11,560 matches
-
Pe de altă parte, apartenența la religia iudaică Îi Împiedica pe cei În cauză să fie Înrolați În armată, să facă parte din elitele politice sau din serviciul imperial, unde li s-ar fi cerut să facă sacrificii Împăratului sau „geniului” său. Scutirea evreilor de serviciul militar și de sacrificiul adus Împăratului a constituit, Într-un prim moment, premisa unei soluții promițătoare. c) Spre deosebire de religia elenă, care trebuie reconstruită pornind de la multe cetăți, triburi și teritorii, religia romană este religia unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și În cultul morților, În care sunt comemorați membrii familiei, sau În sărbătorile În care este celebrat ciclul vieții. Nunta și nașterea pot fi celebrate prin ofrande și purificări În cadrul familiei. La ziua de naștere pater familias Își sărbătorește propriul „geniu” printr-o ofrandă de vin și tămâie. Cultele care se moștenesc impun obligații particulare. Cu toate acestea, indivizii privați nu sunt În mod necesar și membri ai unei comunități stabile, legată de un anumit sanctuar local, În care ea să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
altare, statui cultuale; În momentul Întemeierii, asociațiile primesc și un statut (Suetonius, Augustus, 30). Patruzeci și opt de administratori (magistri) susținuți de un numeros personal erau activi În fiecare zonă pentru noul cult al acelor Laresxe "Lares" Augusti și Geniixe "Genii" ai Cezarilor. Întrucât cei patru administratori ai fiecărei zone (magistri vicorum) se schimbau În fiecare an, În total existau mii de funcționari consacrați cultului Împăratului. Noua epocă devine totuși vizibilă și În infrastructura sacrală, și În topografia capitalei, iar cultul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În provinciile apusene ale Imperiului, cele latine. Romanizarea lor semnifică o inserare În provincii, districte și teritorii, pe care abilitatea administrativă romană a creat-o treptat. Și aceste noi realități administrative capătă curând o fizionomie sacrală. Districtul Își are un geniu al său (genius conventus)2, consiliul provinciei (concilium provinciae) alegând un flamen și o flaminica pentru cultul imperial. b) Atât delimitarea cât și semnificația religioasă a subdiviziunilor personale sunt transformate radical din motive demografice și politice. Să exemplificăm acest fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adusă muntelui, cu care Începe imnul dedicat lui Khvarenahxe "Khvarenah" (Yașt 19): chiar dacă fragmentul poate fi considerat inițial străin de restul imnului, acesta nu este un motiv pentru a nu lua În considerare plasarea sa la Începutul unui yașt dedicat Geniului Pământului (al cărui titlu este Zamy³dxe "Zamya>d" Yașt; Gnoli, 1982b). Nu este fără importanță faptul că În calendarul zoroastrian cea de-a douăzecea zi a lunii este dedicată Pământului, munților și lui Khavarenah (Sșh-roz³g, II, 28). De altfel, ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
apelor (Âb z½hr), cărora le sunt dedicate capitolele 63-69. Wisprad, „rugăciune către toți protectorii”, Împărțită În douăzeci și patru de secțiuni scurte, nu adaugă mult textului Yasna, ci numai câteva formule de invocație Îndreptate către „protectorii” (ratu) diferitelor categorii de ființe, geniixe "genii" de diferite feluri pe care le putem descrie ca animate sau neanimate. Khorda Avesta, „Avesta mică”, este un fel de breviar pentru laici, utilă pentru rugăciunile zilnice ale tuturor credincioșilor. Conține cinci rugăciuni (Niy³yishn) către soare, Mithraxe "Mithra", lună, ape
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pahlavi, Anahșd) care, Împreună cu Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", se găsesc În vârful ierarhiei divine, atât În zoroastrismul ahemenid cât și În cel sasanid. Divinități cu un puternic caracter polivalent - prima, păzitor și garant al legămintelor și, În același timp, geniu al luminii cu un oarecare caracter războinic; cea de-a doua, zeiță a apelor, a fecundității și a fertilității, dar importantă și pentru natura sa de divinitate regală (Gnoli, 1971, pp. 244 sqq.; 1980, p. 216) -, acestea nu se sustrag
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
limba pahlavi, Gay½martxe "Gayo>mart"), primul om (cf. supra și Hartman, 1953), ucis și el de Ahriman (Yașt 7; Marele Bundahișn Ia, 12; VIe, 1 sqq.); Nairy½-sanhaxe "Nairyo>-sanha", „vorbirea energică” (cf. În vedică, nar³fqamÌa; Îm limba pahlavi, N¶ry½sang), geniu al rugăciunii asociat cu focul (cf. Boyce, 1975a, pp. 60 sq.), care păstrează o parte din sămânța lui Gay½-maretan, În timp ce cealaltă parte dă naștere unei plante numite rubarbă, din care se va naște primul cuplu uman, Mașyaxe "Mașya" și Mașy³nagxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orice exprimări extrinseci a vechii religii. În aceste condiții, nu există - și nici nu ar fi putut exista - nici o povestire clară a despre ceea ce se credea În legătură cu viața de „dincolo” Înainte de perioada creștinizării. Însă poeții irlandezi, printr-o lovitură de geniu, au reușit să transforme vechia teologie În literatură și au creat două genuri literare, În care, sub forma ingenuă a unor simple povestiri, se conservă elemente ale unor credințe care nu puteau fi declarate explicit. Avem, așadar, ciclul călătoriilor (imrama
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
459 Fufluns 327 Furia 503 G Gad 220,240,243,245 Gad-Tadmor 240 Galla 149 Gând Bun 468 Gândul Rău 470 Gav ae>vo>-da>ta 502 Gayo>-maretan 452,502 Gayo>mart 502 Geb 62,68,74 Gefion 632 Genii 325,364 genii 240,266,328,334,487 Gheea 269,279,281,289 Gheștinanna 132 Ghilgameș 130,131,132,145,150,151,152,154,157,159,160,169,205 Ghirru 139 Gidim 149 Giltine 580 Gilwaethwy 606 Go>patșa>h
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Furia 503 G Gad 220,240,243,245 Gad-Tadmor 240 Galla 149 Gând Bun 468 Gândul Rău 470 Gav ae>vo>-da>ta 502 Gayo>-maretan 452,502 Gayo>mart 502 Geb 62,68,74 Gefion 632 Genii 325,364 genii 240,266,328,334,487 Gheea 269,279,281,289 Gheștinanna 132 Ghilgameș 130,131,132,145,150,151,152,154,157,159,160,169,205 Ghirru 139 Gidim 149 Giltine 580 Gilwaethwy 606 Go>patșa>h 503 Goewin 606
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-ul din sat. Un „decameron” în care mai multe personaje spun povești, despre ei și despre alții. Tonul este însă naturalist, rebrenian, cu bătăi, răzbunări, omoruri, închisori, o atmosferă crudă, neidealizată. O excepție de la tema țărănească se află în romanul Geniul și închipuirea (1997), care tratează tema creatorului de geniu, văzut ca o „pendulare dramatică” între aspirație și eșec, împlinire și ratare. Acest roman merită o atenție specială, nu doar pentru stilul clar, lipsit de înflorituri metaforice, dar și pentru problematica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
personaje spun povești, despre ei și despre alții. Tonul este însă naturalist, rebrenian, cu bătăi, răzbunări, omoruri, închisori, o atmosferă crudă, neidealizată. O excepție de la tema țărănească se află în romanul Geniul și închipuirea (1997), care tratează tema creatorului de geniu, văzut ca o „pendulare dramatică” între aspirație și eșec, împlinire și ratare. Acest roman merită o atenție specială, nu doar pentru stilul clar, lipsit de înflorituri metaforice, dar și pentru problematica gravă pe care o abordează: geniul și condiția geniului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
tema creatorului de geniu, văzut ca o „pendulare dramatică” între aspirație și eșec, împlinire și ratare. Acest roman merită o atenție specială, nu doar pentru stilul clar, lipsit de înflorituri metaforice, dar și pentru problematica gravă pe care o abordează: geniul și condiția geniului în societate; apoi pentru narațiunea alertă sau excursul eseistic pe teme filosofice, în special cea a genialității. În centru se află două personaje. Primul este un tânăr de 22 de ani, Puiu Dinescu, boem și cam libertin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
geniu, văzut ca o „pendulare dramatică” între aspirație și eșec, împlinire și ratare. Acest roman merită o atenție specială, nu doar pentru stilul clar, lipsit de înflorituri metaforice, dar și pentru problematica gravă pe care o abordează: geniul și condiția geniului în societate; apoi pentru narațiunea alertă sau excursul eseistic pe teme filosofice, în special cea a genialității. În centru se află două personaje. Primul este un tânăr de 22 de ani, Puiu Dinescu, boem și cam libertin, care nu izbutește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
literatură. Acest Tretie Răbdare are un destin ciudat. El întâlnește un personaj malefic, un fel de vrăjitor practicând chiromanția, spiritismul și chiar magia neagră și care vrea să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
un destin ciudat. El întâlnește un personaj malefic, un fel de vrăjitor practicând chiromanția, spiritismul și chiar magia neagră și care vrea să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
El întâlnește un personaj malefic, un fel de vrăjitor practicând chiromanția, spiritismul și chiar magia neagră și care vrea să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
personaj malefic, un fel de vrăjitor practicând chiromanția, spiritismul și chiar magia neagră și care vrea să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
fel de vrăjitor practicând chiromanția, spiritismul și chiar magia neagră și care vrea să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe Desnățui, Craiova, 1988; Goana, București, 1989; Geniul și închipuirea, Craiova, 1997; Sfântul drac sau Judecata de... acum, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1999. Repere bibliografice: V. Mihai, „Clopotul viselor”, ST, 1976, 7; Aureliu Goci, „Poveștile de fiecare zi”, R, 1983, 5; Firan, Profiluri, 99-100; Popa, Clasici, 112-115; Ulici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
Werke, Berlin, 1917 (ed. Kröner), vol. I, p. 34. </ref> Crearea formei apare deci în lume ca principiu terapeutic, ca modalitate de compensare a unei stări de Urschmerz. Fabula ontologică se rezolvă astfel într-o pură tălmăcire romantică a psihologiei geniului: lumea devenirii, a aparenței, a formelor - lumea fenomenală deci - este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. „Proiectarea aparenței este procesul artistic originar“, spune Nietzsche<ref id=”1”>Ibid., vol. IX, p.
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
opiniile sau faptele celui care pe drept cuvînt a fost numit "învățătorul neamului" său. Dar despre valoarea acestei cărți, probabil cel mai prețios dar pe care Nicholas M. Nagy-Talavera îl face românilor, rămîn să vorbească paginile următoare: un omagiu închinat geniului românesc, o formidabilă poveste de aventuri, numai că spiritul uman însuși este autorul tuturor peripețiilor. Kurt W. Treptow PREFAȚA AUTORULUI Așa cum arată titlul, studiul acesta este o biografie a lui Nicolae Iorga, nu ultimul cuvînt. Poate că el este mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost vreodată hărăzită națiunii române. Măreția lui Iorga izvorăște din talentele sale; dar proverbiala sa energie, care-l transformă într-un Tatmensch goethian, era alimentată de naționalismul său. El era o figură mai mare decît viața. Cît timp a trăit, geniul său s-a reflectat în activitățile sale. A suferit multe transformări, dar exista în toate o consistență indestructibilă: a fost credincios României și a încercat să-și slujească națiunea într-un mod altruist. Trebuie să avem în vedere activitățile sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Xenopol, Iacob Negruzzi și Caragiani, și-au dat toată silința să obțină pentru Iorga o bursă postuniversitară în străinătate. Întîmplător, primul-ministru Theodor Rosetti a făcut o vizită la Iași. S-a intervenit direct și personal pe lîngă el în favoarea "tînărului geniu." A primit astfel o bursă itinerantă de două luni în Italia 50. Protectorii săi printre care se afla acum și Academicianul Alexandru Odobescu se străduiau să obțină o bursă importantă la una dintre universitățile din străinătate, de unde Iorga urma să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]