11,819 matches
-
diminueze. Principalul mijloc de transport utilizat în Franța este cel rutier, care, în 2007, reprezenta respectiv 86,5% și 79,9% din traficul de călători și de mărfuri. Franța numără, la nivelul anului 2005, peste un milion de kilometri de șosele, dintre care aproape toate sunt asfaltate sau pietruite. După , Franța și-a dezvoltat o , care, în 2007, totalizau o lungime de . De câteva decenii, sunt dezvoltate politici publice cu scopul reducerii accidentelor rutiere mortale, ale căror principale cauze sunt identificate
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
MECANICĂ Ploiești; - echipamente de automatizare: AMPLO S.A. Ploiești; - Rool; - detergenți: UNILEVER ROMANIA; - îngrășăminte chimice: S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Călugărească (capacitate închisă); - materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov; - alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești. În apropiere, la "Crângul lui Bot" (pe șoseaua spre Târgoviște) se află „Parcul industrial Ploiești” în cadrul căruia activează peste 28 de companii. Deși orașul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activități economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
a fost ales drept reședința regală de către Carol I, care a construit aici castelul Peleș. Orașul se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Prahovei, acolo unde aceasta primește apele micului afluent Peleș. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. La , din acest drum se ramifică șoseaua națională DN71, care duce spre sud-vest la Târgoviște, Răcari și Tărtășești (unde se termină în DN7 aproape de București). Prin oraș trece și calea ferata Ploiești-Brașov, pe
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
Peleș. Orașul se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Prahovei, acolo unde aceasta primește apele micului afluent Peleș. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. La , din acest drum se ramifică șoseaua națională DN71, care duce spre sud-vest la Târgoviște, Răcari și Tărtășești (unde se termină în DN7 aproape de București). Prin oraș trece și calea ferata Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stația Sinaia și de halta Sinaia Sud. Conform recensământului efectuat
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
de cereale; măslinele și vinul sunt două alte produse importante. Minele din regiunea Caltanissetta au fost în secolul al XIX-lea mari producătoare de sulf, dar și-au început declinul în anii 1950. Sicilia are o rețea destul de densă de șosele, multe dintre ele fiind elevate din cauza terenului muntos al insulei. Trenuri circulă între Italia și Sicilia, vagoanele fiind încărcate în vapoare și trecând Strâmtoarea Messina, unde sunt descărcate și puse din nou pe șine. În 2005, a început construcția unui
Sicilia () [Corola-website/Science/296740_a_298069]
-
de de locuitori. În Piatra-Neamț se află sediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. Municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuejdiu. Orașul este traversat de șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de Toplița, Târgu Mureș și Turda. Din acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuejdiu. Orașul este traversat de șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de Toplița, Târgu Mureș și Turda. Din acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în oraș se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre sud-est
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de Toplița, Târgu Mureș și Turda. Din acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în oraș se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre sud-est la Dumbrava Roșie, Dochia, Mărgineni, Făurei, Trifești și Horia (unde se termină în DN15D). Este
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în oraș se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre sud-est la Dumbrava Roșie, Dochia, Mărgineni, Făurei, Trifești și Horia (unde se termină în DN15D). Este amplasat parțial (zona centrală și cartierele vestice) la altitudinea de 310 m, într-un bazin intramontan străjuit de culmile
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Pinus nigra"), platan occidental ("Platanus occidentalis"), sâmbovina ("Celtis occidentalis"). De asemenea, este foarte diversă și lichenoflora locală. În pădurea Valea Gâștelor au fost identificate speciile de licheni fruticuloși: "Ramalina fraxinea", "Evernia prunastri" și "Ramalina farinacea". La periferiile ecosistemului, mărginit de șoseaua Balcani, str. Petricani), apar specii - "Physcia aipolia", "Physcia orbicularis", "Physcia hispida", "Parmelia scortea", "Bacidia luteola", în parcul Ștefan cel Mare: "Physcia ascendens", "Physcia caesia", "Physcia grisea", "Xanthoria parietina", în Valea Trandafirilor: "Parmelia sulcată". Briofitele sunt reprezentate de așa specii că
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
internaționale. În ciuda populației orașului în jur de patru milioane (madrileni sau madrileños), metroul madrilen este una dintre cele mai extinse și mai rapid dezvoltate rețele de metrou din lume. Un sistem de transport cu autobuzul înconjoară practic Madridul. Sistemele de șosele construite în anii 1960 sunt acum refăcute deoarece poluarea cauzată de autovehicule (mai ales în timpul verii) a devenit o problemă serioasă. Multe treceri construite în acea perioadă au fost deja dezafectate. (Arborele Lumii) Madridul modern este centru cultural și de
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Dărmănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în vecinătatea cimitirului satului (pe latura de sud), urmând un drum de 1,5 km de la șoseaua europeană E85, și are hramul "Înălțarea Domnului". Biserica de lemn din Dărmănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 244, având codul de clasificare . Satul Dărmănești este atestat documentar încă din secolul
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
comuna Grănicești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat pe o platformă cu o frumoasă panoramă asupra unei bune părți din satul Iacobești, la aproximativ 20 km nord-vest de municipiul Suceava, urmând un drum de 1 km de la șoseaua europeană E85, și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 281, având codul de clasificare . Pe această listă, monumentul figurează eronat
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
criminalistică în Departamentul de Poliție Sân Francisco. Acest lucru l-a ajutat să-și creeze ideile sale. El spunea: Am văzut cea mai sângeroasă și mai groteasca parte a omului". Oameni împușcați, tăiați de proprii lor prieteni, copii împrăștiați pe șosea în urmă accidentelor, etc. A fost dezgustător și deprimant. Atunci m-am întrebat: "Unde e Dumnezeu?" Am inceput sa detest atitudinea oamenilor cu privire la violență și care aveau aceeași zicală: "Așa a vrut Dumnezeu!" După 3 ani a părăsit criminalistică și
Anton LaVey () [Corola-website/Science/317181_a_318510]
-
Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Zlodica se află la nord-vest de Cotnari, peste deal. El se întinde într-o vale aflată la poalele dealului istoric Cătălina care duce spre răsărit până la șoseaua națională Târgu Frumos - Hârlău. Satul se află la o distanță de 8 km de orașul Hârlău. El a aparținut de comuna Cotnari și din 1950 aparține de comuna Ceplenița. Zlodica este o veche așezare menționată în documentele Principatului Moldovei din
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
din lemn în anul 1794, pe temelie de piatră, acoperită cu scânduri de lemn, prinse cu cuie de lemn, peste care s-a tras mai târziu un înveliș de tablă vopsită. Este situată în satul Voitești-vale (cătunul Tășcăi) la bifurcarea șoselei Bălănești-Glodeni cu șoseaua Voitești-Grui. Are pronaos, naos și altar, catapeteasmă de lemn închisă cu uși împărătești lucrate artistic, simbolizând vița de vie cu ciorchini de struguri. Pe perete deasupra ușii de intrare din pronaos în naos, în interiorul naosului, se găsește
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
anul 1794, pe temelie de piatră, acoperită cu scânduri de lemn, prinse cu cuie de lemn, peste care s-a tras mai târziu un înveliș de tablă vopsită. Este situată în satul Voitești-vale (cătunul Tășcăi) la bifurcarea șoselei Bălănești-Glodeni cu șoseaua Voitești-Grui. Are pronaos, naos și altar, catapeteasmă de lemn închisă cu uși împărătești lucrate artistic, simbolizând vița de vie cu ciorchini de struguri. Pe perete deasupra ușii de intrare din pronaos în naos, în interiorul naosului, se găsește pisania scrisă în
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
primul redă pitorescul orașului în epocile anterioare, iar al doilea prezintă Bucureștiul contemporan. Din primul act fac parte cântecele: clopotului, al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul Ateneului și cel al tobei, Cântecul pentru fruntași în muncă, Paleta Bucureștiului, Paleta dragostei, Spre o viață mai bună etc. Un
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
( , ) este o rețea de șosele cu un trafic intens de circulație, care traversează continentul american cu mici întreruperi legând Alaska de Țara de Foc. Rețeaua se întinde pe o lungime de ca. 48.000 km, distanța dintre punctele cele mai depărtate din nord și sud
Panamericana () [Corola-website/Science/317278_a_318607]
-
un PSS (Puț Scoatere Scut) și vor fi transportate la Academia Militară unde vor sapă spre Eroilor, si apoi spre PSSul de la Operă, cu distanță de 1.8 km. Apoi cârtitele vor fi duse la Pantelimon unde vor sapă spre Șoseaua Iancului. Nu se știe ce s-a întâmplat cu partea tronsonului de la Eroilor la Universitate. Tronsonul Universitate - Pantelimon va avea 8 km și 13 stații, una dintre ele fiind de legătură cu linia M1 la Piata Iancului, și ar putea
Linia M5 a metroului din București () [Corola-website/Science/317529_a_318858]
-
tronsonului de la Eroilor la Universitate. Tronsonul Universitate - Pantelimon va avea 8 km și 13 stații, una dintre ele fiind de legătură cu linia M1 la Piata Iancului, și ar putea să urmeze subteran traseul străzilor Bd. Carol, Bd. Pache Protopopescu, Șoseaua Iancului și Șoseaua Pantelimon.
Linia M5 a metroului din București () [Corola-website/Science/317529_a_318858]
-
la Universitate. Tronsonul Universitate - Pantelimon va avea 8 km și 13 stații, una dintre ele fiind de legătură cu linia M1 la Piata Iancului, și ar putea să urmeze subteran traseul străzilor Bd. Carol, Bd. Pache Protopopescu, Șoseaua Iancului și Șoseaua Pantelimon.
Linia M5 a metroului din București () [Corola-website/Science/317529_a_318858]
-
este un sit arheologic, situat în stânga șoselei Arad - Deva, include mai multe zone de interes arheologic, atât pe un promontoriu, cu mai multe terase antropogene, cât și de jur-împrejurul acestuia. Este vorba de un promontoriu de origine vulcanică, cu o înălțime maximă de 245 m și cu diferență
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
mențiune documentară a satului Ciuntești este din anul 1581, într-un document privitor la dijmele satelor bihorene. Satul se află într-o „fundătură”, la umbra pădurii de stejar, cu casele rânduite de o parte și de cealaltă a văii. De la șoseaua modernizată până în satul Ciuntești sunt 8 km, pe un drum „de țară” care duce spre crestele Munților Codru Moma, dar și spre Defileul Crișului Negru. Pe aici mergeau oamenii din satele de câmpie spre vestitul târg al Beiușului ce avea
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
este o șosea de centură ce ocolește municipiul Brașov, destinată în special traficului de marfă și de tranzit. În prezent, construcția șoselei este parțial finalizată, aceasta fiind deschisă circulației pe două din cele partru tronsoane în care este împărțită. Lucrările au fost începute
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]