12,006 matches
-
Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata jitarului. Acesta trecea cu o căruță la sfârșit de vară și
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata jitarului. Acesta trecea cu o căruță la sfârșit de vară și le strângea din capătul locurilor
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
vară și le strângea din capătul locurilor. Chiar dacă țăranii aveau pământ, aceștia tot lucrau la boier, iar produsul final se dijmuia. De această dijmă nu se ocupa direct boierul ci administratorul moșiei. Acesta alegea una din cele două grămezi de porumb mari pe care le făcea țăranul. Țăranul trebuia să le facă egale, în caz contrar administratorul o alegea pe cea mai mare.
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
război, numită ștergură. Ulcioarele numite ,vase” erau legate două în spate și unul în față. Pe Valea Luncilor și Valea Letii au fost amenajate mori de apă prin cădere, unde locuitorii măcinau secara cultivată pe terenurile proprii precum și grâul și porumbul aduse din zonele de câmpie. Deși este atestat documentar doar din anul 1913, ca un cătun aparținând satului Vadu- Crișului, sub denumirea de ROVTIZFALU, localitatea Zecehotare are o vechime de peste 200 de ani după cum reiese din mărturisirile bătrânilor Costea Copil
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
un an de zile, la cei înstăriți. Simbria consta în câteva „rânduri” de haine pentru vară și iarnă, hrană și câte o oaie cu miel .( Pavel Copil) Se crede că se poate semăna grâul de primavară când înfloresc mâțișoarele, iar porumbul, când înfloresc pipijoii. La Rusalii se duc crengi de tei în casă, în grajd și în holde, pentru a le feri de „rodie”. Tot acum se duc spice de grâu la biserică pentru a fi sfințite, iar boabele acestora se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
au făcut ca până pe la 1850, principala formă de locuință să fie bordeiul îngropat sau semi-îngropat. Un diplomat francez descria casele din Câmpia Brăilei ca fiind "gropi în pământ, câteva mizerabile împletituri de nuiele cu chirpici, acoperite cu pănuși de porumb. De câțiva ani, din motive de siguranță, casele au ieșit din pământ, dar tot construite din nuiele și chirpici." Aceeași situație va fi confirmată câțiva nai mai târziu de către un călător englez: "Satele prin care am trecut, formate în cea
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Crasna. În perioada 1721-1722 s-au recoltat 28.255 clăi de grâu, 7.296 clăi ovăz, 639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726 (mierța fiind egală cu 22,5 litri). În anul 1720 sunt înregistrate și 3.974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitățile Crasna și
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
înspre Valea Someșului acolo unde cu secole în urmă groful Banfy își părăsește curtea domnească. În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea coboară din satul din pădure descendenții familiilor întemeietoare ale Tinteștilor și anume Lupuț, Graurii, Ionăceștii, Băieșii, Porumbii, Vulturii veniți din Dobrocina. Numeroasa familie a Vălenilor: Toma, Grigore, Lupuț, Dumitru și descendenții Gheorghe, Indrei, Costan, se întinde de-o parte și de alta a drumului de țară construit între anii 1810-1815. 1805 Biserica a fost coborâtă de pe podețul
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
iar cele mai ridicate în luna iulie cu valori medii între 16 grade C și 20 grade C. În alcătuirea unei gospodării tradiționale din Luminișu intra frecvent următoarele construcții : casă de locuit , sura cu grajdul vitelor , grajdul oilor , coșteiul pentru porumb, cotețele pentru porci și păsări, găbănașul și fântână . La acestea se adaugă mai recent și bucătăria de vară . Numărul construcțiilor din gospodărie este diferit în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În trecut unde terenurile cultivabile se aflau la distanțe
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
județ Sălaj. De-a lungul timpului (din secolul al XVIII-lea, până în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în sat funcționau 8 mori de apă (construite din lemn, cu sisteme hidraulice primitive) pentru măcinarea cerealelor (grâu, porumb, secară). Acestea erau amplasate pe cursul văii Priei, în gospodăriile unor localnici; astfel: prima (în amonte) la „"Pavelea Savini"”, urmată de cele din aval de la „"Petrea'l Pavăl”, „Niculaie Coșară”, „Cula Tomești”, „Ciunea Farcaș”, „Pavelea Ciorchi”, „Gheorghica Jurjului”" și ultima
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate din totalul de 49. Mărinanii, ca și ceilalți locuitorii ai comitatului obțineau, în general, producții mici de cereale
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate din totalul de 49. Mărinanii, ca și ceilalți locuitorii ai comitatului obțineau, în general, producții mici de cereale care nu le asigurau necesarul din gospodărie. Acestea se datorau condițiilor pedoclimatice și de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția mare de țuică de prune
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
lor uitaseră gustul pâinii În numele unor lozinci ca:"Să ne achităm datoriile pentru stricăciunile provocate altor țări, în timpul războiului.", "Să ne refacem țara, sărăcită din cuza războiului,", țăranului i-se lua tot grâul, cea mai mare parte din recolta de porumb, lâna-cotă de pe fiecare oaie, vițelul cel mai gras, strugurii, vinul, untul și brânza, mierea, etc. Ca să vezi!... Cine provocase războiul și cine plătea "oalele sparte!..." Mai departe a îndurat campaniile "de lămurire" pentru intrarea în "întovărășire" și apoi în C.
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
care din tată -n fiu păzise cu sfințenie poruncile: 1)."să nu furi", 2)."să nu râvnești la bunul altuia", începu să ascundă, în sacoșă, în sânul cămășii, sub pălărie, în buzunare: boabe de grâu, de mazăre, de fasole, de porumb etc., pentru a potoli acasă foamea copiilor, păsărilor, etc. Dar ,ochiul" (miliție-securitate) vigilent, al stăpânului, sesiză cu ușurință abaterile ,grave" ale unor țărani și drept urmare aparatul represiv, bine hrănit la gospodăria de partid, se năpusti cu toată furia asupra ,hoțului
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
loc în majoritatea C.A.P.urilor; un exemplu grăitor în acest sens este cazul învățătorului Floroiu din comuna Belitori, astăzi comuna Troianu(județul Teleorman), care după ce a lucrat, într-o zi de Duminică cu elevii săi la strângerea buruienilor din porumb, a luat câțiva ștuleți de porumb în servieta sa. A fost reclamat, judecat și înlăturat din învățământ. Pentru a nu rămâne lucrările agricole neefectuate, sub masca: "educație patriotică", "patriotism în rândurile tineretului", "educație prin muncă", fură scoși câte 2-3 săptămâni
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
un exemplu grăitor în acest sens este cazul învățătorului Floroiu din comuna Belitori, astăzi comuna Troianu(județul Teleorman), care după ce a lucrat, într-o zi de Duminică cu elevii săi la strângerea buruienilor din porumb, a luat câțiva ștuleți de porumb în servieta sa. A fost reclamat, judecat și înlăturat din învățământ. Pentru a nu rămâne lucrările agricole neefectuate, sub masca: "educație patriotică", "patriotism în rândurile tineretului", "educație prin muncă", fură scoși câte 2-3 săptămâni elevii și studenții de la cursuri și
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
vechi, distrusă de trecerea timpului. Proiectele viitoare constau în alimentarea cu apă potabilă a satului și introducerea canalizării. Zona este o regiune agricolă 100%, fără nici un tip de industrie, locuitorii practicând agricultura de subzistență. Principala cultură agricolă este cea a porumbului, cartofului și a viței de vie. Creșterea animalelor ocupă și ea un loc important în economia satului. Casele sunt vechi, din chirpici, unele trecând și centenarul. Satul are aproximativ 40 de gospodării. Ca peste tot in România și satul Costișa
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se adunau mai multe femei pentru tors cânepă, lână sau alte munci pentru femei. La aceste adunări, se mânca de obicei grâu și porumb fiert, iar un bărbat bun de glume, era invitat pentru a se face haz. Obiceiuri vechi, care se mai păstrează și azi- „La Vulpe” „s-a izvodit dela ciuda ce o au flăcăii când un tânăr vine de aiure și
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
propriu. Unii au abandonat agricultură trăind din pensie sau ajutoare sociale , merg la munci sezoniere , au plecat în străinătate Alții lucrează pământul cu ce au în proprietate adică calul și sapă. Dintre suprafețele cultivate pe un loc fruntaș se află porumbul, apoi grâul și secara , ovăz și floarea soarelui. Mai nou, sau cultivat suprafețe cu răpită. În zona de șes se mai cultiva legume, tutun și pepeni dar și fasole și cartofi. Ruinele bisericii construite în Mânzați în 1761 ar putea
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
bază a sătenilor fiind agricultură, perioadă în care se juca cel mai mult tacă era începutul primăverii, înainte de începerea campaniei agricole de primăvară. Apoi sportul revenea în prim plan spre sfârșitul verii după recoltarea grâului, înainte de recoltarea strugurilor și a porumbului. Spre sfârșitul lunii iulie și în luna august era perioadă în care se organizau bâlciuri în sate din comune învecinate și în orașul Bârlad ( 20 iulie la Florești, 6 august la Alexandru Vlahuță, 29 august Bârlad ) În perioada comunistă se
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
turistică și nu are capacități de primire turiști. Cea mai importantă societate locală se ocupă cu comercializarea lemnului. Aceasta deține o suprafață 2200 m și lucrează cu un număr de 5 angajați. În comună se mai găsesc 3 mori de porumb și o presă de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
56,04%, suprafața agricolă reprezentând doar 35,15% din suprafața totală. În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanță economică în exploatarea lemnului. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și alabastru.
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]