KorAP: Find »[drukola/base=refugiat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...450 451 452 ...461 >

11,525 matches

Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733

Rezoluției ONU 194, din 11 decembrie 1948) de a se reîntoarce în teritorii și corelativ dreptul la compensații pentru cei care nu doresc să se întoarcă. O altă revendicare vizează eliberarea de către israelieni a coloniilor construite după 1967, în vederea stabilirii refugiaților palestinieni care doresc să se revină în teritoriile respective. Nemulțumiri și divergențe de opinii între arabi și israelieni apar și din interpretarea acordurilor încheiate, dar și din textul rezoluțiilor ONU; de exemplu, palestinienii consideră că Rezoluția ONU 242 (adoptată de

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Rezoluția 356(IV) din 10 decembrie 1949, Rezoluția 468(V) din 14 decembrie 1950 etc. Rezoluția 212(III),634 adoptată de Adunarea Generală la 19 noiembrie 1948, este prima rezoluție care face referire în mod explicit la situația critică a refugiaților palestinieni și solicită implicarea a cât mai multe organizații 635 în sprijinirea acestora. Rezoluția 194(III),636 adoptată de Adunarea Generală (la 11 decembrie 1948), reprezintă un document frecvent invocat de palestinieni atunci când își negociază posibilitatea de a alege în

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
plătite de guvernele și autoritățile responsabile pentru toți aceia care vor dori să revină și să trăiască în pace cu vecinii, motiv pentru care ar trebui să li se permită acest lucru cât mai rapid posibil. Problematică ridicată de statutul refugiaților palestinieni se va regăsi în mod constant pe agenda de lucru a sesiunilor Adunării Generale a ONU și/sau ale Consiliului de Securitate; în acest sens exemplificam menționând: Rezoluția 302(IV)637 adoptată la 8 decembrie 1949, Rezoluția 393(V

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
și recunoașterea suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a tuturor statelor din regiune, dreptul acestora de a trăi în pace, în interiorul unor granițe sigure și recunoscute, libere de amenințări sau acte de violență, precum și găsirea unei soluții juste a problemei refugiaților.644 Declanșarea ostilităților egipteano-siriene (la 6 octombrie 1973) în vederea recuperării teritoriilor anexate de Israel în urmă războiului precedent, a determinat că în regim de urgență Consiliul de Securitate al ONU să facă apel că toate părțile implicate în conflict să

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
prilej, Șeful diplomației germane, Frank-Walter Steinmeier, a apreciat că "aceasta este o Adunare Generală la care "nu prea există nimic de sărbătorit" [...] fiindcă problemele cu care lumea se confruntă sunt mult prea mari [...] nu numai că avem o criză a refugiaților de dimensiuni nemaiîntâlnite, dar avem și o criză în Siria care amenință să arunce în haos întreg Orientul Mijlociu".693 Așa cum s-a putut remarcă din cele prezentate mai sus, pe parcursul întregii sale activități Organizația Națiunilor Unite a depus eforturi susținute

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
renunțarea la aplicarea detenției administrative fără un proces prealabil.765 Așa cum se știe, UE este cel mai mare donator internațional în ultimul deceniu oferind peste 550 de milioane de euro ca ajutor umanitar populației palestiniene din Cisiordania și Gază, precum și refugiaților care trăiesc în Iordania, Liban și Siria. Mecanismul Internațional Temporar (MIT)766 continuă să sprijine fundamental și în mod direct populația palestiniană, în pofida situației dificile din punct de vedere socio-economic din Gază, la care se adaugă o serie de probleme

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
pace, iar pe de altă parte derularea negocierilor cu reprezentanții locuitorilor arabi din Iudeea, Samaria și Gază privind autoguvernarea tranzitorie (de cinci ani); în aceeași inițiativa se susținea necesitatea implicării comunității internaționale în soluționarea problemei palestinienilor, în principal cea a refugiaților. Cele patru puncte menționate anterior au reprezentat axa principala a inițiativei israeliene, constituind totodată și formula de bază a procesului de pace lansat în 1991, la Madrid; așa-numita formulă Madrid a avut ca obiectiv prioritar obținerea unei păci reale

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
pentru pace,798 s-au deschis căi pentru negocieri bilaterale și multilaterale, printre problemele aflate pe agenda de lucru a negocierilor de la Madrid regăsindu-se: cele teritoriale, dreptul de reîntoarcere a evreilor (din Europa Centrală, statele arabe, URSS), problema palestinienilor refugiați în Liban și Iordania, statutul Ierusalimului, recunoașterea statului Israel etc. Conferință de Pace desfășurată la Madrid a pus în discuție pentru prima dată problemă autonomiei palestinienilor în teritoriile din Cisiordania și Gază, negocierile concentrându-se în jurul statutului permanent al acestora

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
favorizeze consolidarea viabilității viitorului stat palestinian.864 În concret, asistenta UE are ca obiectiv crearea condițiilor pentru pace, stabilitate și prosperitate în regiune prin: a) promovarea reformelor în sectorul economic, social, politic și în ceea ce privește securitatea palestinienilor; b) furnizarea asistenței umanitare refugiaților; c) dezvoltarea unor programe de pace în parteneriat cu actori ai societății civile din Israel, Teritoriile Ocupate și țările vecine.865 În viziunea UE o soluție corectă a conflictului israeliano-palestinian ar trebui să vizeze în mod obligatoriu garantarea securității teritoriale

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Teritoriile Ocupate și țările vecine.865 În viziunea UE o soluție corectă a conflictului israeliano-palestinian ar trebui să vizeze în mod obligatoriu garantarea securității teritoriale a viitorului stat palestinian, reglementarea statutului orașului Ierusalim, o abordare realistă și echitabilă a problemei refugiaților palestinieni, a problemei coloniilor evreiești, precum și pacificarea relațiilor israeliano-siriene și israeliano-libaneze. UE consideră că viitorului stat palestinian trebuie să i se garanteze (și recunoască, totodată) frontierele, în limita Teritoriilor Ocupate de Israel (în 1967), cu unele modificări minore mutual acceptate

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
fost respinsă, Miniștrii Afacerilor Externe din Uniunea Europeană nuanțând, la Bruxelles (în decembrie 2009), ca Ierusalimul trebuie să devină "viitoarea capitala a două state" și că statutul final al acestui oraș este necesar să fie reglementat prin negocieri.875 În ceea ce privește problemă refugiaților palestinieni, UE susține importantă găsirii unei soluții echitabile reiterând, în acest sens, Rezoluția 194(III) a Adunării Generale a ONU (din 11 decembrie 1948), potrivit căreia în alineatul 11 se menționa că: "trebuie să se permită refugiaților care doresc să

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
875 În ceea ce privește problemă refugiaților palestinieni, UE susține importantă găsirii unei soluții echitabile reiterând, în acest sens, Rezoluția 194(III) a Adunării Generale a ONU (din 11 decembrie 1948), potrivit căreia în alineatul 11 se menționa că: "trebuie să se permită refugiaților care doresc să revină la locuințele lor să facă aceasta cât mai curând posibil și să trăiască în pace cu vecinii lor și se impune plata unor despăgubiri cu titlu de compensație pentru bunurile celor care decid să nu revină

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
special din partea statelor arabe, fie direct către OEP, fie prin intermediul organizațiilor caritabile neguvernamentale palestiniene. Primul ajutor financiar palestinian venit din partea Comunității Europene datează din 1971, atunci Comunitatea și-a canalizat contribuțiile către bugetul ONU, care a ajutat prin agenția UNRWA refugiații palestinieni și prin UNDP (începând cu 1978), pentru ajutor umanitar și dezvoltare socio-economică.877 UE este cel mai mare donator 878 al palestinienilor, în ultimii ani contribuțiile comune ale Comisiei Europene și ale statelor membre UE însumând 1 milion de

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
disponibilitatea de a contribui în mod substanțial la înțelegerile post-conflict pentru asigurarea durabilității unui acord de pace. Consiliul va lucra la propuneri concrete, inclusiv pe baza eforturilor anterioare întreprinse în privința contribuțiilor UE la consolidarea statului palestinian, a aspectelor regionale, a refugiaților, a securității și a statutului Ierusalimului. UE va asigura un pachet fără precedent de sprijin european politic, economic și de securitate pentru ambele parți în contextul unui acord privind statutul final. În eventualitatea unui acord de pace final, Uniunea Europeană va

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Consiliului de Securitate al ONU 242 și 338. De asemenea, potrivit viziunii americane și palestinienii vor trebui să renunțe la ceva pentru a se putea ajunge la un acord final cu Israelul; în acest sens, se aduce în discuție problemă refugiaților, doctrina americană menționând că este puțin probabil ca refugiații să obțină fără nicio restricție dreptul de a reveni în teritorii, în "țara strămoșilor lor", din care au fugit în urmă războiului arabo-israelian din 1948; de aceea, se menționa că orice

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
asemenea, potrivit viziunii americane și palestinienii vor trebui să renunțe la ceva pentru a se putea ajunge la un acord final cu Israelul; în acest sens, se aduce în discuție problemă refugiaților, doctrina americană menționând că este puțin probabil ca refugiații să obțină fără nicio restricție dreptul de a reveni în teritorii, în "țara strămoșilor lor", din care au fugit în urmă războiului arabo-israelian din 1948; de aceea, se menționa că orice soluție trebuie să fie realistă, iar "Israelul să nu

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
și cu părți cointeresate în gestionarea și soluționarea acestuia.938 În linii mari doctrina lui Clinton, privind situația din Orientul Mijlociu, viza: crearea unui stat palestinian,939 stat care ar fi garantat implicit securitatea Israelului, găsirea unei soluții echitabile în cazul refugiaților palestinieni, retragerea coloniștilor israelieni din Teritoriile Ocupate și o monitorizare privind punerea în aplicare a unui posibil acord final. Cel mai important moment al administrației Clinton, aș putea spune chiar emblematic, rămâne totuși semnarea primului document de pace între Israel

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
din Orientul Mijlociu: securitatea, recunoașterea identității naționale și mutuala coexistența în regiune a tuturor statelor. Scenariul propus prevede în primul rând acceptarea de către Israel a unui stat palestinian independent, cu capitala în Ierusalimul de Est și reglementarea 996 justă a situației refugiaților palestinieni în concordanță cu Rezoluția Adunării Generale a ONU 194.997 Pentru a se crea premisele necesare instruirii unei păci juste și durabile Inițiativa Arabă de Pace punctează ca fiind decisivă retragerea israeliană totală din Teritoriile Ocupate la 4 iulie

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
cf. inițiatorilor) nu diferă considerabil față de Foaia de Parcurs avansată de Cvartetul pentru Orientul Mijlociu. Apelul făcut prin această inițiativă pentru o pace cuprinzătoare și normalizarea relațiilor între Israel și cele 22 de state arabe în schimbul retragerii israeliene, a soluționării problematicii refugiaților și a acceptării viitorului stat palestinian, reprezintă o oportunitate istorică în reluarea procesului de pace.1000 Inițiativa Arabă de Pace, care propune o pace bazată pe legitimitate/recunoaștere internațională și consens între Israel și vecinii săi arabi și musulmani, este

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
viață convorbirile de pace", fără a avea însă capacitatea de a iniția concret vreun acord cu israelienii ("deoarece pur și simplu nu ar fi ascultați"); totuși, Dl. Moubayed apreciază că UE ar putea oferi sprijin "atunci când vine vorba de așezări, refugiați, securitate și compensații financiare".1048 Dl. S. C. este convins că UE nu are capacitatea de a soluționa prima etapă a conflictului (cea legată de acordarea statutului de stat independent Palestinei, la care se adaugă și celelalte aranjamentele de securitate și

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
state trebuie să fie direct implicate deoarece această fază a procesului de pace este marcată, în parte, de primele articulații ale unui viitor pozitiv al Orientului Mijlociu și Apropiat, viziune care se exprimă prin dezvoltarea economică, soluționarea problemei apei, a refugiaților, a mediului înconjurător, controlul armamentului etc. Rezultatele Alternativei A sunt improbabile, în primul rând datorită orientării majoritare a actualelor puteri din regiune. Alternativă B. În contextul feed-back-ului pozitiv al Israelului, la presiunile externe, vor avea loc ample mișcări de masă

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
că face prea mult în legătură cu conflictul israeliano-palestinian", iar "aceasta situatie crează tot felul de speranțe și așteptări, urmate de frustrări care conduc la violență și la confruntări".1109 În lumina acestui scenariu intransigenta israeliană se va menține în ceea ce privește nereglementarea problemei refugiaților palestinieni, dar și în privința încetării extinderii coloniilor, conducerea israeliană oferind ca alternativă de moment doar prelungirea perioadei de înghețare a construcțiilor în colonii.1110 Date fiind condițiile, conducerea palestiniană atrage atenția că tratativele nu vor continua atâta timp cât Israelul nu va

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
masivă, situație căreia în prezent Uniunea 1129 încerca să-i facă față fără succes însă, având în vedere pozițiile atât de tranșante și sensibil diferite ale unor oficiali europeni vizavi de masivul exod al populațiilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord; criză refugiaților cu dimensiunile sale geopolitice, economice, de securitate, sociale, demografice, culturale etc. manifestat inițial că dezacord cu tentă politico-socială tinde să devină un conflict al Europei înseși. Rămâne să vedem în ce măsură Uniunea Europeană va reuși să facă față crizei refugiaților, dar și

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Africa de Nord; criză refugiaților cu dimensiunile sale geopolitice, economice, de securitate, sociale, demografice, culturale etc. manifestat inițial că dezacord cu tentă politico-socială tinde să devină un conflict al Europei înseși. Rămâne să vedem în ce măsură Uniunea Europeană va reuși să facă față crizei refugiaților, dar și numeroaselor probleme care vor rezulta în mod firesc cum ar fi: traficul de persoane, problema imigranților/refugiaților, statutul acestora, stabilirea unor proceduri de asimilare/expluzare, statutul azilantului/ dreptul la azil etc. În ciuda eforturilor remarcabile făcute de Uniunea Europeană în

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
tentă politico-socială tinde să devină un conflict al Europei înseși. Rămâne să vedem în ce măsură Uniunea Europeană va reuși să facă față crizei refugiaților, dar și numeroaselor probleme care vor rezulta în mod firesc cum ar fi: traficul de persoane, problema imigranților/refugiaților, statutul acestora, stabilirea unor proceduri de asimilare/expluzare, statutul azilantului/ dreptul la azil etc. În ciuda eforturilor remarcabile făcute de Uniunea Europeană în materie de ajutor umanitar, dramele se multiplică cu fiecare zi ce trece, iar instituțiile europene, dar și cele din

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]