113,729 matches
-
lor psihologică într-un oraș uniform și banal care strivește visurile indivizilor. Tânărul scriitor Mircea Eliade publica la 20 mai 1927 o cronică nepărtinitoare despre primul volum al cărții în ziarul "Cuvântul" (condus de profesorul Nae Ionescu) în care evidenția imaginea autentică a anilor grei ai Primului Război Mondial, precum și a societății contemporane românești prezentată de romanul lui Cezar Petrescu. „Oglinda pe care mi-a dat-o Cezar Petrescu, e cea a unei lumi, am spune, veștede, putrede, descompuse dacă nu am întâlni
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
sinteză cinematografică și stilul artistic. Ecranizarea valorifică vizual drama generației pierdute după Primul Război Mondial, alternând planurile temporale printr-un montaj de tip puzzle ce evidențiază deruta personajului principal. Cineastul nu face apologia eroismului, ci dimpotrivă arată anormalitatea războiului prin imaginea simbolică a bombardării cimitirelor și a căderii combatanților peste osemintele dezgropate de explozii. Drama interioară (căderea psihologică urmată de criza de identitate) a lui Radu Comșa este descrisă cu minuțiozitate și subtilitate, iar portretele cinematografice sunt viguroase și necaricaturizate.
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
victime: o femeie musulmană, mamă a șase copii, si un barbat neidentificat. Șoferul și-a continuat drumul, lăsând alte șapte cadavre în urma sa în dreptul Centrului Universitar Mediteranean. A intrat apoi în plin în oameni în zona restaurantului Voilier Plage. În imaginile surprinse în dreptul Hotelului Westminster se vede cum intră pe trotuar apoi pe stradă. Aici polițiștii încep să tragă înspre cabina camionului în încercarea de a-l opri. Înainte de a ajunge în dreptul Hotelului Royal, mașina accelerează, făcând alte 20 de victime
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
nepoliticos", "un pic ciudat", "singuratic" și "tăcut". La percheziția apartamentului sau, anchetatorii nu au găsit arme, însă au detonat un colet suspect dintr-o camionetă parcata la 100 de metri de blocul unde locuia tunisianul. Mai mult, poliția a găsit imagini cu cadavre, Osama bin Laden, Mokhtar Belmokhtar, steagul ISIS și o copertă a revistei "Charlie Hebdo" pe computerul său personal, împreună cu link-uri către site-uri jihadiste. Un locatar al imobilului cu patru etaje în care locuia Mohamed a declarat
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
au declarat că Bouhlel a strigat "Allahu Akbar!" (română: "Allah e mare!") înainte de a fi împușcat mortal de polițiști, însă acest lucru nu a fost confirmat de oficiali. Anchetatorii au pus problema existenței unui complice. Potrivit postului France 2, examinarea imaginilor de pe camerele de supraveghere amplasate pe Promenade des Anglais relevă că nimeni nu a urcat sau coborât din respectivul camion. Prim-ministrul francez Manuel Valls a spus că Bouhlel a fost "probabil legat de islamismul radical într-un fel sau
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
Încărca camionul cu 2.000 de tone... eliberează frânele, prietene, si eu voi privi". Potrivit lui Molins, amprentele de pe ușă pasagerului și selfie-urile dovedesc că tunisianul și franco-tunisianul erau în camion în zilele de dinaintea atacului. Acesta a declarat, de asemenea, că imaginile de pe camerele de supraveghere arată că suspectul tunisian se află pe scaunul din dreapta lui Bouhlel în timp ce acesta din urmă conducea pe Promenade des Anglais în seara zilei de 12 iulie. Cu toate că cel mai tânăr suspect avea cazier pentru infracțiuni de
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
sugerează că paradele gay ar putea fi vizate de atentate. La o săptămână după atac, direcția antitero a Poliției Naționale (SDAT) le-a cerut autorităților locale din Nișă să distrugă înregistrările de pe camerele de supraveghere din noaptea atacului, argumentând că imaginile ar compromite demnitatea victimelor și ar putea fi folosite ca propagandă de către organizațiile teroriste. Cererea a fost refuzată de autorități, sugerând că imaginile ar putea demonstra că Poliția Națională nu a luat toate măsurile necesare pentru a asigura siguranță pe
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
cerut autorităților locale din Nișă să distrugă înregistrările de pe camerele de supraveghere din noaptea atacului, argumentând că imaginile ar compromite demnitatea victimelor și ar putea fi folosite ca propagandă de către organizațiile teroriste. Cererea a fost refuzată de autorități, sugerând că imaginile ar putea demonstra că Poliția Națională nu a luat toate măsurile necesare pentru a asigura siguranță pe Promenade des Anglais în noaptea de 14 iulie. Pe 26 iulie, trei locuitori din Nișă care au încercat să oprească camionul în timpul atacului
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
ce a avut urmări negative asupra instituțiilor culturale a orașului. Un grup de persoane importante al orașului Teslic (cunoscuți drept fondatorii culturii post-revoluționiste în Teslic) au vrut să readucă la viață cultura orașului Teslic și să adauge un plus de imagine asupra acestuia prin livrarea spectacolelor teatrale. În timp ce „fondatorii” lucrau cu nerăbdare la finalizarea detaliilor ce țineau de buna funcționare a teatrului, 15 actori amatori aveau să participe la prima lor scenă de teatru, numită „Народни посланик” („Ambasadorul”). Efortul depus a
Teatrul amator de dramă „Branislav Nusic” din Teslic () [Corola-website/Science/336549_a_337878]
-
se apucă de fumat și de băut alcool, cântă într-o trupă rock și începe să consume droguri, schimbându-și anturajul și viața, ignorând școala și luând-o pe o cale greșită, fiindu-i greu să se dezlipească de vechea imagine de fata cu flori în păr, făcând orice pentru a se maturiza forțat. Viața ei ajunge să reprezinte muzica rock, îmbrăcămintea extravagantă și excentrică, depresia, banii, iubitul ei care pare că nu are o influență bună asupra ei, turneele, consumul
Flori în păr (roman) () [Corola-website/Science/336617_a_337946]
-
o folosește cu grație și aplomb, în același timp" „Nostalgiile trecutului comun, miturile fundamentale ale neamului sunt repere care marchează o identitate, dar și nevoia unei conștiințe a identității. Explicabilă în context, apetența pictoriței Eleonora Brigalda Barbas pentru recuperarea prin imagine și simbol a culturii cucuteniene, căreia îi consacră un triptic monumental, unde evocarea are forța de impact a monumentalității și profunzimii ca dominante. Paleta pictoriței se racordează culorilor de pământ în acord cu materia vaselor cucuteniene și a idolilor ancestrali
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
vitalitatea structurilor simbolice unde ideea de perenitate devine argumentul întregului ansamblu. Celelalte compoziții ale artistei valorifică în variate formulări grafico-cromatice nivelul culturii picturii, măiestria la care a ajuns ca urmare a unor strălucite studii și a unei viziuni originale. Arhitectura imaginii sugerează soliditatea rațională a ansamblului, geometria axelor și claritatea ideilor pe care glosează în subtile și coerente combinații cromatice. Astfel aspiră către armonia unei muzici străvechi. Polivalența stilistică o face premiabilă și la variante în cheia unei modernități ponderate și
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
pentru a măsura viteza luminii. Cele două tipuri de instrumente apar sub o denumire comună în parte deoarece și Léon Foucault fuseseră inițial prieteni și colaboratori. Au lucrat împreună la unele proiecte, cum ar fi utilizarea dagherotipării pentru a realiza imagini ale Soarelui între 1843 și 1845, sau caracterizarea benzilor de absorbție din spectrul infraroșu al luminii Soarelui în 1847. În 1834, Charles Wheatstone a dezvoltat o metodă ce folosea o oglindă rapid rotitoare pentru a studia fenomene tranzitorii, și a
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
Léon Foucault a făcut determinări din ce în ce mai bune ale vitezei luminii, înlocuind roata dințată a lui Fizeau cu un instrument cu oglindă rotativă (Figura 2). Aparatul implică reflectarea luminii trecute printr-o fantă "S" pe o oglindă rotativă "R", formând o imagine a fantei pe oglinda staționară "M" aflată la mare distanță, imagine care este apoi reflectată înapoi pentru a forma din nou imaginea fantei. Dacă oglinda "R" este staționară, atunci imaginea fantei se va forma suprapusă peste "S" , indiferent de înclinația
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
roata dințată a lui Fizeau cu un instrument cu oglindă rotativă (Figura 2). Aparatul implică reflectarea luminii trecute printr-o fantă "S" pe o oglindă rotativă "R", formând o imagine a fantei pe oglinda staționară "M" aflată la mare distanță, imagine care este apoi reflectată înapoi pentru a forma din nou imaginea fantei. Dacă oglinda "R" este staționară, atunci imaginea fantei se va forma suprapusă peste "S" , indiferent de înclinația oglinzii. Situația este diferită însă dacă "R" este în rotație rapidă
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
Figura 2). Aparatul implică reflectarea luminii trecute printr-o fantă "S" pe o oglindă rotativă "R", formând o imagine a fantei pe oglinda staționară "M" aflată la mare distanță, imagine care este apoi reflectată înapoi pentru a forma din nou imaginea fantei. Dacă oglinda "R" este staționară, atunci imaginea fantei se va forma suprapusă peste "S" , indiferent de înclinația oglinzii. Situația este diferită însă dacă "R" este în rotație rapidă. Întrucât oglindă rotativă "R" se va fi mutat ușor în timpul necesar
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
o fantă "S" pe o oglindă rotativă "R", formând o imagine a fantei pe oglinda staționară "M" aflată la mare distanță, imagine care este apoi reflectată înapoi pentru a forma din nou imaginea fantei. Dacă oglinda "R" este staționară, atunci imaginea fantei se va forma suprapusă peste "S" , indiferent de înclinația oglinzii. Situația este diferită însă dacă "R" este în rotație rapidă. Întrucât oglindă rotativă "R" se va fi mutat ușor în timpul necesar luminii pentru a se reflecta din "R" la
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
rapidă. Întrucât oglindă rotativă "R" se va fi mutat ușor în timpul necesar luminii pentru a se reflecta din "R" la "M" și înapoi, lumina va fi deviată față de sursa originală de un unghi mic. După cum se vede în Figura 3, imaginea deplasată a sursei (fanta) este la un unghi de 2"θ" față de direcția inițială. Având motivații similare cu fostul lui partener, Foucault era în 1850 mai interesat de soluționarea disputei particulă-contra-undă decât de determinarea exactă a valorii absolute a vitezei
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
luminii erau, probabil, cu circa 4% prea mari. Limitările tehnice îl împiedicau pe Foucault să țină oglinzile R și M la distanțe mai mari de 20 de metri. În ciuda acestei limitări a lungimii căii, Foucault a reușit să măsoare deplasarea imaginii fantei (mai puțin de 1 mm) cu mare precizie. În plus, spre deosebire de cazul experimentului Fizeau (care necesita calibrarea vitezei de rotație a unui mecanism cu roată dințată cu viteză reglabilă), el putea roti oglinda cu o viteză constantă, determinată cronometric
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
este în limita a 0,2% din valorile moderne. În Figura 2 se vede că Foucault a plasat oglinda rotativă R cât mai aproape de lentila L astfel încât să maximizeze distanța între R și fanta S. Când R se rotește, o imagine mărită a fantei S traversează oglinda îndepărtată M. Cu cât este mai mare distanța RM, cu atât mai repede trece imaginea peste M în timpul rotației și cu atât mai puțină lumina este reflectată înapoi. Foucault nu putea crește distanța RM
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
cât mai aproape de lentila L astfel încât să maximizeze distanța între R și fanta S. Când R se rotește, o imagine mărită a fantei S traversează oglinda îndepărtată M. Cu cât este mai mare distanța RM, cu atât mai repede trece imaginea peste M în timpul rotației și cu atât mai puțină lumina este reflectată înapoi. Foucault nu putea crește distanța RM în aranjamentul său optic restrâns dincolo de aproximativ 20 de metri, fără ca imaginea fantei să devină prea slabă pentru a o măsura
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
mai mare distanța RM, cu atât mai repede trece imaginea peste M în timpul rotației și cu atât mai puțină lumina este reflectată înapoi. Foucault nu putea crește distanța RM în aranjamentul său optic restrâns dincolo de aproximativ 20 de metri, fără ca imaginea fantei să devină prea slabă pentru a o măsura cu precizie. Între 1877 și 1931, Albert A. Michelson a făcut mai multe măsurători ale vitezei luminii. Măsurătorile sale din anii 1877-79 au fost efectuate sub auspiciile lui Simon Newcomb, care
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
lui Foucault. După cum se vede în Figura 5, Michelson a plasat oglinda rotativă R lângă focarul principal al lentilei L ("adică" punctul focal care dă raze de lumină incidente paralele). Dacă oglinda rotativă R ar fi exact în focarul principal, imaginea în mișcare a fantei ar rămâne pe oglinda plană îndepărtată M (egală în diametru cu lentila L) atâta timp cât axa fasciculului de lumină rămâne pe obiectiv, acest lucru rămânând valabil indiferent de distanța RM. Michelson a reușit astfel să crească distanța
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
ca focarul principal. Acest lucru a permis o distanță RS între 8,5 și 10 metri. El a folosit diapazoane atent calibrate pentru a monitoriza viteza de rotație a oglinzii R acționate cu o turbină pneumatică, măsurând astfel deplasări ale imaginii fantei de ordinul a 115 mm. Valoarea dată de el în 1879 pentru viteza luminii, 299.944±51 km/s, avea o abatere mai mică de 0,05% față de valorile moderne. Repetarea experimentului său în 1926 a inclus și mai
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
luminii, 299.944±51 km/s, avea o abatere mai mică de 0,05% față de valorile moderne. Repetarea experimentului său în 1926 a inclus și mai multe îmbunătățiri, cum ar fi utilizarea unor oglinzi rotative prismatice poligonale (care dau o imagine mai luminoasă) având între opt și șaisprezece fețe la o distanță de bază de 22 km, aducând precizia la ordinul milionimilor. Valoarea lui de 299,796±4 km/s este cu numai 4 m/s mai mare decât valoarea actualmente
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]