11,308 matches
-
românești, acea sclipire democratică incitatoare (un alt istoric politician) care a fost Nicolae Bălcescu. Panaitescu a reintrodus în istoriografia românească un element căruia i se simțea lipsa de la dispariția lui Bogdan: cunoașterea profundă a limbilor slave, de la fundamentala slavă veche (bisericească), trecînd prin polonă și rusă, pînă la sîrbo-croată. Fusese și el studentul lui Iorga la București și la școala lui din Franța și studiase la Universitatea Jagellonă de la Cracovia. În 1927 a devenit conferențiar de istorie slavă la Universitatea de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
victorioase În recentul război civil. În miile de spații publice dedicate victimelor republicanismului anticlerical, Biserica spaniolă a organizat nenumărate ceremonii și pomeniri. Un amestec abil de pietate, autoritate civică și comemorare a victoriei consacra monopolul spiritual și mnemonic al instituției bisericești. Franco avea nevoie de catolicism chiar mai mult decât avea nevoie Biserica de el (cum altfel puteau fi menținute legăturile destul de Încordate ale Spaniei postbelice cu comunitatea internațională și cu „Vestul”?), de aceea i-a acordat toate prerogativele necesare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fost divorțul final, În Europa continentală, Între politică și religie. După moartea lui Pius al XII-lea, nici un papă sau episcop nu a mai Îndrăznit să amenințe catolicii cu consecințe grave dacă nu votau cu partidul corect; legătura dintre autoritățile bisericești și partidele catolice sau creștin-democrate din Olanda, Belgia, RFG, Austria și Italia a Încetat să mai fie foarte strânsă 8. Chiar În Spania lui Franco, unde ierarhia catolică locală se bucurase de puteri și privilegii neobișnuite, Conciliul Vatican II a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Chiar și Biserica, o prezență majoră În viața cotidiană a spaniolilor, avea doar un rol limitat În politică. Deși rolul tradițional al Spaniei ca bastion al civilizației creștine și pavăză În calea ateismului și materialismului era fundamentul educației primare, ierarhia bisericească nu avea acces la putere (cu excepția „cripto-călugărilor” modernizatori din Opus Dei), În contrast cu spiritul neocruciat al „catolicismului național” din primul deceniu al regimului 12. În iunie 1968, plecându-se În fața realității moderne, Franco a admis În premieră principiul libertății cultelor, permițându
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cărții, sau pentru un timbru poștal sau cutia de chibrituri se ia nu înțeleg deosebirea o ghirlandă de foi împletite, cunoscute sub numele de rinceaux, întâlnită în decorațiunea din toate timpurile, mai mult a a Renașterii, cât și binecunoscutul brâu bisericesc, format din trei ciubuce împreunate și răsucite la distanțe egale"154. Pentru decorativismul bizantin, mărcile stilistice stau, de asemenea, la îndemâna artizanului: linii în zig-zag, steluțe înscrise în cercuri, ochiuri, împletituri de linii de evanghelii etc. Ilustrarea acestei metode facile, Eugene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizantini, cu mantia pe umeri și coroana pe frunte, alături de Brâncuși; cărți ilustrate erotice, alături de colecții vechi de revistă; clasicii amestecați cu romanticii și simboliștii și apoi, covoare oltenești cu stângace înflorituri, alături de bukharale, Karamanii, șele de cămilă arăbești, șfeșnice bisericești și cruci scrijilite în lemn, de meșteri țărani"578. Pinacoteca-birou a lui Bogdan-Pitești relevă un reflex muzeal, însă patronul "muzeului" nu este interesat de clasificări sau de operațiunile tipice pe care un muzeu le impune în privința aranjării exponatelor sale. Estetul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Ștefan Popescu, de Simonidi, de frate-meu"580. Sunt situații unde importul estetic este menit să evoce, dimpotrivă, înrădăcinarea în tradiția românească de sugestie liturgică. "Candelabrele peste tot în stil danez, de alamă lustruită, imitație perfectă a policandrelor noastre bisericești"581. Scara are în drum o loggia, unde se află un bust în marmoră realizat de Paciurea, bust care consacră amintirea mamei. Nota intimistă se inserează prin acest reflex spectral la genul feminin, geniul artei se însoțește cu o formă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
supunea pe așa-zișii neoprotestanți, printre care și adventiștii, penticostalii și baptiștii reformați. Membrii acestor congregații își pierduseră slujbele, li se reținuseră salariile luni de-a rîndul și se loviseră de mari întîrzieri în obținerea autorizației de prestare a serviciilor bisericești. Brutus Coste, de la Comitetul Adevărul despre România, a trimis o depoziție scrisă în sprijinul mărturiei lui Dole2010. În ceea ce privește emigrarea evreilor, comunitatea evreilor americani era scindată de poziții divergente. Jacob Birnbaum, de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Europa de Est nu voia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să reducă restricțiile impuse de guvern nazarinenilor și baptiștilor "neoficiali". Mai mult decît atît, el voia ca Bucureștiul să renunțe la cîteva dintre măsurile de descurajare a construcției și reparării bisericilor, măsuri ce duseseră la demolarea cîtorva dintre aceste așezăminte bisericești. Departamentul de Stat avea să urmărească aceste obiective "cu vigoare" și să-i prezinte lui Reagan rapoarte privind situația României la fiecare șase luni2383. Reagan știa că mesajul lui avea să fie receptat de două categorii distincte de congresmeni. Prima
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios românii stăruind în ortodoxia lor strămoșească măsura a avut drept consecință neplanificată inițierea procesului de înlăturare a slavonei și de instituire simultană a românei ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răsfrânte asupra literaturii didactice. Examinată sub aspectul literaturii didactice, istoria educației românești poate fi etapizată în trei mari perioade, decupate cronologic în virtutea dominației a câte unui tip de carte școlară. Acestea corespund: i) bucoavnei (și cărților liturgice folosite în școlile bisericești); ii) abecedarului; iii) manualului. Apariția unui nou tip de carte școlară, motivată de presiuni cultural-ideologice și de necesități imanente practicii educaționale ce țin de specializarea și eficientizarea procesului de învățare, nu a dus la înlocuirea subită a tipului de carte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și dascălĭ învĕțați, de la care curge mult folos, atît bisericesc, cît și politicesc" (Uricariul, 1871, I, p. 62). Ce se degajă cu forță din acest citat este funcția moral-religioasă cu care este însărcinată școala cât și utilitatea politică presupusă de o asemenea instrucție școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
condițiile unei astfel de lucrări" (Mârza și Călugăru, 1989, p. 37). Scrisă, desigur, cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1870. Tot la Sibiu începe "epoca abecedarelor", odată cu publicarea de către Grigore Pleșoianu, în 1828, a cărții Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor, ce va fi folosit în școlile din Țara Românească (Ghibu, 1975, p. 115). Dacă bucoavna era un instrument didactic bisericesc, al cărui scop era acela de a-i înzestra pe copii cu abilități necesare în viața religioasă și de a face din ei "oameni cu frica lui Dumnezeu", abecedarul vizează să trezească mai curând fiorul național, deși continuă să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat multidirecțional, pecetluind formarea neamului românesc: "Slavii ne-au influențat sub raportul rasei, al limbii, al organizării sociale și de stat, sub raportul cultural și bisericesc. Niciun alt popor năvălitor nu a avut o înrâurire așa de puternică asupra noastră. De aceea s-a și spus chiar, de către slavistul Ion Bogdan, că nu poate fi vorba de poporul român decât după amestecul cu Slavii" (Giurescu, 1942
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Weber: Essays in Sociology (pp. 3-74). New York: Oxford University Press. Gheorghiță, A. (2010). Trecutul comunist în conștiința adolescenților. În G. Bădescu et al., Implicarea civică și politică a tinerilor (pp. 64-71). Constanța: Editura Dobrogea. Ghibu, O. (1915). Viața și organizația bisericească și școlară în Transilvania și Ungaria. București: Institutul de Arte Grafice "Nicolae Stroilă". Ghibu, O. (1975). Din istoria literaturii didactice românești. București: Editura Didactică și Pedagogică. Ghișe, D. (1969). Cuvânt înainte. În L. Blaga. Trilogia culturii(pp. v-x). București
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vatra Torceștilor, în locul unde se găsește gospodăria cetățeanului Alexandru Tonu, a funcționat o biserică, construită din lemn și paiantă pe cheltuiala arendașilor moșiei Torcești, Gavril și Constantin Dodan. Anterior existase o altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la Siliștea a fost ridicată pe bază de zidărie, ceea ce constituie încă o dovadă că aici și-a avut centrul de greutate, ca dezvoltare economico-socială, așezarea în vechime. Celelalte biserici au fost clădite din materiale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dezvoltare economico-socială, așezarea în vechime. Celelalte biserici au fost clădite din materiale ușor degradabile, ceea ce a determinat ștergerea urmelor lor. După menționarea în acte a numelor unor preoți din satele în studiu acum, credem că au existat și alte locașuri bisericești pe teritoriul comunei, ale căror urme au dispărut cu totul. La un moment dat, satul Torcești, situat în prezent pe teritoriul comunei Umbrărești, s-a constituit și a existat ca entitate și comunitate social-economică de sine stătătoare pe perimetrul situat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au suferit incendieri și mari distrugeri, necesitând refaceri în mai multe rânduri, ar mai fi de remarcat consemnarea profesorului Theodor Ciuntu, în lucrare Dicționar geografic, statistic și istoric al județului Tecuci (1897), privind reproducerea unei însemnări pe o veche carte bisericească, din care rezultă că, pe vremea stăpânirii Umbrăreștilor de către nepotul de fiu al lui Gavriliță, logofătul Manolache Costache, biserica era în buna stare, la fel și casele de lângă ea. Iată cuprinsul însemnării: „Această sfântă și dumezeiască carte, ce se numește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clădiri suspendate pe piloni din beton de peste l,20 m înălțime, pentru a proteja construcția de efectele distructive ale inundațiilor râului Bârlad, ce se produceau destul de frecvent. Apoi, trebuie să subliniem înzestrarea bisericii satului cu „o bogată colecție de cărți bisericești”, conform tradiției medievale. Acestui orgolios boier i se mai datorează construcția celei mai mari și mai moderne mori din Moldova, pentru perioada dată, adică începutul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, o adevărată fabrică de făină de lux. Th.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să lucreze 3 zile pe an la drumurile județene, vicinale sau comunale, după trebuință”. Locuitorii care aveau vite de muncă efectuau lucrările cu carul, iar cei ce nu aveau, cu brațele. Erau scutiți „preoții, monahii de orice rit, precum și cântăreții bisericești, învățătorii școalelor, primarii comunelor rurale, jurații (consilierii), comunali, soldații și subofițerii în activitate, părinții călărașilor cu schimbul și ai soldaților de marină, oamenii infirmi pe temeiul unor certificate”. Pentru terenurile pe care se construiesc drumuri, în cazurile că acestea se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
abate, oarecum, de la regula obișnuită a tratării și problematizării istoriei în lucrările de gen. Dar ne asumăm riscul nonconformismului din nevoia economisirii spațiului și pe considerentul că activitățile ostășești, de pildă, ca și frământările-sociale, pașnice ori violente, precum și viața spirituală - bisericească, școlară - nu pot și nu trebuie rupte și scoase din câmpul socialului, ca fiind distincte de acesta. Socotim că forma, ordinea prezentării faptelor și evenimentelor din acest câmp nu vor impieta prea mult conținutul ce urmează a fi expus, dacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
localității noastre. Comunitatea veche a Umbrăreștilor și-a avut vatra în jurul și la est de actuala biserică a satului Siliștea. Este neîndoielnic că undeva, în perimetrul acestei vechi vetre, se află o necropolă și urme ascunse ale unei simple construcții bisericești, ce a viat înaintea aceleia de zid construită de boierii Costăchești, pe terasa vestică a Bârladului, a cărei temelie se află alături de biserica în funcțiune acum. Supoziția se bazează pe urmele arheologice care atestă o viețuire aici cu o continuitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bârne de stejar la Boziești, care se identifica cu Umbrăreștii. E posibil să fi fost construită din paiantă, tehnica folosită în cele mai numeroase cazuri, în pădurea locală negăsindu-se lemn de stejar de mărimea trebuitoare. Că anterior existase locaș bisericesc se dovedește prin semnalarea numelor de preoți slujitori în Boziești și prin însemnarea pe planul hotarnic de mai târziu (1841) cu semnul Sfintei Cruci, simbol al prezenței bisericii în punctul respectiv, Boziești și Tămășeni, ambele vetre de sat având propria
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noiembrie 1678, este citat martor la o vânzare din satul Durăști „și Andronic, feciorul popii din Boziești”, de fapt unul dintre membrii familiei Corpaci; - În actul prin care Mărica Prăvățoie și fiii săi vând, în 1681 august 1, patru cărți bisericești, se găseau de față, printre alții, Todosie din Boziești și frate-său, Ionașcu, și „au fostu Ion, dascălul din Boziești”, iar zapisul „Eu, preotul din Boziești, l-am scris cu mâna mea, popa Mănuilă”. O bună bucată de vreme actele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]