KorAP: Find »[drukola/base=doctrină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...451 452 453 ...598 >

14,928 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

a face însă referiri directe la promotorul lor. La început, Lamennais s-a supus, dar retragerea lui a durat puțin. În 1834, enciclica Singulari vos64 a pus sub semnul îndoielii chiar teza cărții sale Parole d'un croyant, deoarece contesta doctrina catolică apărată în Mirari vos și datoria de fidelitate față de principi 65. În opoziție cu L'Avenir, exista o altă publicație franceză L'Universe, a lui Louis Veuillot care, îngrijorat de scăderea interesului pentru religie și creșterea imoralității, indica libertățile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Veuillot în Franța. Newman s-a văzut prins în mijlocul acestor controverse deoarece, deși nu avusese un punct de vedere bine conturat pe această temă, un articol despre rolul catolicilor în cadrul Bisericii i-a atras neîncrederea celor mai conservatori. Nu erau doctrine greșite, dar atmosfera era prea tensionată pentru a evalua o poziție în mod echilibrat 69. Apărea aceeași problemă ca și în Franța: disputa de idei dintre moderați și radicali în privința atitudinii față de statul liberal. Și aici, o parte dintre intelectualii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
confruntare de idei în interiorul Bisericii privitoare la modalitatea de poziționare față de noile realități politico-sociale. Aceasta a fost soluționată însă de fiecare dată atunci când lucrurile luau amploare de intervenția Papei 73. Papa Leon XIII a încercat să împace sistemul liberal cu doctrina catolică, respingând totuși două aspecte esențiale: 1) puterea ca rezultat al creației umane și contractul politic ca sursă supremă a puterii; 2) agnosticismul, care presupunea negarea oricărei instanțe supreme transcendente. Potrivit lui Laboa, Papa Leon XIII a propus două principii care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
obligată să treacă printr-o cenzură bisericească, pentru a evita unele puncte de vedere legate de temele religioase care nu erau în concordanță cu poziția și viziunea Bisericii. Ca și în alte domenii, erau necesare: un studiu serios, reflecție, o doctrină solidă și precizie în limbaj, adică existența unui profesionalism 77. Existau ziare considerate "anticatolice", care de fapt nu erau eretice, ambigue sau opuse credinței, ci emiteau opinii în legătură cu aspecte în privința cărora Biserica nu a manifestat o anumită poziție. Ziarele contrare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
conștiinței credincioșilor cu privire la folosirea mijloacelor media; tot ele trebuiau să promoveze și să coordoneze inițiativele catolice în acest domeniu. Conducerea acestor instituții era încredințată unei comisii episcopale sau unui episcop delegat. În oficiile respective trebuiau cooptați și laici experți în doctrina catolică și specialiști în domeniul media. Pentru că principalul obiectiv final era unitatea presei catolice din toată lumea, se prevedea și existența și funcționarea unor Asociații internaționale 95. Urmând aceeași idee de unificare și coordonare a presei catolice, în perioada interbelică au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acesteia, precum și oportunitatea de a coordona diversele forțe implicate în această formă de apostolat, astfel încât "să-l facem să fie mai potrivit timpului în care trăim și încă și mai bine înzestrat pentru apărarea gândirii creștine"96. I.2. Istoricul doctrinei Bisericii Catolice și a viziunii sale asupra mijloacelor de comunicare Biserica este o realitate complexă, unde elementul uman se împletește cu cel divin. Ea trebuie privită ca o comunitate receptivă la toate schimbările economice, sociale și politice. Acest principiu a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
III-lea a trebuit să-și retragă trupele care apărau orașul, pentru a le folosi în războiul contra Prusiei. Roma a fost cucerită de armata italiană. În acele luni, au fost aprobate constituțiile Dei Filius y Pastor aeternus. Prima sintetiza doctrina catolică despre revelație, explicând relațiile dintre credință și rațiune. A doua definea infailibilitatea Papei când vorbea ex catedra despre credință și obiceiuri, temă ce a stârnit unele reacții în societate 132. Conciliul a statutat că primatul jurisdicției Pontifului Roman nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acestuia, cu el și pentru el141. În esență, era o încercare de a supune revelația rațiunii umane, făcând din credință o știință. Liberalismul nu mai era aplicat Bisericii și rolului ei în societate (cum încercau să facă guvernele liberale), ci doctrinei acesteia 142. În cadrul acestui curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul era o confesiune a spiritului; francezul Alfred Loisy (1857-1940), profesor la Institutul Catolic din Paris, a încercat să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze cu publicații care semănau idei contrare moralei creștine 147; l-a indicat ca model de jurnalist catolic pe Louis Veuillot, pentru că respectase cu fidelitate doctrina Bisericii, în ciuda dificultăților și a criticilor la care a fost supus de moderniști 148. Tonul instrucțiunilor a fost dur, dar trebuie să ținem cont de faptul că aceeași severitate răzbătea și din partea publicațiilor liberale față de Biserică, iar amenințarea modernismului punea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a cititorilor cu spirit creștin". Presa catolică era editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de persoane catolice; ea trebuia să urmărească în mod vizibil formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care vizau viața Bisericii. În ceea ce-i privea, credincioșii trebuiau conștientizați de necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștine asupra tuturor evenimentelor 157

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-a răspândit o presă specific catolică, editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care priveau viața Bisericii. Credincioșii erau încurajați să conștientizeze necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștinești asupra tuturor evenimentelor 165. I.3. Presa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolic, la nivel național, care să apere drepturile Bisericii și să exprime viziunea acesteia cu privire la toate evenimentele și evoluția societății în ansamblu, s-a lovit de tendința presei de partid; aceasta, folosind denumirea de "catolică", își apăra acțiunile politice și doctrinele ideologice, prezentându-le drept opinii de-ale Bisericii și urmărind să-și impună poziția în fața celorlalte tendințe și manifestări catolice, acuzându-le că trădează credința. El Fénix, El Correo Catalán, El Correo Español, El Siglo Futuro se luptau între ele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prin filtrul Sfântului Scaun, înainte de a fi publicat. b) Autonomia revistei a stârnit numeroase dispute cu caracter filozofic, pentru că prin intermediul ei, unii autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți profesori de la Colegiul Roman, care nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i instrui pe catolici în diferite domenii se lovea de dificultatea de a împăca libertățile unui stat liberal; din acest motiv, uneori articolele puteau fi interpretate ca o negare a autorității constituite

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
volante etc. Presa a reprezentat unul dintre principalele mijloace de propagandă catolică, concretizându-se și sub forma ziarelor populare cu caracter politico-religios220. Un bun exemplu de ziar popular catolic era săptămânalul La domenica dell'operaio (1890-1901). În jurul unor teme de doctrină social-creștină, la Roma a apărut Rivista internazionale di scienze sociali e discipline ausiliarie, sub conducerea lui Giuseppe Toniolo. Revista a început să fie publicată din 1893, iar în 1927 a trecut sub tutela Universității Catolice din Milano. Polemicile erau frecvente

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Romano și La Civiltà Cattolica nu erau de acord. În același an, Papa Pius XI, prin enciclica Rerum omnium (26.I.1923)232, l-a desemnat pe Sfântul Francisc de Sales patron al jurnaliștilor, încurajându-i pe aceștia să apere doctrina creștină. Asociația "Azione Cattolica Italiana" (ACI) a jucat un rol important în pontificatele Papilor Pius XI și Pius XII; ea a sprijinit și a furnizat conducători pentru PPI, deși teoretic se autodefinea ca fiind "apolitică". Potrivit lui Casella, caracterul "nereligios" al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
între planul politic și cel religios și din acest motiv a avut o concepție creștină asupra vieții, dar a negat dreptul Bisericii de a interveni în deciziile politice. Pentru ACI, această viziune era incoerentă, deoarece partidul s-a inspirat din doctrina catolică și a utilizat structurile ecleziastice, însă a refuzat a se numi "catolic"; de aceea s-a declarat independentă în rezolvarea problemelor politice, dar și a celor ce priveau Biserica. Presa catolică (în special Il Corriere d'Italia) a sprijinit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a avut loc în 1938 când, din cauza legilor rasiste care îi discrimina pe evrei, Sfântul Scaun și episcopii au înfruntat statul, criticând aceste măsuri. Mussolini susținea ideea statului total, adică a controlului extrem al statului, care intra în contradiție cu doctrina și interesele Bisericii și ale Vaticanului. De-a lungul celor douăzeci de ani de fascism, presa catolică a trecut prin momente dificile. Se propusese ca decizia schimbării sau a închiderii unei publicații să aparțină ziarului, nu autorității ecleziastice. Printre ziarele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
parte, liniștea și viitorul țării"416, a reprezentat un subiect complex și important, unic de la înființarea României ca stat417; asta deoarece ea a fost strâns legată de situația minorităților etnice și a statutului acestora. Abordarea problemei cultelor în vederea formării unei doctrine de stat a ținut cont de mai multe elemente: revendicările minorităților, concepțiile partidelor de guvernământ (dar și ale opoziției), de tratatele internaționale și nu în ultimul rând, de legile țării 418. Problema religioasă și cea a minorităților a constituit o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în patru capitole. Prima pagină era ocupată de textul Evangheliei duminicale și al predicii din ziua respectivă (de aceea distribuirea se realiza înainte de participarea la slujbă). Pe următoarea pagină apărea o scurtă prezentare a unui sfânt și un articol despre doctrina bisericească, sau despre morala creștină. A treia pagină conținea știri din întreaga lume catolică, dar și informații din arhidieceza de București. Ultima pagină cuprindea anunțurile parohiilor și ale organizațiilor catolice. Acest proiect a constituit structura efectivă a revistei timp de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1918-1940)", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009. Guasco, M., Romolo Murri e il Modernismo, Cinque Lune, 1968. Hourdin, G., La presse catholique, Fayard, Paris, 1970. Iribarren, J., El derecho a la verdad. Doctrina de la Iglesia sobre la prensa, radio y television (1831-1968), BAC, Madrid, 1968. Kries, Wilhelm von, Strategia și tactica propagandei de război engleze, București, 1941. Laboa, J.M., Historia de la Iglesia, vol. IV, BAC, Madrid, 2002. La Porte, Jose Maria, Fernandez-Alfaro, El

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981, pp. 273-275. Majo, A., La stampa cattolica in Italia. Storiabe documentazione, Piemme, Casale Monferato, 1992. Martina, Giacomo, Pio IX (1851-1866), Roma 1986, (Miscellanea Historiae Pontificiae, 51). Mateiu, I., Doctrina de stat a problemei minoritare, Editura Imprimeriile Independența, București, 1929. Moscovici, Serge, Epoca maselor. Tratat istoric asupra psihologiei maselor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Munteanu Ghercă, Iulian, "Biserica Romano Catolică formă de rezistență anticoministă", în Chronos, anul III, nr. 1

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
and photos. The first chapter The Catholic Church and the modern means of social communication is structured in three subchapters: The Catholic Church and mass-media. The role of the press within the Church, The history of the Catholic Church's doctrine and its vision over the means of communication, The evolution of the press in Spain, Italy and France. We present the general background of development of the means of communication within the Church, its conception regarding mass-media and its place

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
the Church, its conception regarding mass-media and its place in society, the mission of the catholic press. In addition to this, there is a short history of the Holy See's vision over this phenomenon (as it rendered in the doctrine of the Magisterium) and a synthesis concerning the catholic press' development and features in three states with a long catholic tradition and press, having an important role in the evolution of the Catholic Church and its new settlement in the

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
et des photos. Le premier chapitre L'Église Catholique et les moyens modernes de communication sociale est structuré en trois sous-chapitres: L'Église Catholique et mass media. Le rôle de la presse dans le cadre de l'Église; L'historique de la doctrine de l'Église Catholique et sa vision vers les moyens de communication; L'évolution de la presse en Espagne, en Italie et en France. On présent le cadre général de développement des moyens de communication à l'intérieur de l'Église

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de l'Église, sa conception concernant la mass media et sa place dans la société, la mission de la presse catholique; il y a aussi une brève histoire de la vision du Saint-Siège vers ce phénomène (comme il est présenté dans la doctrine du Magistère de l'Église) et aussi une synthèse concernant le développement et les caractéristiques de la presse catholique en trois états avec une longue tradition catholique et de presse et avec un rôle important dans l'évolution de l'Église

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]