113,729 matches
-
caută"). "Ciudatul meu prieten, astronomul" (Моят странен приятел — астрономът) este o povestire scurtă de Liuben Dilov. Un renumit astronom descoperă mai multe semnale radio care provin din constelația Casiopeea între stelele Rigel și Beelgeuse, semnale pe care le transformă în imagini. Prietenul său, un profesor de istorie își dă seama că acestea reprezintă un mesaj în limba akkadienilor antici. Urmașul urmașului urmașului „zeului” Ea cere ajutorul oamenilor în lupta cu cei „cumpliți” dar oamenii nu au tehnologia necesară de a atinge
Enigma Văii Albe () [Corola-website/Science/336869_a_338198]
-
Din 2015, bifobia a fost adăugată în titlu pentru a recunoaște dificultățile cu care se confruntă persoanele bisexuale. În 1894, William Kennedy Dickson produce primul film cu sunet din istorie, folosind kinetofonul, un sistem mai degrabă arhaic de a sincroniza imaginea și sunetele preînregistrate într-un studio. Filmul prezintă doi bărbați dansând împreună, pe ritmul operei lui Robert Planquette, "Les Cloches de Corneville". Se numește "The Dickson Experimental Sound Film", de mulți interpretat ca fiind și primul film gay. Probabil departe
Cultura LGBT () [Corola-website/Science/336861_a_338190]
-
ediția a VIII-a, Galliery, București, 2015, text Mihaela Varga - Liviu Nedelcu, Dicționar de Artă Modernă și Contemporană de Constantin Prut, Editura Polirom, 2016 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Intersalon" Muzeul Husit, Tabor, 2016 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Semnul plastic între imagine și text", Galeriile de Artă Focșani, 2009, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției personale "Abstract",Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" - Sala Focșa, București, 2016, text Alexandra Titu
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
strada Peiraios în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu depozitele de mărfuri, cu punerea în funcțiune a căii ferate între Atena și Pireu și a șoselei ce leagă strada Peiraios și strada Iera Odos. Pentru a îmbunătăți imaginea zonei și a extinde situl arheologic de la Kerameikos pentru a-l integra în viața orașului, secțiunea de la strada Agion Asomaton către strada Piraios a fost remodelată într-o zonă pietonală ca parte a proiectului "Grand Promenada", care este subsumat activității
Strada Ermou (Atena) () [Corola-website/Science/336892_a_338221]
-
(cunoscut în lumea anglofonă și ca „Omul Tanc”) este o fotografie celebră care surprinde un bărbat stând în fața unui convoi militar pe bulevardul Chang'An din Beijing în timpul protestelor din Piața Tiananmen. Imaginea a fost captată la 5 iunie 1989 de cel puțin trei fotografi aflați la balcoanele hotelului Beijing, din Piața Tiananmen: nord-americanii Jeff Widener (pentru agenția "Associated Press"), Charlie Cole (pentru revista "Newsweek") și britanicul Stuart Franklin (pentru revista "Time"). Jeff
Omul din Piața Tiananmen () [Corola-website/Science/336904_a_338233]
-
cele din urmă, tancurile au oprit motoarele și au așteptat. Omul este acum în mod obișnuit menționat ca fiind Wang Weilin, dar nimeni nu știe sigur dacă acesta e numele lui. Cât despre ceea ce s-a întâmplat cu el, ultima imagine cu „Omul Tanc” este oferită de o filmare care îl înfățișează ca fiind împins și luat de la fața locului. În film, în timp ce Wang Weilin se afla în fața primului tanc, un om pe bicicletă se îndreaptă spre el. Îi spune câteva
Omul din Piața Tiananmen () [Corola-website/Science/336904_a_338233]
-
bal" a obținut în 1989 patru premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): premiul pentru interpretare rol principal masculin (Ștefan Iordache, pentru rolurile Șerban Saru-Sinești din "Cei care plătesc cu viața" și Lai Cantacuzin din "Noiembrie, ultimul bal"), premiul pentru imagine (Călin Ghibu), premiul pentru coloana sonoră (Sotir Caragața) și premiul pentru montaj (Cristina Ionescu), ultimele trei premii fiind pentru filmele "Rochia albă de dantelă" și "Noiembrie, ultimul bal" regizate de Dan Pita, precum și alte trei premii la Gala filmului pentru
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
Grosismentul optic este o mărime adimensională definită ca raportul dintre unghiul formula 1 sub care este văzută imaginea formată de sistemul optic și unghiul formula 2 sub care este văzut obiectul: formula 3 formula 2 și formula 1 sunt unghiuri orientate. Dacă imaginea este inversată, grosismentul este negativ. Pentru un sistem non afocal, grosismentul depinde de distanța dintre detector și obiectul observat
Grosisment (optică) () [Corola-website/Science/337035_a_338364]
-
Grosismentul optic este o mărime adimensională definită ca raportul dintre unghiul formula 1 sub care este văzută imaginea formată de sistemul optic și unghiul formula 2 sub care este văzut obiectul: formula 3 formula 2 și formula 1 sunt unghiuri orientate. Dacă imaginea este inversată, grosismentul este negativ. Pentru un sistem non afocal, grosismentul depinde de distanța dintre detector și obiectul observat, și i se standardizează valoarea comercială luând această distanță egală cu distanța minimă de vedere distinctă (vezi Grosisment comercial). Pentru un
Grosisment (optică) () [Corola-website/Science/337035_a_338364]
-
menține practic constantă temperatura și umiditatea în mușuroaiele de termite din Africa, în ciuda temperaturii externe care variază între 1,5 °C și 40 °C (35 °F și 104 °F). Cercetătorii au scanat inițial un mușuroi de termite și au creat imagini 3-D a structurii movilei, care a relevat o construcție care ar putea influența omul în design și în construcții. La Eastgate Centre, aerul într-un complex de birouri din Harare, Zimbabwe rămâne răcoros, fără aer condiționat și folosind doar 10
Biomimetică () [Corola-website/Science/337052_a_338381]
-
în Lauenburg (astăzi Lębork) în provincia prusacă Pomerania, care face parte acum din Polonia. În timp ce era elev la școala din localitatea învecinată Neustadt (astăzi Wejherowo) din provincia Prusia de Vest, Nipkow a realizat experimente legate de telefonie și de transmisia imaginilor în mișcare. După absolvire, a plecat la Berlin pentru a studia științele fizice. A studiat optica fiziologică cu Hermann von Helmholtz și electrofizica cu Adolf Slaby. În timp ce era încă student, el a conceput ideea de a folosi un disc rotativ
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
a studia științele fizice. A studiat optica fiziologică cu Hermann von Helmholtz și electrofizica cu Adolf Slaby. În timp ce era încă student, el a conceput ideea de a folosi un disc rotativ perforat în spirală (discul Nipkow) pentru a diviza o imagine într-un mozaic de puncte și linii. Această idee i-a venit în timp ce stătea singur acasă cu o lampă de petrol în Ajunul Crăciunului din anul 1883. Alexander Bain transmisese deja imagini prin telegraf în 1840, dar discul Nipkow a
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
în spirală (discul Nipkow) pentru a diviza o imagine într-un mozaic de puncte și linii. Această idee i-a venit în timp ce stătea singur acasă cu o lampă de petrol în Ajunul Crăciunului din anul 1883. Alexander Bain transmisese deja imagini prin telegraf în 1840, dar discul Nipkow a îmbunătățit procesul de codare. S-a adresat oficiului imperial de brevete din Berlin pentru a solicita un brevet cu privire la un "telescop electric" pentru "reproducerea electrică a obiectelor luminoase", în categoria "aparate electrice
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
că el nu a construit niciodată unul. Brevetul a expirat după 15 ani din cauza lipsei de interes. Nipkow a ocupat o poziție de inginer proiectant la un institut din Berlin-Buchloh și nu a mai continuat să lucreze la difuzarea de imagini. Primele transmisii de televiziune au folosit o metodă de scanare a imaginii mecanico-optică, metodă la a cărei realizare contribuise și Nipkow cu discul său; el putea solicita o recunoaștere a meritului său la realizarea invenției. Nipkow a relatat prima vizionare
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
ani din cauza lipsei de interes. Nipkow a ocupat o poziție de inginer proiectant la un institut din Berlin-Buchloh și nu a mai continuat să lucreze la difuzarea de imagini. Primele transmisii de televiziune au folosit o metodă de scanare a imaginii mecanico-optică, metodă la a cărei realizare contribuise și Nipkow cu discul său; el putea solicita o recunoaștere a meritului său la realizarea invenției. Nipkow a relatat prima vizionare a unei transmisii de televiziune la o emisiune radiofonică din Berlin în
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
mai nervos. Acum, pentru prima dată urma să văd ceea ce concepusem acum 45 de ani. În cele din urmă am ajuns la rand; o pânză de culoare închisă a fost dată la o parte și am văzut în fața mea o imagine ce pâlpâia, nu prea ușor de deslușit." Sistemul experimentat a provenit de la compania de televiziune Baird a lui John Logie Baird. Din 1936, atunci când nou înființatul BBC Television Service a ales-o în locul sistemului mecanic al lui Baird, scanarea complet
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
nu prea ușor de deslușit." Sistemul experimentat a provenit de la compania de televiziune Baird a lui John Logie Baird. Din 1936, atunci când nou înființatul BBC Television Service a ales-o în locul sistemului mecanic al lui Baird, scanarea complet electronică a imaginii, bazată pe munca lui Manfred von Ardenne și pe iconoscopul inventat de Vladimir Zworykin, a devenit din ce în ce mai răspândită și invenția lui Nipkow nu a mai fost esențială pentru dezvoltarea mai departe a transmisiei de televiziune. Primul post de televiziune public
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
grup condus de E. Pangrati mânăstirile din nordul Moldovei) cât și înafara țării, în țări precum Italia, Franța, Grecia, Turcia, Germania, alese pentru vestitul lor patrimoniu artistic. „Cercetând și desenând monumentul la fața locului, descifrezi atâtea probleme de construcție, iar imaginea lui rămâne imprimata pentru totdeauna (...) studierea monumentelor mai de seamă din țările mai sus menționate și a vechilor monumente de arhitectură românească, cum și noul curent trasat de unii dintre înaintașii noștri mi-au fixat drumul pe care aveam să
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
Cité de l'architecture et du patrimoine, Paris, Franța. Pe langă informațiile despre viața arhitectului, volumul lui Cornel Samara mai cuprinde o seama de dialoguri cu foști studenți ai profesorului Simotta, dar și un număr impresionant și foarte util de imagini ale realizărilor arihtectului Simotta, fotografii, file din carnetul de schițe și reproduceri după numeroasele acuarele. Gheorghe Simotta este trecut că unul din arhitecții reprezentând modernismul român din perioada interbelică și în cartea (în engleză) În perioada 20 februarie - 13 martie
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
din 22.12.2013. Veronica Știr vine cu gândul poetului sensibil să întregească atmosfera: „închide-mă în căușul palmei/ tale de zăpadă/ numai destroieni potecile/ pune-mi și câteva alune/ fiecare sâmbure/ un basm”. Versul post modern este amplifica de imagini care surprind prin echilibrul forței poetice: „merii rotați/ încărcați de nea/ poalele fetelor/ în joc/ gleznele, gleznele”. Menuț Maximinian - Ritmuri de nea în Mișcarea literară nr.1/ 2014| ,Lirica sa este dominată de nostalgii și candori, în pofida trendului literar excedat
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
pe poemul scurt, de mare intensitate. Poemele sale sunt fulgurații ale unui suflet pur, nealterat de modele trecătoare; miniaturile sale amintesc de stampele japoneze în care norul, copacul, ființa necuvântătoare sau floarea se transformă în entități, simboluri pregnante, de concentrarea imaginii sau a ideii din poezia haiku, din care de altfel a și tradus. În poemul pagodă, poeta surprinde cu finețe și exactitate un univers exotic, dominat de pagode și flori de cireș: cochetăria pagodei/ scăldată-n spumă de cireș/ vraja
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
ocupă spații ample în economia plachetei. Peisaje hibernale citadine, cum în poemul „teii iarna”, fixează cadrul de început în contemplarea acestor pasteluri miniaturale. Mecanismul memoriei, declanșat de mirosuri și obiecte vestimentare, de unelte aparținând lumii arhaice, aduce sub lupa măritoare imaginea tatălui: adulmecam/ mirosul de mărășești/ din buzunarele/ laibărului// valuri de iarbă/ se culcau sub coasă// și laptele ierbii/ dulce-amar/ înțepător/ cum dorul de viață (tată). La fel, efigia mamei, care e însoțită în vis de tulburătoare semne premonitorii: din nou
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
buzele/ cu care să te strig/ ai întins din nou mâna/ și m-ai așezat pe pământ tare (doamne). Poeta își duce existența fragilă într-un oraș medieval în care pecinginea veacurilor și-a pus amprenta copleșitoare. Poemul „pasaj” surprinde imaginea burgului animat de castani și de porumbei: din pasajul medieval/ din casele cu molii/ de sub coroana castanilor/ întunericul pândește/ îți sare-n spinare/ și nu te slăbește/ cu toată goana ta/ spre turnul porumbeilor. Plopul, salcia, mesteacănul, siluete familiare, provoacă
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
te slăbește/ cu toată goana ta/ spre turnul porumbeilor. Plopul, salcia, mesteacănul, siluete familiare, provoacă imaginația la asocieri surprinzătoare: scoarța crăpată/ ca un chec/ pudrat cu vanilii/ și scorțișoară străveche (mesteacănul). Din același univers mărunt și delicat (domestic) se reliefează imaginile unor ființe din lumea necuvântătoarelor. Trecerea dramatică a vremii, dureroasa lecție a renunțării, ce-l are ca întâi exeget pe Eclesiast, prilejuiește poetei scrierea unuia dintre cele mai tulburătoare poeme: vine o vreme când câmpia/ nu te mai ia în
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
mai abitir decât etalarea agresivă a suferinței: degetele lui/ răscolesc lin frunzișul/ cum ar cânta din liră// pasărea ghem de cremene/ se întoarce cu vântul/ aprinde/ rugul frunzelor/ coboară soarele/ și cuprinde poalele veșmântului/ și mistuie încet (soare de toamnă). Imagini de finețea stampelor pe mătase se nasc din culoarea cuvintelor, cum bunăoară în poezia „dangăt”: dangătul clopotului/ pietricică/ aruncată în apele cerului/ norii/ crestele valurilor/ pe care saltă vaporașe de hârtie. Veronica Știr scrie o poezie la fel de valoroasă ca apreciatele
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]