KorAP: Find »[drukola/base=tinde & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...450 451 452 ...576 >

14,383 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760

aici. În orice caz, istoria naturală trebuie văzută ca pe o esență; să trăim într-o lume bogată în mister și sentimente adânci; să nu uităm că atâtea lucruri pe care le credem importante sunt zadarnice; că spiritul trebuie să tindă totdeauna spre ordine și echilibru. Ne obsedează idealul în măsura în care nu putem ajunge la el. Poate că nici n-ar fi bine să ajungem acolo. Dar atâta timp cât ne provoacă niște idei avem măcar senzația că pătrundem în vastitatea cunoașterii, doar ea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
noi, ceva de spirit mutilat care nu-și exprimă caracterul adevărat, un ceva ce ține de eredități ale primordialului și de un abis patologic. Complicată-i firea omului! 17 Un cărturar gândea că fiecare om de cultură ar trebui să tindă spre a obține un legato între ce scrie, ce meditează, ce citește și felul în care se mișcă în viața publică. E limpede că suntem copleșiți de o stare de negativitate și atunci de unde armonia unui astfel de legato? Cum

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
deplină ar putea fi atunci când rândurile scrise cu simțământ, chiar dacă ele descriu, să spunem, un caz de domeniul suferinței și deznădejdii ca pe o proprie aventură sufletească, pot izvorî lumină și încredere, convingere în adevăr și frumos. Atâta timp cât libertatea noastră tinde necontenit și peremptoriu spre vârfuri înalte, numai acolo unde ea, libertatea, se poate lăsa în voia adierii seninului, avem nevoie de încredere și lumină. Aceasta ar fi forța miracolului degajat din scrisul nemărturisit hârtiei. Speranțele din sufletul omului sunt de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
ales la oamenii politici de azi și nu mai avem nevoie de altă demonstrație. În adevăr, este greu să conferim acea expresie culturală lucrului pe care îl înfăptuim la un moment dat, în condițiile în care păcatul capital al individului tinde să se generalizeze, să devină un păcat la nivel de nație. Cogito, ergo sum și ce bine gândea un filozof român când afirma: se pare că păcatul nostru capital (al românilor n.n.) este inconsistența ideilor, friabilitatea credințelor, spiritul de îndoială

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
Uneori nu putem interveni nici în curtea noastră ca să facem ceva ordine. 96 Specialiști în sacru? În gândirea hindusă ei sunt: yoghinul, șamanul, vraciul, alchimistul, ascetul, inițiatul. Yoghinul face totdeauna contrariul a ceea ce viața îi cere, el trăiește în afara vieții, tinde spre o renaștere inițiatică. Șamanul pune stăpânire pe spirite, acționează pentru alții, ar avea acces la divinitate, el este un ales. 97 Rețeaua nevăzută de căi și neuroni este extraordinară în determinarea comportamentului nostru, în ceea ce facem conștient și mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
omeniei și al echilibrului, al armoniei generale deci, se poate ajunge și prin poezie? Mă îndoiesc că vom asista, în viitorul apropiat sau îndepărtat, la echilibrul și armonia de care vorbiți. Acestea sunt deziderate eterne, către care spiritul poate doar tinde, dar nu-i e dat a le atinge în această lume sublunară. Iisus însuși, perfect fiind, s-a îndoit o clipă doar (pe cruce), semn de imperfecțiune. Deși poate că însăși imperfecțiunea este unul din atributele perfecțiunii... Rolul poeziei în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444

înseamnă "a doua colonizare" (Edgar Morin). Pornită ca un masiv curent în S.U.A. ea s-a aclimatizat pretutindeni și prin industrializarea spiritului, prin introducerea vieții particulare în circuitul comercial creează "o ciudată noosferă". Ea, nota același Edgar Morin (în 1962!) tinde să corodeze celelalte culturi, cărora li se adaugă; am zice că tinde chiar să le înlocuiască. Chiar E. Morin părea a fi de acord cu această supoziție de vreme ce recunoștea că mass-culture este "prima cultură universală din istoria omenirii". Paradoxul e

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
S.U.A. ea s-a aclimatizat pretutindeni și prin industrializarea spiritului, prin introducerea vieții particulare în circuitul comercial creează "o ciudată noosferă". Ea, nota același Edgar Morin (în 1962!) tinde să corodeze celelalte culturi, cărora li se adaugă; am zice că tinde chiar să le înlocuiască. Chiar E. Morin părea a fi de acord cu această supoziție de vreme ce recunoștea că mass-culture este "prima cultură universală din istoria omenirii". Paradoxul e că mondializarea mediată la care asistăm (anunțată zgomotos de cohorta analiștilor), "beneficiind

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
în care media poate inhiba și întîrzia proiectul de democratizare a societății sau îl poate promova. Aceste texte anterioare încearcă să teoretizeze rolul mass-mediei într-o societate democratică și prezentul volum continuă acest proiect. Dar în vreme ce cele două cărți precedente tind să se concentreze asupra știrilor și informației, studiile ce urmează ating o largă varietate de fenomene ale culturii media și analizează modalitățile prin care diferitele forme ale culturii media produc bună-dispoziție, determină luări de poziție și identități, care fie inhibă

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
Teoria critică subliniază anumite aspecte ale societății și culturii care ar trebui contestate și schimbate, încercînd astfel să formeze și să inspire practica politică. În plus, teoria de orientare practică stabilește anumite țeluri și valori spre care trebuie să se tindă și schițează modalități de transformare a societății, de ameliorare, sporire a fericirii și libertăților umane. Aceste teorii furnizează limbaje ce contribuie la stimularea unor reacții la problemele sociale, tinzînd în acest fel să intervină în sfera publică. După cum am mai

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
practică stabilește anumite țeluri și valori spre care trebuie să se tindă și schițează modalități de transformare a societății, de ameliorare, sporire a fericirii și libertăților umane. Aceste teorii furnizează limbaje ce contribuie la stimularea unor reacții la problemele sociale, tinzînd în acest fel să intervină în sfera publică. După cum am mai remarcat, situația actuală este caracterizată de o uimitoare varietate de paradigme teoretice aflate în competiție. Diversele teorii pot fi folosite în diferite scopuri, în situații disparate. Utilitatea sau inutilitatea

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
perspectiva transformării acesteia în bun de larg consum, a reificării, a ideologiei și a intenției de dominare este cea care oferă un cadru corectiv foarte util la o abordare mai populistă și puțin mai relaxată a culturii media, abordare care tinde să renunțe la o poziție critică asupra fenomenului. Deși abordarea Școlii de la Frankfurt este părtinitoare și unilaterală, ea reușește totuși să ofere uneltele necesare unei critici a formelor ideologizate și alterate ale culturii media și a modurilor în care aceasta

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
acelor forme de cultură care inundă viața cotidiană sub forme atît de familiare precum radioul sau televiziunea. Raymond Williams și membrii școlii de la Birmingham sînt cei care au respins termenul de "cultură de masă" care, susțin ei pe bună dreptate, tinde să aibă o tentă elitistă, ridicînd o opoziție binară între cultura "înaltă" și cea "comună", opoziție ce conține o nuanță de dispreț la adresa "masei" și a culturii sale. Conceptul de "cultura de masă" are, de asemenea, și un caracter unitar

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
1981) "Codificare/decodificare" și "Deconstrucția conceptului de "popular"", în care recunoaște puterea mass-mediei în a modela și a impune hegemonia ideologică, puterea oamenilor de a rezista ideologiei și însemnătatea și efectele contradictorii ale culturii media. Această formă de studiu cultural tinde să negocieze sciziunea dintre teoria manipulării, care consideră că, de fapt, cultura de masă și societatea în general domină individul, și teoria rezistenței populiste, care amplifică puterea individului de a se opune, de a rezista, de a lupta împotriva culturii

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
faptul că trăim într-o situație ale cărei contururi nu sînt încă clare și în care există conflicte intense între forțele conservatoare care doresc să mențină ordinea socială prestabilită și acele forțe care vor să o schimbe. Aceste războaie culturale tind să fie reproduse de ceea ce am putea numi războaiele teoretice între acele voci aflate în contradicție care doresc să exploreze și să configureze evoluția prezentului și viitorului. În acest context voi interveni și voi propune dezvoltarea studiilor culturale în cadrul teoriei

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
foarte mult și pe teoria feminismului și pe cea multiculturală, încercînd să dezvolt unele perspective teoretice noi pentru a ilumina momentul prezent. 8 Vezi Horward și Klare, 1972. În Europa, dimpotrivă, marxismul a făcut parte din standardurile discursului intelectual, deși tindea să fie monopolizat de către partidele marxiste. Pe tema impactului marxismului asupra unei game diverse de cîmpuri academice din Statele Unite, vezi Ollman și Vernoff, 1982. Pentru Anglia, vezi Anderson, 1980 și Davies, în curs de apariție. 9 Pe tema valurilor succesive

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
se preocupase de importarea studiilor asupra receptării încă din anii '30, în timp ce Adorno, Loventhal și alți membri ai Școlii au efectuat studii asupra receptării în aceeași perioadă. Vezi dezbaterea din Kellner, 1989a: 121ff. Cu puține excepții, Școala de la Frankfurt a tins să considere publicul ca fiind în primul rînd pasiv, astfel că accentul pus de către grupul de la Birmingham pe un public activ este o evoluție reală, deși au existat și unele exagerări pe această temă. 31 Problema este că Fiske nu

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
una dintre primele sale culegeri de texte intitulîndu-se Despre ideologie 4. Au existat totuși și în tradiția marxistă a criticii ideologiei probleme care au trebuit depășite. Unele tradiții marxiste, între care și leninismul ortodox, Școala de la Frankfurt, Althusser și alții, tindeau să ia în considerare o concepție compactă asupra ideologiei și a clasei conducătoare care își articulează fără ambiguități sau contradicții interesele de clasă într-o ideologie dominantă. Acest concept reduce ideologia la funcția de apărare de clasă și este așadar

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
dominante despre viața socială (de exemplu, valoarea individualismului, a libertății, a familiei, a națiunii, a succesului etc.). Acest nucleu de concepții "de bun simț" dintr-o societate este expus de anumite grupări, cu ajutorul său grupuri și forțe aflate în conflict tinzînd să expună discursuri despre democrație, libertate și individualism pe care le modulează în conformitate cu propriile scopuri și programe ideologice. Uneori, un concept, ca de exemplu cel al căilor de dobîndire a puterii, care a debutat în anii '60 în cercurile progresiste

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
centrate asupra trupului său ca instrument al eroismului mitic, iar montajul creează impresia unui dinamism care îi insuflă lui Rambo energie, putere și vitalitate supraomenească, iar cadrele încetinite și expunerile prelungite centrate asupra sa pe durata unor scene mai lungi tind să-i compună o statură de zeu. În scenele în care, dimpotrivă, Rambo este torturat de comuniști nemiloși, imaginile sînt construite similar cu cele din iconografia crucificării, capul fiindu-i puternic luminat într-un efect de aureolă, ca în pictura

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
cu sex-appeal. Top Gun se bazează pe imagistica culturală din ultimele decenii, care își înzestrează eroii cu un caracter pozitiv și cu o aură de glorie; în același timp, își propune și să destructureze și să anihileze orice interpretare care tinde să se opună acestor valori. De exemplu, Maverick umblă îmbrăcat cu o jachetă neagră și conduce o motocicletă, imaginea rebelului din anii '50; chiar numele său reia un popular erou de televiziune de prin anii '50, cu un caracter întrucîtva

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
și de clasă, iar punctul slab analiza formală, dar și sexul și rasa; feminismul, pe de altă parte, excelează în analiza de gen, ignorînd însă uneori clasa, rasa și alți factori determinanți; structuralismul este util în direcția analizei narative, dar tinde să fie excesiv de formal, iar psihanaliza reclamă o hermeneutică abisală și o articulare a conținuturilor și sensurilor inconștiente, ignorînd însă determinările sociale ale textelor sau indivizilor. Ca urmare, cu cît criticul are mai multe astfel de metode la dispoziție, cu

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
și sociale din cadrul reprezentărilor stabilite și acceptate. Radicalii sînt, ca urmare, excluși din cinematografia hollywoodiană sau, dacă nu, sînt constrînși să facă compromisuri pentru a-și plasa poziția radicală în limitele general acceptate. În plus, genericele și convențiile filmelor hollywoodiene tind să-i limiteze discursurile și efectele. Caracterul convențional al narațiunilor cu personaje puternic individualizate, utilizarea unor prim-planuri și glisarea bruscă de la un personaj la altul, distribuirea unor vedete populare și ușor de recunoscut ca și alte elemente proprii cinematografiei

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
limiteze discursurile și efectele. Caracterul convențional al narațiunilor cu personaje puternic individualizate, utilizarea unor prim-planuri și glisarea bruscă de la un personaj la altul, distribuirea unor vedete populare și ușor de recunoscut ca și alte elemente proprii cinematografiei hollywoodiene convenționale tind, de exemplu, să limiteze filmele hollywoodiene la parametri individuali; astfel se exclude posibilitatea unor portretizări cu caracter pozitiv ale grupurilor politice sau ale colectivităților ce luptă pentru schimbare. Ca urmare, intervențiile politice cele mai progresiste din zona filmului american trebuie

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
1988. 6 Majoritatea cronicilor au subliniat presupusul realism al filmului Platoon și i-au lăudat onestitatea și veridicitatea, dar și alte aspecte: posterul filmului, reclamele pentru film, comentariile, meditațiile asupra filmului venind dinspre comentatorii politici și cei în vîrstă au tins să-i accentueze realismul și reprezentarea veridică a războiului, vezi de exemplu articolele din New York Times ale corespondentului David Halberstam, ale soldatului veteran în marină David Trainor (15 martie 1987). Mă voi delimita de aceste puncte de vedere și voi

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]