12,391 matches
-
coastele nu sunt unite între ele prin intermediul sternului, putând să înghită hrana mai bine. Reptilele au o musculatură dezvoltată, în special cea a membrelor. Sistemul digestiv este împărțit în mai multe părți: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros. Cavitatea bucală este bine delimitată. Mandibula se articulează de craniu prin intermediul osului pătrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de largă a cavității bucale. Spre deosebire de pești și amfibieni, dinții prezintă o relativă specializare. Intestinul gros se deschide în cloacă. Reptilele
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros. Cavitatea bucală este bine delimitată. Mandibula se articulează de craniu prin intermediul osului pătrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de largă a cavității bucale. Spre deosebire de pești și amfibieni, dinții prezintă o relativă specializare. Intestinul gros se deschide în cloacă. Reptilele sunt primele vertebrate, a căror respirație este exclusiv pulmonară. Plămânii sunt alungiți.Inspirarea se face datorită lucrului mușchilor intercostali.Expirarea se face pasiv.La aproape toate reptilele, inima este tricamerală, numai la crocodili este din
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
un caracter sistematic. Stomacul, de regulă alungit, este prevăzut cu una sau mai multe compartimente, în legătură cu natura alimentației. Stomacul la marsupialele neerbivore este de obicei sub forma unei pungi simple, iar la speciile erbivore este lung și seamănă cu intestinul gros. La marsupialele neerbivore intestinul subțire, iar la cele erbivore intestinul gros reprezintă cele mai lungi părți a tractului intestinal. Cecul este de obicei prezent. Ficatul multilobular, cu o vezică biliară. Dentiția marsupialelor este heterodontă (diferențiată în dinți incisivi, canini și
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
sau mai multe compartimente, în legătură cu natura alimentației. Stomacul la marsupialele neerbivore este de obicei sub forma unei pungi simple, iar la speciile erbivore este lung și seamănă cu intestinul gros. La marsupialele neerbivore intestinul subțire, iar la cele erbivore intestinul gros reprezintă cele mai lungi părți a tractului intestinal. Cecul este de obicei prezent. Ficatul multilobular, cu o vezică biliară. Dentiția marsupialelor este heterodontă (diferențiată în dinți incisivi, canini și măsele) și incomplet monofiodontă, adică dinții de lapte se păstrează și
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau chiar verzui în straturi groase. Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solvenți. Apa este un compus chimic al hidrogenului și al oxigenului, având formula chimică brută HO (vedeți (moleculă)). Apa este una din substanțele
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
-l lua-n poala ei și-l ducea-n vârful dealului, căruia îi zic maghiarii "Kopasz", adecă pleșuv, iar românii Coposul. După ce am mai crescut, m-am învrednicit să urc dealul pân-acolo și am văzut că zidurile sunt înalte, groase, multe. Izbucnind la 1848 răzmerița, așa zisa inteligență a românilor din podgorie s-a dat de partea maghiarilor, care-i adimeniseră" [sic] "cu gândul că se luptă pentru libertate, egalitate și frățietate. Erau în dieta de la Dobrițin chiar și trei
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
rece și dulce: la Cocoș/Bârstănești, sub drum, La Cârstea, în fundul părăului de la Băcești, spre Pitea, Fântâna Popii. Fântânile acestea, de mici adâncimi, erau construite din piatră și acoperite cu o lespede mare peste care s-a pus un strat gros de pământ. Nefiind adânci, apa se împrospăta mereu de un izvor puternic. Datorită acestui fapt, apa nu îngheța iarna niciodată și, la nevoie, oamenii își adăpau aici vitele mari. Atât de apreciate erau aceste fântâni încât erau oameni care le
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
după ce se cocea pâinea. La fel se deshidratau și prunele, dar cel mai adesea ele se uscau pe o leasă de nuiele a unui coșer de circa 1,30m/2m, în gura căruia se făcea foc din butuci sau lemne groase ca să țină focul cât mai mult timp. Fructele deshidratate se puneau la păstrat pe polițe în cămări sau în podul casei. Se mâncau de obicei în zilele de post sau se prepara din ele o zeamă gustoasă. Prunele uscate, de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
care se deschid sau se închid în funcție de modificările de energie din preajma membranei. Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Această conducere se realizează diferit în fibrele mielinice și amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60-120 m/s în cele mai groase, 3-14 m/s în cele mai subțiri; iar în cele amielinice 0.5-2 m/s). Degenerescența se referă la degradarea neuronului în condiții de lezare serioasă a axonului. Regenerarea este proprietatea de a se reface după anumite lezări. Activitatea sinaptică
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
apoi urmează boltitura în semicupolă, ferestrele având boltituri care se întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat cu proces verbal Muzeului Județean în anul 1974, reținând drept amintire icoane care reprezintă Sfânta Treime pe
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
locuitori, mai ales în vremurile tulburi ale istoriei. În ceea ce privește arhitectură bisericii, aceasta este de o proporție deosebită, îmbinându-se fericit cu decorul policrom al fațadelor. Lăcașul este construit din cărămidă pe temelie de piatră, în formă de cruce cu ziduri groase, având pridvor, naos dreptunghiular, pronaos cu o singură turla deasupra și altar semicilindric.S-a respectat stilul bizantin, cu tinda boltita și pictură cu scene din Vechiul și Noul Testament. Pe exterior, de jur-împrejur, sub streșinile acoperișului, sunt pictați profeții din
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
seceta (iulie-august). Ele trebuiesc bine aerisite și arate adânc. Numai la o umiditate potrivită ele reacționează bine la fertilizări organice și chimice. În afara solului brun-roșcat, care sunt predominante, există și zone cu soluri argilo-iluviale nisipoase. Sunt soluri formate pe strat gros de la 10-15 m de pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase. În trecutul geologic zona era acoperită cu păduri întinse, fapt dovedit prin prezenta zăcămintelor de cărbuni ce se găsesc la mici adâncimi. Vegetația din acest teritoriu face parte din silvostepă fiind
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Groși este un sat în comuna Brusturi din județul Neamț, Moldova, România. După moartea marelui domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt din anul 1504, Moldova începe să slăbească din ce în ce mai mult din punct de vedere economico-militar, aceasta ca urmare a certurilor pentru
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
a se retrage (în jurul anilor 1550-1650), spre văile munților și să formeze acolo noi așezări. Cei de pe Valea Moldovei și a Siretului au început să se retragă spre pârâul Plesutului (astăzi pârâul Tarziei) ajungând până la așa numitele poieni de la «fagii groși ». Astfel se întemeiază aici o așezare numită Fagii Groși. Configurația așezării de la Fagii Groși nu a fost întotdeauna pe actuala vatră a satului, el se întindea în sus de Poiana Slatiorii, din punctul numit Dealul Balului până în valea pârâului larg
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
și să formeze acolo noi așezări. Cei de pe Valea Moldovei și a Siretului au început să se retragă spre pârâul Plesutului (astăzi pârâul Tarziei) ajungând până la așa numitele poieni de la «fagii groși ». Astfel se întemeiază aici o așezare numită Fagii Groși. Configurația așezării de la Fagii Groși nu a fost întotdeauna pe actuala vatră a satului, el se întindea în sus de Poiana Slatiorii, din punctul numit Dealul Balului până în valea pârâului larg, loc numit și acum «Poienița Olarului ». Fiind un sat
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
așezări. Cei de pe Valea Moldovei și a Siretului au început să se retragă spre pârâul Plesutului (astăzi pârâul Tarziei) ajungând până la așa numitele poieni de la «fagii groși ». Astfel se întemeiază aici o așezare numită Fagii Groși. Configurația așezării de la Fagii Groși nu a fost întotdeauna pe actuala vatră a satului, el se întindea în sus de Poiana Slatiorii, din punctul numit Dealul Balului până în valea pârâului larg, loc numit și acum «Poienița Olarului ». Fiind un sat destul de răsfirat : se zăreau case
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
ortodox în Ardeal, izgonit din cauza credinței lui. Într-un manuscris care a fost citit de Onofrei Gheorghe, Olariu Simion și Dron Vasile, al fostului inspector școlar Focsaneanu V. de la Brusturi, întocmit în jurul anului 1780, se dovedea că așezarea de la Fagii Groși număra circa 40 de fumuri și că cele mai vechi au fost familiile : Tofan, Boboc, Luca, Habuc, Onofrei, Apopi, Gavriloaia, Olariu, s.a. Un alt manuscris care a fost adus de Olariu C. T. în anul 1935, de la curtea boierului Cazanir din
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
acoperiș mult mai jos, cu pridvorul foarte mic, unde erau și clopotele. Intrarea era prin partea de Apus, până în anul 1896-1904, când părintele Onișoru din Boroaia, ajutat de Covataru Costache, un om înstărit din același sat, și de gospodarii satului Groși au înălțat biserica la forma actuala. Au făcut turnul bisericii și clopote noi, au construit pridvorul și intrarea prin partea de sud, iar în partea de vest au mărit naosul, biserica căpătând forma actuala. Tot între anii 1896-1904 a fost
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
Basarabia precum și de pe teritoriul întregii Rusii. Ținem să reamintim că în manuscrisul adus de Toader C. Olaru de la curtea boierului Cazanir din Baia în anul 1935 și pe care l-am menționat mai sus, se arată că biserica de la Fagii Groși a fost împroprietărită în anul 1812 de către boierul Slăvescu din com. Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ, satul fiind până în anul 1880 pe moșia boierului din Baia. Deci secția bisericii este dată în anul 1812 înainte de marea împroprietărire
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
Neamț. La sfârșitul anului 1999 vine preotul Ovidiu Dediu care slujește la biserica noastră până în anul 2004 când vine actualul preot Maftei Ovidiu. În anul 2004 sub conducerea preotului Dediu cetățeanul Dron. Ghe. Vasile din Târgu Neamț, fiu al satului Groși, fiul cântărețului bisericesc Ghe. Dron începe refacerea în totalitate a pridvorului bisericii care era foarte vechi și sub conducerea preotului Maftei Ovidiu reușește cu ajutorul lui Dumnezeu să termine acest frumos pridvor al bisericii noastre.
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
1455, august 29, Petru Aron dă și întărește satul lui Todor a lui Libădulce, ocinile lui, satele anume: Brănișteni, unde este curtea lui, Giulești, Schei, Bărboși, Bisicurești, Frățești pe pârâul Negru, Măsteacănul pe pârâul Negru și pe pârâul Neamț (Ozana): Groși, Moisești, Lisetul, Iubănești. Satul Brănișteni a fost stăpânit, în partea a doua a secolului al XV-lea, de către Ieremia vistiernic, care în 1499 zidește o biserică. În secolul al XVI-lea, satul a fost dat lui Ilie și la alții
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
treia zi a lunii, după patru zile de lucru. Rezultatul a fost surprinzător, deoarece contrar tradiției orale, nu era o biserică de lemn. Am scos la iveală ruinele unei biserici ce avea 22 m lungime, 8 m lățime, cu pereți groși de 80 cm, dotat cu piloni masivi, construit din piatră și acoperit cu țigle”". Dar datele construirii bisericii menționate în procesul verbal s-au dovedit a fi greșite. Deoarece în 1567 satul număra 6 porți și nu mai mult de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
munții uriași, la distanțe de două-trei mile, în zăpada ce le ajunge până la brâu sau și mai sus ajung la grinzile acoperite cu zăpadă. Câtă oboseală să scoată de sub mulțimea de zăpadă grinzile de brad, și să pună părțile mai groase pe sania care pare minusculă sub grinzile uriașe; câtă grijă și necaz, pentru a coborî pe cărările strâmte, apoi în vecinătatea coastelor înfricășător de adânci, să ajungă în vârful munților, apoi să coboare de pe înălțimi mai multe ore, cu acele
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu pene de pasăre fălos = mândru fedeu = capac feleharț = accesoriu atelaj fergătău = clanță fingie = cană firong = perdea (germ. Vorhaenge) fizătău = siret foraibăr = dispozitiv de metal în formă de șurub îndoit în unghi drept, prevăzut cu filet pe unul dintre
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
care se blochează o ușă, o fereastră etc. (germ. Vorreiber) găbănaș = cămăruța de alimente harănge = clopote hocăr = scaun mic (germ. Hocker) hoher = ticălos (mag. hóhér - calau) hozontrongane = bretele hambar = siloz pentru cereale imos = murdar lăbos = cratița laibăr = vestă lepedeu = cearșaf gros de pânză cu dantelă pe margini ler = cuptor leveș = supă de tăieței lăvor = lighean (fr. lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]