12,003 matches
-
III SS Panzer în timpul Bătălia de la Kursk. După Kursk, Corpul lui a fost reformat (înlocuind diviziile I, II și III SS Panzer cu diviziile IX și X SS) și a fost trimis în Italia, apoi în Franța, unde le-a comandat în primele etape ale Campaniei Normandia. După moartea lui Friedrich Dollmann (comandant al Armatei a șaptea ), Hausser a fost promovat la comanda Armatei a șaptea. În timpul încercuirii de la Falaise, Hausser a rămas cu trupele sale până când a fost rănit (împușcat
Paul Hausser () [Corola-website/Science/328371_a_329700]
-
comanda Armatei a șaptea. În timpul încercuirii de la Falaise, Hausser a rămas cu trupele sale până când a fost rănit (împușcat în maxilar). Pavel Hausser în august 1944 a fost promovat la gradul de "Oberst-Gruppenführer und Generaloberst der Waffen-SS" și, ulterior, a comandat Grupul de Armate G din 28 ianuarie până în 3 aprilie 1945. El a încheiat războiul ca "Generalfeldmarschall" în statul-major al lui Albert Kesselring. La Procesele de la Nürnberg el a apărat cu fermitate rolul militar al Waffen-SS și a negat faptul
Paul Hausser () [Corola-website/Science/328371_a_329700]
-
nu a primit nici un nume. Livrarea celor 6 vehicule de producție a avut loc în perioada noiembrie 1940 - august 1941. În februarie 1941 au avut loc discuții cu privire la creșterea razei de acțiune a mortierului iar în mai 1942 au fost comandate țevi de calibrul 54 cm "(Gerät 041)" pentru toate cele 6 vehicule. Într-o conferință cu Hitler din martie 1943 se specifică faptul că primul Gerät 041 de calibrul 54 cm va fi livrat până în iunie 1943, iar al treilea
Mörser Karl () [Corola-website/Science/327586_a_328915]
-
și misionari. Operațiunea a fost un succes. Pe de altă parte, reputația lui Ciombe a fost puternic afectată, revenirea mercenarilor albi în Congo ducând până la urmă la demiterea sa din funcția de premier. În același conflic au mai luptat mercenarii comandați de Bod Denard - francofonii din „6 Commando”, ai lui „Black Jack” Schramme - „10 Commando” și compania anticubaneză a lui William "Rip" Robertson. Mai târziu, în 1966 și 1967, unii dintre mercenarii lui Ciombe și jandarmi din Katanga au declanșat două
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
erau aproape de terminarea contractului și veteranii erau obligați să-și găsească noi angajamente. Companiile libere se specializau de cele mai multe ori în forme de luptă care cereau perioade îndelungate de instrucție și antrenament, greu de asigurat de armatele neregulate. Compania Albă comandată de Sir John Hawkwood este cea mai bine cunoscută astfel de formațiune militară a secolului al XIV-lea. În perioada secolelor XIII-XVII, mercenarii originari din Scoția cunoscuți ca „galloglas” au luptat atât în insulele britanice, cât și pe continent. Galezul
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
și al Castelului Linderhof), asistat de Christian Jank și Franz Seit, căruia îi va succede Julius von Hofmann. Prima piatră a fost pusă la 31 mai 1878 și lucrările au progresat rapid. Țesăturile și celelalte elemente de decorațiuni interioare fuseseră comandate cu mai mulți ani înainte de începerea construcției. După șapte ani, lucrările au fost oprite din lipsă de bani, dar Ludovic al II-lea a putut să se instaleze în palat, unde a locuit doar 16 de zile în septembrie 1885
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
Podhorecki îl consideră pe Czarniecki cel mai mare expert în tacticia atacurilor și retragerilor rapide și subliniază că el este comandantul militar de rang înalt cu cel mai îndelungat stagiu militar - a participat la 27 de bălii mari și a comandat 17 dintre ele. Czarniecki este considerat principalul artizan al victoriei polonezilor în timpul Potopului, deși el a avut succese mult mai importante în luptele cu rușii. Cariera lui Czarniecki, care s-a transformat dintr-un șleahtic mărunt în hatman și unul
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
garanție a sprijinului sovietic pentru apărarea liniei Oder-Neisse. Au avut loc demonstrații împotriva creșterea prețurilor în orașele nordice Gdańsk, Gdynia, Elbląg și Szczecin, de pe țărmul Mării Baltice. Mâna dreaptă a lui Gomułka, Zenon Kliszko, a înrăutățit situația prin faptul că a comandat armatei să tragă asupra lucrătorilor pentru a-i forța să se întoarcă în fabrici. Regimului îi era frică că va fi declanșat un val de sabotaje, despre care se crede însă adesea că era provocat de poliția secretă, care a
Protestele din Polonia din decembrie 1970 () [Corola-website/Science/327670_a_328999]
-
la periferie, aproape de malul canalului navigabil, poziție în care poate fi observată foarte ușor și de cei care trec pe drumul care leagă orașul Năvodari de satul Lumina. La inaugurarea din 15 august 2011, pe lângă primarul Nicolae Matei, care a comandat lucrarea, a participat un sobor de preoți, care a săvârșit o slujbă de sfințire. Statuia a fost modelată de un artist plastic constănțean, ca replică a statuii lui Mihai Viteazul din București. Statuia a fost turnată în bronz în Turcia
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Năvodari () [Corola-website/Science/327694_a_329023]
-
Unitățile germane detașate pentru această sarcină au fost compuse din unități speciale ale poliției locale, din formațiuni locale SA și din unitățile SS "SS Wachsturmbann "E"" și "SS Heimwehr Danzig", sprijinite de cel puțin trei autoblindate ADGZ. Atacul a fost comandat de către colonelul Poliției germane, Willi Bethke. Primul atac german, din față, a fost respins, deși germanii au reușit să treacă de intrare și să intre pentru o scurtă perioadă în clădire (doi atacatori au fost uciși și șapte au fost
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
și că „prin a procura poluția [adică ejacularea în afara contactului sexual] fără copulare, doar de dragul plăcerii venerice [...] tine de păcatul necurăției de duh pe care unii o numesc 'efeminare' [Latină: "mollitiem", lit. 'moliciune, lipsă de bărbăție'].” Totuși, după un studiu comandat de Catholic Theological Society of America în 1972, un număr de teologi catolici dizidenți au început să susțină că fapta masturbării nu trebuie judecată drept rău moral obiectiv, ci judecată în contextul vieții persoanei implicate. Alții, printre care și John
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
Primul sezon al serialului de televiziune reimaginat științifico-fantastic Battlestar Galactica, comandat de canalul Sci-Fi în februarie 2004, a început să fie transmis opt luni mai târziu în Regatul Unit și Irlanda. Acesta a avut premiera (un program de două ore) pe Sci-Fi în Statele Unite la 14 ianuarie 2005. Primul episod al
Battlestar Galactica (sezonul 1) () [Corola-website/Science/327960_a_329289]
-
de-a lungul fiecărui episod. Dată premierei fiecărui episod se referă la emisia canalului britanic Sky1 și nu la cea a canalului Sci-Fi. <onlyinclude></onlyinclude> Primul sezon al serialului "Battlestar Galactica" având 13 episoade a cca. o oră a fost comandat de Sci-Fi Channel la 10 februarie 2004, producția având loc în Vancouver, Columbia Britanică, Canada. Produs în 2004 de David Eick și Ronald D. Moore și având distribuția originală din miniserialul din 2003, aceasta a început să fie transmis în
Battlestar Galactica (sezonul 1) () [Corola-website/Science/327960_a_329289]
-
sultanul Suleiman Magnificul cu condiția ca Ungaria să continue să-și plătească tributul. Pe de altă parte, Habsburgii nu au acceptat un rege minor din familia Zápolya. Împăratul Ferdinand I și-a trimis armata de aproximativ 50.000 de soldați comandată de von Roggendorf să îl detroneze pe noul rege. Asediul a început în vara anului 1541 dar, datorită proastei organizări și a unei apărări bine organizate, după mai multe atacuri cu mari pierderi de vieți omenești, Buda a rămas necucerită
Asediul Budei (1541) () [Corola-website/Science/327955_a_329284]
-
unei mărci. Se pare că Thachulf ar fi fost fiul unui anume Hadulf, la rândul său urmaș al unui Thankulf. Thachulf a primit sarcina de a conduce Marca sorabă în 849 cu titulatura de "dux Sorabici limitis", oferindu-i-se comanda militarp asupra conților din regiunea situată în vecinătatea triburilor sorabilor. Aceștia din urmă i-au oferit lui Thachulf ostateci, pentru pecetluirea unei păci care să îi protejeze față de agresiunile bavarezilor, însă el a fost rănit în preziua sosirii mesagerilor slavi
Thachulf de Turingia () [Corola-website/Science/327977_a_329306]
-
de supraviețuitori" se referă la numărul de oameni supraviețuitori militari și civili, număr care este oferit de-a lungul fiecărui episod. Titlurile în limba română nu sunt oficiale. <onlyinclude></onlyinclude> În urma succesului primului sezon de 13 episoade, Sci-Fi Channel a comandat un al doilea sezon de 20 de episoade la 23 februarie 2005. Sezonul a avut premiera în Statele Unite pe canalul Sci-Fi la 15 iulie 2005, având premiera în Marea Britanie, Irlanda și Canada în ianuarie 2006. În toamna anului 2005, transmisia
Battlestar Galactica (sezonul 2) () [Corola-website/Science/327967_a_329296]
-
Hueber și fostul altar principal cu hramul Adormirea Sfintei Fecioare Maria, care este atribuit pictorului venețian Tintoretto, s-au mai păstrat. În timpul celui de-al doilea război mondial, ferestrele gotice cu vitralii au fost distruse. Realizarea noilor vitralii a fost comandată lui Albert Birkle, un artist din Salzburg a cărui operă a fost considerată în perioada celui de-Al Treilea Reich ca degenerată. Temele sale principale au fost patimile și învierea lui Isus, dar vitraliile au fost obiectul unui scandal în
Biserica Sângele Domnului din Graz () [Corola-website/Science/327986_a_329315]
-
explorări și expediții militare diferite. După ce a servit în Martinica, Gallieni a fost făcut guvernator al Sudanul Francez, timp în care a înăbușit cu succes o rebeliune de insurgenți sudaneze sub Mahmadu Lamine. Din 1892-1896 a slujit în Indochina Franceză comandă două divizie militară a teritoriului, înainte de a fi expediate către Madagascar, unde a servit că guvernator până în 1905. Acolo el a suprimat din nou o revoltă, de data aceasta de către forțele monarhiste. În Madagascar, Gallieni implementat "ulei de la fața locului
Joseph Gallieni () [Corola-website/Science/328002_a_329331]
-
oraș, folosite de ocupanți. În cursul verii și toamnei 1941 Einsatzgruppa C a executat masacre în masă de evrei pe teritoriul Ucrainei, între care și masacrul de la Babi Iar. Comandantul ei, Brigadeführer SS Dr. Otto Rasch și ofițerul care a comandat Sonderkommandoul 4a, Standartenführer Paul Blobel, au fost și ei prezenți la întâlnirea de la 26 septembrie. La 26 septembrie 1941 în Kiev a început să fie afișat urmatorul apel, în circa 2000 de exemplare. Deja la 27 septembrie 1941 s-a
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
apelează la ofițerul Marius (Ion Dichiseanu), care studia dosarul de un an. Grupul de rezistență era format din următorii: Armand Râpeanu zis „Baronul” (Gheorghe Dinică), fost ofițer de carieră cu studii la Academia Militară de la St. Cyr (Franța) și care comandase în război o unitate specială de geniu; frații Ludovic (Costel Constantin) și Dominique Franga (Irina Petrescu), nepoții patronului; Andrei Baltazar zis „Antenă” (Vistrian Roman), omul de legătură al grupului; Matei Papilian (Dumitru Rucăreanu), Iamă (Aurel Giurumia) și Năsălie (Gheorghe Pătru
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
Ordine”; cunoscută și ca "Hilafet Ordusu", „Armata Califatului”) a fost o unitate armată fondată pe 18 aprilie 1920 de către guvernul Imperiului Otomanh având ca scop declarat lupta împotriva naționaliștilor turci, apărută după înfrângerea imperiului în timpul Primului Război Mondial. Această armată a fost comandată de Süleyman Șefik Pașa. Ministrul de război ottoman Șevket Süleyman Pașa a primit din partea sultanului ordinul să creeze o miliție care să lupte pentru exterminarea naționaliștilor. Monarhul otoman a considerat potrivit să nu mai pună accentul pe poziția sa de
Kuva-yi Inzibatiye () [Corola-website/Science/327055_a_328384]
-
ofițerii care conlucrau cu jandarmeria locală sau gărzile civile. Contingentele garnizoanei franceze din Maraș, aproximativ 2.000 de oameni, erau izolate în diferitele cartiere ala orașului și erau supuse separat atacurilor. Între garnizoana din Maraș și cartierul general al diviziei comandat de generalul Dufieux nu existau linii telefonice sau telegrafice, iar generalul a fost informat despre lupte de abia pe 31 ianuarie, când mai mulți armeni din Legiunea franco-armeană deghizați în musulmani au reușit să se strecoare din orașul asediat. Dufieux
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
de infanterie și o jumătate de escadron de cavalerie. Pentru obținerea de informații, a fost trimisă o misiune de recunoaștere aeriană, care a dat speranțe francezilor, armenilor și voluntarilor din misiunea umanitară americană din oraș. Pe 7 septembrie, unitatea militară comandată de Normand a început pătrunderea în oraș și a declanșat bombardamente de artilerie asupra pozițiilor turcilor. A doua zi, Normand a reușit să elibereze subunitatea comandată de Cornelope, care rezista pe poziții de două săptămâni și au continuat înaintarea spre
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
armenilor și voluntarilor din misiunea umanitară americană din oraș. Pe 7 septembrie, unitatea militară comandată de Normand a început pătrunderea în oraș și a declanșat bombardamente de artilerie asupra pozițiilor turcilor. A doua zi, Normand a reușit să elibereze subunitatea comandată de Cornelope, care rezista pe poziții de două săptămâni și au continuat înaintarea spre statul major al generalului Quérette. Acesta din urmă a fost surprins când Normand i-a spus că a primit ordin din partea generalului Dufieux pentru evacuarea garnizoanei
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
cm minomet vz. 36 (Cehoslovacia), Model 97 și 99 (Japonia), sGrW 34 (Germania) sau 82-BM-37 (Uniunea Sovietică). România, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Polonia (Moździerz piechoty 81 mm wz. 31) și Olanda (Mortier van 8) au fabricat aruncătorul sub licență. Grecia a comandat 325 de aruncătoare din Franța. Achiziționarea aruncătorului Brandt Mle 27/31 a fost prima comandă externă de armament a României după scandalul denumit „Afacerea Skoda”. În 1935, Regatul României a comandat 188 de aruncătoare din Franța și a achiziționat ulterior
Brandt Mle 27/31 () [Corola-website/Science/327145_a_328474]