slabe. Materialele cu spațiu de bandă indirect, de exemplu siliciul, au energii minime ale electronilor și ale golurilor la diferite impulsuri. Pentru tranziții optice interbandă, purtătoarele schimbă impulsul printr-un proces de împrăștiere lent, intermediar, reducând drastic intensitatea emisiei optice
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
cascadă pot permite totodată funcționarea laserului și în materiale considerate în mod tradițional a avea proprietăți optice slabe. Materialele cu spațiu de bandă indirect, de exemplu siliciul, au energii minime ale electronilor și ale golurilor la diferite impulsuri. Pentru tranziții optice interbandă, purtătoarele schimbă impulsul printr-un proces de împrăștiere lent, intermediar, reducând drastic intensitatea emisiei optice. Pe de altă parte, tranzițiile optice intersubbandă sunt independente de impulsul relativ al benzilor de conducție și de valență; tocmai din acest motiv au
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
optice slabe. Materialele cu spațiu de bandă indirect, de exemplu siliciul, au energii minime ale electronilor și ale golurilor la diferite impulsuri. Pentru tranziții optice interbandă, purtătoarele schimbă impulsul printr-un proces de împrăștiere lent, intermediar, reducând drastic intensitatea emisiei optice. Pe de altă parte, tranzițiile optice intersubbandă sunt independente de impulsul relativ al benzilor de conducție și de valență; tocmai din acest motiv au fost făcute propuneri teoretice pentru emițătoare cuantice în cascadă bazate pe Si/SiGe. Laserele cuantice în
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
bandă indirect, de exemplu siliciul, au energii minime ale electronilor și ale golurilor la diferite impulsuri. Pentru tranziții optice interbandă, purtătoarele schimbă impulsul printr-un proces de împrăștiere lent, intermediar, reducând drastic intensitatea emisiei optice. Pe de altă parte, tranzițiile optice intersubbandă sunt independente de impulsul relativ al benzilor de conducție și de valență; tocmai din acest motiv au fost făcute propuneri teoretice pentru emițătoare cuantice în cascadă bazate pe Si/SiGe. Laserele cuantice în cascadă acoperă în prezent gama de
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
unui câmp magnetic. Primul pas în procesul de prelucrare a unui material cuantic în cascadă cu câștig, pentru a face un dispozitiv util de emitere a luminii, este de a limita/bloca mediul de câștig într-un ghid de undă optic. Acest lucru face posibilă direcționarea luminii emise într-un fascicul colimat și permite construirea unui rezonator laser în așa fel încât lumina să poată fi din nou cuplată în mediul de câștig. În uz comun sunt două tipuri de ghiduri
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]