12,639 matches
-
Valentin AL, Bizantinul și țările române, București, Institutul de Studii Sud-Est europene, 1980. Gorovei, Ștefan, "Un episod din recuperarea Bizanțului: prima "operă" a Spătarului Nicolae Milescu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXII, Iași, 1985. lorga, Nicolae, "Editor al izvoarelor istorice" în Nicolae Iorga, omul și opera, cu ocazia centenarului nașterii, D.M. Pippidi (ed.), București, 1972. Papacostea, Șerban, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988; Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciadă și imperiul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și iluziile națiunii Basilesco, Nicolas, La Roumanie dans la guerre et dans la paix, Paris, Alean, 1919. Bléry, Căpitan, En mission en Roumanie, Paris, 1918. Brătianu, Gheorghe L, Basarabia. Drepturi naționale și istorice, 1943. Cavallotti, Bianca Valota, lorga Nicola, Guida Editori, Napoli, 1977. Ciobanu, Ștefan, Unirea Basarabiei. Studii și documente, București, 1929. Constantinescu, Miron, Pascu, Ștefan (dir.), Unification of the Romanian National State, The Union of Transylvania with old România, București, 1971. Curticăpeanu, V., Le Mouvement cultural pour le parachèvement de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
texte și pentru discuțiile axate pe tematica acestora. Comentarii profunde și materiale folositoare mi-au fost, de asemenea, furnizate de Robert Antonio, David Armstrong, Ann Cvetkovich, Jon Epstein, Henry Giroux, Darrell Hamamoto, Kelly Oliver, Danny Postal, Valerie Scatamburlo și de editorii și cititorii revistelor în care au apărut pentru prima oară, într-o formă diferită însă, unele dintre aceste articole. Îi sînt extrem de recunoscător lui Jon și Margaretei Epstein pentru realizarea ilustrațiilor pe computer. Imaginile culturii media circulă acum prin spații
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cine este interesat de alte exemple de folosire insuficient teoretizată a termenului "postmodern", ca sinonim pentru societatea contemporană, le poate afla în Introducerea la antologia de lucrări de la Conferința de studii culturale din 1990 a Universității din Illinois, scrisă de editori (vezi Grossberg et al. 1992). Se fac mereu referiri la "epoca noastră postmodernă", fără a se aduce vreun argument sau a se face vreo clarificare cu privire la ce anume o face să fie "postmodernă", la ce anume constituie ruptura față de modernitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se face vreo clarificare cu privire la ce anume o face să fie "postmodernă", la ce anume constituie ruptura față de modernitate și care sînt trăsăturile noi care o definesc. Ba, mai mult, într-o lungă notă de subsol de la sfîrșitul acestei introduceri, editorii descriu fundamentul și traiectoria studiilor culturale ca un răspuns la modernism, modernitate și modernizare (ibid. 15-16)37. Și totuși, editorii scapă din vedere un paradox: care este relevanța studiilor culturale într-o epocă postmodernă dacă acestea sînt produsul și expresia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care sînt trăsăturile noi care o definesc. Ba, mai mult, într-o lungă notă de subsol de la sfîrșitul acestei introduceri, editorii descriu fundamentul și traiectoria studiilor culturale ca un răspuns la modernism, modernitate și modernizare (ibid. 15-16)37. Și totuși, editorii scapă din vedere un paradox: care este relevanța studiilor culturale într-o epocă postmodernă dacă acestea sînt produsul și expresia epocii moderne (pe care mulți teoreticieni postmoderni o consideră încheiată, impunîndu-se, așadar, necesitatea unor noi abordări ale culturii și societății
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
existență" (Hall, 1983:33). Aș spune că o turnură postmodernă este o astfel de schimbare semnificativă, deși importanța ei nu a fost pe deplin înregistrată în tradiția studiilor culturale britanice. 37 Aș fi de acord cu argumentul din urmă, însă editorii oferă o explicație foarte relativă a acestor termeni, definind modernitatea, de exemplu, drept "o structură a experienței și identității", ca pe o epocă în cadrul istoriei, care este de fapt modul în care este definită modernitatea în teoria socială clasică (vezi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
definind modernitatea, de exemplu, drept "o structură a experienței și identității", ca pe o epocă în cadrul istoriei, care este de fapt modul în care este definită modernitatea în teoria socială clasică (vezi Antonio și Kellner, 1994). Modernizarea este definită de editori în termenii unei game largi de fenomene de obicei asociate cu modernitatea, mai curînd decît ca un proces în care forțele modernității au vreun efect asupra societăților și culturilor tradiționale, care nu se află în Occident, traducînd un proces de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să producă inovații în artă (și uneori și în viață). 38 Această tendință de a susține că terenul studiilor culturale e reprezentat de cultura ori societatea "postmodernă", fără a defini termenul și fără a oferi vreun argument, este foarte răspîndită. Editorii colecției de studii culturale canadiene (1993) declară, de asemenea, că: "Modernitatea a trecut în postmodernitate" (Blundell et al., 1993:8) și se referă la societățile contemporane ca fiind "postmoderne" (ibid., 10). Nu există nici o argumentație, iar un termen extrem de complex
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
44 De la început, au existat mulți indivizi, în cadrul fiecărei discipline, care au susținut că turnura postmodernă nu era decît o metodă ce poate fi ignorată cu ușurință, însă disputele nu mai conteneau, chiar fără participarea celor care ignorau fenomenul. Unii editori au susținut că interesul față de controversele postmoderne a început să scadă (vezi Rosenthal, 1992). Și totuși, jocul continuă... Capitolul 2 CULTURĂ MEDIA, POLITICĂ ȘI IDEOLOGIE. DE LA REAGAN LA RAMBO În studiile ce urmează voi porni de la o multitudine de tradiții
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
universității și guvernatorului Mario Cuomo, care îi soma pe cei doi să o concedieze. În Kutztown, Pennsylvania, un redactor șef al unui ziar a fost dat afară pentru că rubrica sa purta titlul " Ce-ați zice de puțină pace?", iar un editor a fost concediat de la un ziar texan din Round Rock pentru publicarea unui interviu cu un american de origine palestiniană care își exprima părerile anti-război11. Americanii de origine arabă au fost victime ale hărțuirii și intimidării exercitate de guvern încă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1990 a. 3 Pe 6 august 1954, ziarul New York Times a publicat un editorial care saluta răsturnarea guvernului Mossad din Iran și reinstaurarea Șahului, însoțită de o preluare a 40% din petrolul iranian de către corporațiile americane, înlăturînd astfel monopolul britanic. Editorii scriau: Țările subdezvoltate bogate în resurse naturale primesc acum o lecție severă în privința costurilor ce trebuie plătite de către una dintre ele care a fost cuprinsă de furia naționalismului fanatic. Ar însemna poate prea mult să sperăm că experiența Irakului va
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
va persista probabil, în minte, parfumul cu miros de moarte. "Dilemateca", anul V, nr. 47, aprilie 2010 In Dublin's fair city... Singurul volum de povestiri al lui Joyce, publicat în 1914, după un deceniu de conflicte și negocieri cu editorii, a fost deja canonizat și radiografiat din toate unghiurile, însă e și astăzi o lectură plină de savoare. Joyce a mărturisit direct că intenția sa a fost aceea de a scrie "un capitol din istoria morală" a Irlandei cu ajutorul unui
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Comisia de împăciuire, Daniel Vighi Contemporanii noștri, Gheorghe Drăgan Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cronica unei mari dezamăgiri, George Pruteanu Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela Curierul diplomatic, Mihai Baciu Dialoguri în era E-Reader. Cărți, autori, editori (ediție bilingvă), Cristina Chevereșan Idei de schimb, Sorin Adam Matei Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru Jurnal ad-hoc, Florin Cântec Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
el, l-au ascultat și l-au citit. Ne e greu să înțelegem astăzi cum a fost cu putință ca o scriere ca Mein Kampf, acest monument de idei preconcepute, acest deșert de proză de necitit, să fi tentat un editor și să își fi găsit cititori. Căci mulți au citit-o, sau cel puțin au cumpărat-o și au vorbit despre ea. S-a spus că în joc a fost frica: dar e un răspuns pripit. Lucrarea descrie cît se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
science-fiction"27. Și totuși, odată formulat acest termen, textele anterioare s-au aflat în postura de precursori (involuntari) a ceea ce se va prezenta de-atunci încolo ca un gen28 de sine stătător. Impunerea ca gen a fost influențată de intervenția editorilor, îndeosebi a lui Jules Hetzel, apoi a lui Hugo Gernsback și John W. Campbell Jr., apropiați de publicarea revistelor pulp, apoi a celorlalte reviste și, în fine, a romanelor. Editorul J. Hetzel a inovat cel dintâi în această direcție, făcându
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sine stătător. Impunerea ca gen a fost influențată de intervenția editorilor, îndeosebi a lui Jules Hetzel, apoi a lui Hugo Gernsback și John W. Campbell Jr., apropiați de publicarea revistelor pulp, apoi a celorlalte reviste și, în fine, a romanelor. Editorul J. Hetzel a inovat cel dintâi în această direcție, făcându-l pe Verne să semneze un contract care specifica publicul vizat și accentua aspectul didactic al textelor sale. Acestea utrebuia să întrețină excelente raporturi cu știința, sub aparența divertismentului. Prin
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
o populație întreagă de cititori fascinați de progresul tehnic. Segmentarea pieței, ca și numărul de reviste care o susțineau au transformat SF-ul într-un "gen cu siglă"40 original. Tot la sfârșitul anilor 1930, John W. Campbell Jr. devine editorul revistei Astounding Science Fiction, pe care o conduce cu o mână de fier până la moarte. Dar noi apariții precum Magazine of Fantasy and Science Fiction (F&SF) și Galaxy, care oferă mai multă libertate scriitorilor, contribuie la evoluția acestui imaginar
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în format de buzunar, cu un conținut adresat preponderent adulților, spre deosebire de pulps, și scrise la modul mai puțin frust. Copertele lor sunt adesea subtile, realizate de ilustratori precum Edmund A. Emshwiller sau Virgil Finlay. În Franța, prin imitație și pentru că editorii francezi anticipează o posibilă piață, încep să apară colecții cum ar fi "Anticipation" la Fleuve Noir (1949), care propune autori majoritatea francezi. Colecția "Le Rayon fantastique" (1951), apărută de comun acord la Hachette și Gallimard, publică, pentru început, texte anglo-saxone
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
raporturilor pe care SF-ul le întreținea cu ideologia tehnicistă din care se inspira în perioada "vârstei de aur". 4.1. Revista New Worlds condusă de Ted Carnell După război, Ted Carnell intră în legătură cu o editură și îl convinge pe editor să publice, sub titlul New Worlds, o revistă trimestrială de SF. În 1950, aceasta se dovedește un succes: tirajul atinge 18.000 de exemplare. Atunci Carnell decide să editeze o revistă-soră intitulată Science Fantasy, care publică, în 1956, primele povestiri
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
marchează debutul unei saga numite Elric of Melniboné ⁄ Elric Necromantul (Michael Moorcock, 1961). Însă începând din 1960 vânzările scad. Motivele sunt numeroase. Mai întâi, pe plan economic, noua concurență a cărții în format de buzunar se face simțită. În plus, editorii îi plătesc mai bine pe autori decât revistele, ale căror cititori aveau uneori impresia că lucrurile se repetau. La acestea se adaugă decepția în fața viselor împlinite care-și pierd din fascinație. De exemplu, Luna a fost cucerită și nu-i
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fi The Dead Astronaut ⁄ Astronautul mort (1968) sau The Terminal Beach ⁄ Ultima plajă (1964), o ilustrează perfect. 4.2. Evoluția spre o altă epocă În 1964, Michael Moorcock, la 24 de ani, are deja o mare experiență literară și devine editorul revistei New Worlds. El publică, în revista lui, o literatură SF "diferită", care ia în calcul un nou raport între realitatea socială și literatură, intervenind în actualitate și transgresând tabuurile proprii genului, de exemplu abordând sexualitatea. Noua abordare este vizibilă
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
destinatarii le pot activa. Un exemplu îl găsim în nuvela Johnny Mnemonic 80, republicată în culegerea Burning Chrome ⁄ Chrome (William Gibson, 1986)81. Acest ansamblu de trăsături le permite unor autori să creeze lumi noi. Este cazul lui Bruce Sterling, editorul antologiei Cyberpunk, care îi laudă tocmai efectul de fascinație. În aceeași perioadă, cinematografia explorează universurile virtualității și, după exemplul lui Philip K. Dick, cineaștii problematizează simulacrele și realitatea, în filme precum Tron (Steven Lisberger, 1982), Videodrom (1983), ExistenZ (David Cronenberg
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ochii situaționiștilor, societatea de consum de "societatea spectacolului" și făcea din putere, în aparență democratică (Fondaneche, 1986), rezultatul unei "teorii a complotului", așa cum a descris-o K. Popper. Succesul acestei cărți a lui Philip K. Dick i-a împins pe editorii francezi să-i publice o mare parte din operă, ceea ce i-a permis să se bucure, fără să și-o dorească, de o mare influență în Franța. Numeroși alți autori francezi au înfățișat ulterior lumi care trimit cu gândul la
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
FOAIA SOȚIETĂȚII PENTRU LITERATURA ȘI CULTURA ROMÂNĂ ÎN BUCOVINA, revistă lunară de cultură, literatură și folclor apărută la Cernăuți din ianuarie 1865 până în decembrie 1869, având ca redactor responsabil și editor pe Ambrosiu Dimitroviță, iar din iulie 1866, după moartea acestuia, pe profesorul I. G. Sbiera. Articolul-program, semnat de Gh. Hurmuzachi, președintele Societății, indică o orientare ce continuă, în parte, aspirațiile pașoptiștilor. Revista își propunea să cultive interesul pentru literatura națională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]