12,743 matches
-
sens, ideea de "automonitorizare", prezentată în literatura de specialitate drept "capacitatea vorbitorului de a-și ține sub control propriul comportament verbal și nonverbal" (Șerbănescu, 2007, p. 43). 13 Pentru implicațiile Eul-ului intim (imaginea despre sine a locutorului) și ale Eul-ului public (imaginea pe care locutorul vrea să o prezinte interlocutorilor), vezi Abric, 2002, p. 19. 14 Prefigurând variabilele de ordin relațional, "informațiile despre un individ ajută la definirea unei situații, dau posibilitatea celorlalți să știe de la bun început ce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
relaționare/comunicare interumană, în condițiile în care sunt reperabile, în practică, trei tipuri de tranzacții: simplă (complementară), încrucișată (când nu se mai comunică pe aceeași lungime de undă) și complicată (ascunzând un conflict) Birkenbihl, 1998, p. 99. 24 Vezi și Eul intim versus Eul public, în accepțiunea lui Abric (2002, p. 19). 25 Vezi, pentru exemple în acest sens, Rovența-Frumușani, 2005, p. 51; Maingueneau, 2007, p. 41; Schallert et al., 2009, p. 715 etc. 26 Pentru teoria politeții pozitive/negative, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în condițiile în care sunt reperabile, în practică, trei tipuri de tranzacții: simplă (complementară), încrucișată (când nu se mai comunică pe aceeași lungime de undă) și complicată (ascunzând un conflict) Birkenbihl, 1998, p. 99. 24 Vezi și Eul intim versus Eul public, în accepțiunea lui Abric (2002, p. 19). 25 Vezi, pentru exemple în acest sens, Rovența-Frumușani, 2005, p. 51; Maingueneau, 2007, p. 41; Schallert et al., 2009, p. 715 etc. 26 Pentru teoria politeții pozitive/negative, în forma sa consacrată
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
19) și, în general, asupra polisemantismului nonverbalului (Șoitu, 1996, p. 21; Rădulescu, 1985, pp. 154-155 etc.). 20 Mai mult, particularizând, se atrage atenția asupra faptului că "ansamblul feței noastre, limită între interioritate și mediul ambiant, exprimă în felul său raporturile Eului cu mediul și, de asemenea, gradul de tonus sau atonie al temperamentului" (Mucchielli, 2000, p. 114). 21 În privința comportamentului corelat celui verbal, se consideră că există șapte comportamente vizibile: îmbrăcămintea, expresia feței, vocea, gesturile, poziția, mișcările, nivelurile de energie (S.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fapt ar trebui să țină seama mai mult fanii exclusiviști ai tratamentului farmacologic. Probleme profunde, cum este cea a lipsei de sens a vieții, a imensului pustiu din suflet și minte, a terifiantului sentiment de deșertăciune a vieții, a crizei eului, a viziunii sumbre a vieții, a întâlnirii cu ispitele morții nu o tratezi (doar) cu antidepresive triciclice, cu modulatori și inhibatori ai metabolizării serotoninei. Soluțiile oferite prin terapie spirituală sunt teoretic infinite. Tocmai de aceea este nevoie de veritabilul profesionist
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
voi și vă privesc simultan fizionomiile și mă mir că au dispărut cele trei dimensiuni. Unghiurile sunt altele, o multitudine de dimensiuni infinite. Voi nu mă puteți vedea pe mine, în primul rând că nu mă pot eu localiza undeva. Eul meu este doar în conștiința fără sursă fizică, sunt cu voi, dar nu sunt, nu pot avea pretenția asta. Nu aș putea interveni cu nimic, deși aș vrea să-mi mângâi soția și copiii, să vă strâng, să vă sărut
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
intrinsec diferite; ele au forme divergente și legi diferite de dezvoltare și ne apar, în cursul istoriei, ca fenomenologii mutual exclusive". Procesul civilizațional (lumea cunoașterii practice) este un proces de raționalizare și intelectualizare, cu trei componente: iluminarea intelectuală interioară (raționalizarea eului), corpurile cunoașterii intelectuale (științele) și aparatul extern intelectualizat (uneltele, echipamentele). Elementele civilizației nu sînt disparate, ci integrate într-un cosmos de cunoștințe, care sînt acceptate social doar atunci cînd cultura se actualizează. De aceea pot exista produse practice, utile, care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și dimensiunea estetică. "Versurile descriu spațiul de detenție în cîteva dimensiuni fundamentale: foamea, frica, bătaia, frigul. Înlăuntrul lui, condamnatul își construiește un univers compensatoriu: divinul, prezent, dătător de speranță, martor al suferinței, și gardianul, conotat negativ, sursa privațiunilor. La mijloc eul, suferind, abandonat."65 Printre temele frecvent întîlnite apare motivul încarcerării, condamnarea nedreaptă: "Pentr-un portofel furat/ șapte ani m-au condamnat/ șapte ani și-o zi în plus/ să n-am dreptul la recurs"66. Sentimentul nevinovăției este asociat cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
șifonată/ tu purtai blugii raiați/ iar eu pantaloni vărgați/ mîncai fripturi în oraș/ eu mîncam doar arpacaș/ tu ciocneai paharele/ pe mine bastoanele". Sau, în altă variantă la fel de frecvent întîlnită, mai veche și mai melodramatică: "Tu comanzi sticle de bere/ eu cu lanțuri la picere/ tu comanzi sticle-nfundate/ eu sînt condamnat la moarte... Curvo, bei și chefuiești/ la mine nu te gîndești/ și-am jurat pe fata mea/ că eu cînd m-oi libera/ să-mi moară familia/ viața ta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt ritualurile de purificare și poluare, un sistem de tabuuri și practici rituale care îi deosebesc pe membri de restul lumii. În ritualurile de inițiere, omului i se conferă un alt nume, fiindcă ceea ce primește prin ritual e un nou eu."81 De regulă, porecla. Ritualul creează roluri sociale. Ele sînt și ritualuri de de-învestire. Individului îi sînt luate, în cadrul unui ceremonial, simbolurile autorității pe care a deținut-o. Legăturile de dependență față de lumea liberă sînt permanent reînnoite prin ritualurile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un șoc foarte puternic, deoarece are loc o deposedare radicală de vechile roluri, de identitățile sale sociale. Experiența carcerală include confruntarea cu dezordinea, deși închisoarea se definește prin contribuția sa la menținerea ordinii sociale. Prin înjosirile, degradările, umilirile și pîngăririle eului procese care definesc ritualul botezului -, se produce o distrugere a demnității umane și a capacității de apărare a interiorității individului. Din această perspectivă, putem vorbi de o politică de apartheid spațio-temporal. Ritualurile de inițiere sînt în mod necesar degradante: deposedarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se atribuia un număr în locul numelui, care dispărea cu această ocazie, în ultimii ani are loc o extindere obligatorie a numelui. El nu se mai prezintă cu denumirea "Sînt deținutul 11452" (considerată de specialiști ca o formă de mutilare a eului), ci cu denumirea: "Sînt deținutul Popescu Ion, 27 ani, condamnat pentru viol la 5 ani închisoare". În acest fel, fapta i se lipește obligatoriu de identitate, chiar și atunci cînd pedeapsa este contestată în justiție și individul este arestat preventiv
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fi rațiunile sanitare (legate de curățenia latrinelor prin rotație), responsabilitatea pentru viață (legată de hrănirea forțată), pregătirea pentru viața din afară (legată de regulile privind ținuta corporală și vestimentară), "siguranța" (legată de regulamentele restrictive din închisori)... Diferitele temeiuri pentru înjosirea eului sînt, foarte des, simple raționalizări, determinate de eforturile de administrare a activității cotidiene a unui număr mare de persoane într-un spațiu limitat și cu cît mai puține resurse cheltuite."91 Tot printr-un ritual de inițiere trec și cadrele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dispun pentru a-și facilita cariera. De aceea botezul are rolul de a legitima sistemul existent și pe deținătorii puterii din cadrul acestuia. Ritualurile adaptative O dată "botezat", noul venit învață cum funcționează sistemul de sancțiuni și privilegii. Acesta ajută la reconstrucția eului, puternic degradat în urma botezului. Regulile casei nu mai sînt privite cu dispreț, ignorate sau refuzate, ci cu interes crescut, în vederea identificării acelor mecanisme care îi pot facilita adaptarea. "Privilegiile din instituțiile totale, trebuie subliniat, nu constau în indemnizații speciale, în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
favoruri, unor beneficii. Acestea se obțin gradual, pe măsura modificărilor comportamentale și a viziunilor despre pușcărie, pedeapsă și rolul acestora în societate. În procesul de socializare carcerală, etapei de înjosire și de degradare a vechii personalități îi urmează faza reconstrucției eului, pe baza interiorizării unui nou set de convingeri despre lume și despre sine. Recompensele acestei interiorizări constau inițial în înlăturarea neplăcerilor și privațiunilor, dar ajung uneori pînă la crearea unor averi considerabile. Într-o primă etapă, fiecare va încerca să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedeapsă sau în funcție, în special la tinerii arestați preventiv și la cei cu un nivel de instrucție școlară mai ridicat. Ei sînt mai interesați de aspectele legale decît de cele practice, găsind în litera legii un sprijin pentru reconstrucția eului și sporirea stimei de sine. Valoarea socială este penultima ca importanță instituțională. Dragostea, prietenia și spiritul filantropic par incompatibile cu idealurile asumate de penitenciar. "Condițiile detenției nu permit oamenilor să rămînă oameni. Toate sentimentele umane dragoste, prietenie, gelozie, caritate, milă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de societate atunci cînd ultima lor speranță de afirmare de sine și echilibru sufletesc era legată de grup, ei capătă ceea ce A. Hesnard numea "voluptate criminală". Afirmarea de sine și voința de a avea putere sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv"164. De-abia în această fază ei devin propriu-zis delincvenți, avînd acea "matrice a desocializării
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu poposește prea mult acolo. Pentru Amariței fantasticul e un mod de a atinge și a creiona lumea interioară. Paginile volumului de față poartă amprenta acestor tendințe. Podul său de piatră nu unifică doar malurile unui râu, ci marginile unui eu plin de meandre. Nichita Danilov CUPRINS Râul / 5 Bâlciul / 9 Podul de piatră / 13 Calul alb / 20 Furunculul / 23 Discordia / 28 Treceri / 32 Levitația / 35 Urcarea / 38 Greutatea / 41 Stadionul / 45 Audioviziune / 49 Casa somnului / 55 Cântăreții de jazz / 58
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
față de binefăcători, dărnicia și hărnicia, sfințenia vieții, valoarea veșnică a ființei umane, sensul prim și ultim al universului, binele comun și frumusețea sufletului profund uman, cultivat și îmbogățit prin idealuri nobile și virtuți. Educația religioasă invită la reflecție la evidențierea eului, la autocunoaștere, poate deveni un prilej de fortificare interioară, de identificare de sine, de descoperire a idealurilor, de reconvertire a persoanei spre lumea valorilor absolute. Știința s-a făcut de catre oameni religioși care aveau o experiență religioasă bogată și profundă
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
I și II, care întregesc perspectiva mitică a tragediei: . Solitudinea, devenită temă principală, se grefează pe o supratemă, a ființei umane aflate într-o dramatică luptă cu destinul impus de o instanță divină, prezentă prin absență. în stilul Psalmilor arghezieni, eul caută certitudinea sacralității, o neagă și o afirmă cu vehemență, pentru a certifica propria identitate. într-un ocean de civilizație, asaltat de milioane de biți, omul se însingurează, se dezrădăcinează, astfel încât existența îi pare un nonsens. în determinarea identității, Iona
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
sensurile asunse ale existenței, omul trebuie să acceadă la începuturile lui, în acea formă prenatală a apelor amniotice, placentare, ce sintetizează elemente ale genezei universale, și - astfel - FIINȚA să se poată integra definitiv patriei cosmice căreia îi aparține. Cu povara eului socializat, orice tendință de recuperare a stării primordiale este sortită eșecului. De aceea condiția depersonalizării, în sensul negării a ceea ce este, printr-o voință exterioară lui, adeseori numită predestinare, se conturează ca primă treaptă în inițierea lui Iona, marcată inițial
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
în lăuntrul ascuns al subconștientului, singura soluție a libertății absolute: Superioritatea „trestiei gânditoare” constă în perseverența cu care își urmează idealul în concretizarea lui viitoare, chiar dacă aceasta ar impune sacrificiul suprem, sau ar genera o serie de transformări morfologice ale eului. Prezența trecătoare a celor doi Pescari, purtând pe spinare câte o bârnă, este o proiecție simbolică a omului ce-și poartă povara vieții absurde tocmai prin repetabilitatea nesfârșită a semnului răstignirii, care uniformizează individul: De ce întâlnesc mereu aceiași oameni? - S-
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
grija unei forțe exterioare: . Personajul are revelația finală a propriei existențe, apelându-se. Gestul semnifică lupta împotriva destinului, înfruntarea divinității, ca imanență, asumarea condiției individuale și, mai ales, recuperarea unui trecut resemantizat, din perspectiva căruia să conștientizeze rostul firii: în-Sine (eul socializat) și Pentru-Sine (eul reflexiv, conștiința-de-sine) reprezintă un întreg organic, soluția ultimă a transcenderii , despre care Nicolae Manolescu notează: „. Imaginea simbolică a purificării prin sacrificiu devine metafora centrală a tragediei, mesajul parabolei în semnificațiile căreia se regăsește condiția metafizică a
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
Personajul are revelația finală a propriei existențe, apelându-se. Gestul semnifică lupta împotriva destinului, înfruntarea divinității, ca imanență, asumarea condiției individuale și, mai ales, recuperarea unui trecut resemantizat, din perspectiva căruia să conștientizeze rostul firii: în-Sine (eul socializat) și Pentru-Sine (eul reflexiv, conștiința-de-sine) reprezintă un întreg organic, soluția ultimă a transcenderii , despre care Nicolae Manolescu notează: „. Imaginea simbolică a purificării prin sacrificiu devine metafora centrală a tragediei, mesajul parabolei în semnificațiile căreia se regăsește condiția metafizică a existenței umane: rezistența spiritului
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
Scenă - o diviziune a acțiunii, care necesită o configurație determinată a personajelor; o schimbare de scenă implică o schimbare în co-prezența personajelor sau modificarea locului / timpului acțiunii Solilocviul - formă a monologului, este un discurs solitar, care pare să fie expansiunea eului, fără destinatar;el corespunde , în oarecare măsură, monologului interior din textul narativ. Tablouri - unități mai întinse și mai vage care aparțin dramaturgiei baroce sau moderne și între care pot să intervină pauze temporale; implică, în general, prezența elementelor vizuale și
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]