11,550 matches
-
decente pentru populație. În Regiunea Nord Est există zone cu deficit de vegetație forestieră. Acest fenomen este mai pregnant în jumătatea estică (Podișul Moldovei). În zona montană din vest, versanții afectați de defrișările necontrolate au accentuat efectele negative ale căderilor masive de precipitații (inundațiile din anii 2004 și 2005), determinând pagube materiale însemnate și pierderi de vieți omenești. S-a definit ca zonă deficitară în păduri, pe toata suprafața, județul Botoșani, și parțial, județul Iași. Conservarea habitatelor naturale, a florei și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
trebuie ales un loc accesibil, vast și neutilizat, care va servi adesea și pentru facilitățile adiacente, ca d exemplu cazarea și alte facilități turistice, precum și pentru locuințele angajaților. Locul ales trebuie să întrunească toate condițiile stabilite pentru proiectul respectiv. Utilizarea masivă a terenurilor în cadrul parcurilor tematice a devenit de curând o problemă critică pentru grupurile ecologiste. Apoi, un studiu de fezabilitate trebuie: • să examineze potențialul de piață (piața rezidentă și turistică) • să evalueze mediul competitiv • să evalueze factorii privitori la design
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
receptoare (Mexic, Coasta de Fildeș, Malaiezia), concentrare susținută în regiunile dezvoltate. În prezent, turismul de coastă reprezintă cu siguranță una dintre cele mai semnificative forme de turism, în multe țări fluxul turistic intern și internațional fiind dominat de o migrație masivă spre soare și mare pe perioada verii. De asemenea, coasta reprezintă o destinație bine stabilită, cel puțin în Europa Occidentală. Una dintre caracteristicile care diferențiază turismul de coastă de cel din alte zone este importanța resurselor naturale: soarele, nisipul și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pantele din spatele litoralului. În a doua perioadă, adică după Al Doilea Război Mondial, s-a dezvoltat turismul de masă pe timp de vară. Acesta s-a asociat cu o mișcare generală în josul pantelor, spre plajă, și cu construcții în lanț, masive și neorganizate, pe litoralul dintre centrele urbane deja existente. O coastă stâncoasă asemănătoare se găsește pe Costa Brava, în Spania. Faza aristocratică a turismului a fost aproape inexistentă aici, regiunea cuprinzând mici porturi pescărești, puțină agricultură și o industrie de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de paturi), ca de exemplu Mamaia în România sau Zlatni Pjasac în Bulgaria. Funcționale și foarte clar delimitate, aceste stațiuni nu au avut aproape nici un efect asupra organizării anterioare a regiunii, care continuă să fie dominată de porturile mari. Dezvoltare masivă: Languedoc-Roussillon Pe litoralul francez L-R existau unele stațiuni mici, dar înainte de operațiunea de dezvoltare masivă din anii 1960, potențialul turistic al regiunii nu era exploatat aproape deloc. Deși face obiectul unui plan de dezvoltare, operațiunea L-R diferă de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
clar delimitate, aceste stațiuni nu au avut aproape nici un efect asupra organizării anterioare a regiunii, care continuă să fie dominată de porturile mari. Dezvoltare masivă: Languedoc-Roussillon Pe litoralul francez L-R existau unele stațiuni mici, dar înainte de operațiunea de dezvoltare masivă din anii 1960, potențialul turistic al regiunii nu era exploatat aproape deloc. Deși face obiectul unui plan de dezvoltare, operațiunea L-R diferă de proiectele privind Marea Neagră prin faptul că planurile nu includ numai construcția de noi complexe funcționale, ci
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
247 "contrats de ville" (2000-2006) au avut în majoritate caracter intercomunal (vizând 27 milioane de locuitori)1. În acest interval temporal, contractele s-au caracterizat prin: parteneriat mai larg (au asociat un număr mai mare de actori, inclusiv Uniunea Europeană), finanțare masivă de către stat (în special pentru prevenirea violenței, pentru proiecte sociale, de întărire a liantului social, acțiuni în favoarea familiilor, activități culturale și educative etc.), o angajare crescândă a colectivităților teritoriale, credite europene. Acțiuni în favoarea zonelor urbane defavorizate s-au desfășurat și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Orașul părea un obiect de studiu privilegiat pentru identificarea transformărilor liantului social în condițiile trecerii de la comunitate la societate, de la dezvoltarea agrară la dezvoltarea industrială. Învățămintele majore desprinse atunci au fost că dezorganizarea socială indusă de creșterea urbană prin afluxul masiv de migranți rurali și imigranți străini care nu aveau în comun decât sărăcia nu era indicatorul unei decadențe ineluctabile, ci o etapă necesară a progresului civilizației industriale și urbane. Aceasta cerea creșterea populației orașelor. Străini unii altora, anonimi și mobili
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unul în calitate de operator, iar celălalt în calitate de concepător, dacă istoria guvernării orașului nu s-ar fi schimbat fundamental. Astfel, în perioada industrializării societății franceze, conducerea orașului* a cerut aducerea clasei muncitoare la statutul de salariat și securizarea zonei în care prezența masivă a muncitorilor săraci și a nevoiașilor tulbura liniștea și pacea unei minorități compuse din nobili și burghezi. Departe de a încuraja cetățenia urbană, promovarea urbanismului a urmărit aplanarea problemelor sociale, creșterea siguranței în rândul muncitorilor. În aceste condiții, conducerea orașului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și rezistență la opresiune. Locuința fiind un bun privat, orice intervenție în privința finanțării sale nu poate fi asimilată decât "socialismului pur"2. În plus, burghezia se temea că o politică a locuințelor în favoarea mediilor populare ar fi favorizat constituirea unor masive concentrări de muncitori; or, conform diagnosticului dr.Villermé, un filantrop specialist în starea fizică și morală a muncitorilor, "cei rău intenționați exercită în mod constant o influență nefastă asupra celor buni"3. Aceste concentrări ar fi creat un mediu propice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dintre primele acțiuni a fost aceea de a izgoni supraintendenta, făcându-i-se pur și simplu imposibilă viața în zonă. A urmat apoi o grevă parțială a chiriașilor, împiedicarea expulzării șomerilor care nu-și mai puteau plăti chiriile etc. Implantarea masivă a locuințelor cu muncitori și persoane sărace într-o comună modifică sensibil balanța electorală. Noua municipalitate comunistă, aleasă în 1935, provenea în mare parte din asociațiile locatarilor. Această municipalitate a modificat relațiile dintre HBM, primărie și locuitorii orașului. Conștientă de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a devenit un imperativ să construiască masiv locuințe populare, veghind în același timp ca prin chiriile percepute să nu se ajungă la revendicări salariale majore, care ar fi putut influența costurile de producție ale întreprinderilor. Din 1954 până în 1974, construcția masivă de mari ansambluri la periferia orașelor s-a impus, așadar, ca fiind cea mai bună soluție a crizei locuințelor. Alegerea de a construi mari ansambluri părea, așadar, să decurgă din constrângerile pe termen scurt. La începutul anilor 1950, Franța are
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
program politic tinzând să flateze spiritul individualist a fost prezentat ca o soluție pentru masele de defavorizați"115. Marile ansambluri și-au câștigat imaginea modernității în legătură cu recunoașterea, în cadrul politicii de amenajare teritorială, a rolului nevralgic al metropolelor de echilibru. Construirea masivă a marilor ansambluri la periferia "marilor orașe", spune Marcel Cornu, a angajat mari operațiuni de urbanism, care au marcat trecerea la forma urbană nouă pe care o reprezenta metropola. Politica de stat a marilor ansambluri a inaugurat, potrivit acestuia, politica
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politicilor urbane pe care istoricii se străduiesc să o discearnă în intențiile protagoniștilor perioadei (mișcarea HLM, municipalitatea, Ministerul Construcțiilor). Exigențele industrializării au primat în raport cu tradiționalele considerații umaniste despre pericolele igieniste, politice și sociale care puteau apărea întotdeauna în grupările populare masive. Ipoteza lui Cornu are meritul de a lămuri de unde provine aura de modernitate a marilor ansambluri: prezența acestora împrejurul unui oraș arăta importanța armăturii urbane pe care țara o punea în practică pentru a-i orienta creșterea. Astfel, în anii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un indiciu al mutației în desfășurare, de la ruralul artizanal la industria modernă. Vechea artă a constructorilor se pierdea în fața utilizării noilor materiale (betonul, oțelul, sticla) și a experimentării noilor procedee (asamblarea prefabricatelor, standardizarea lor). Acestea erau condițiile necesare pentru construcția masivă de locuințe de calitate și ieftine. Marile ansambluri întruchipau cu atât mai mult progresul cu cât slaba industrializare a sectorului construcțiilor făcea ca prețurile să fie în Franța ceva mai ridicate decât în celelalte țări europene. În 1950, Franța număra
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Din acest motiv, locuința reprezenta "o vitrină a modernității"130. Anchetele statistice măsurau nivelul de dezvoltare după numărul băilor și pătrunderea sistemului de încălzire centrală în apartamente. Pe scurt, așa cum precizează Jean-Paul Lacaze: "Industrializarea, concentrarea populației în orașe și construcția masivă de locuințe noi și dotate cu tot confortul modern se întrețineau unele pe altele într-un cerc virtuos al creșterii economice rapide și regulate"131. Urbanizarea obiceiurilor, grație difuzării progresului tehnic, însemna promovarea unei vieți personale conform normelor de consum
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
limitându-se la legalitatea actelor, control efectuat a posteriori de către judecătorul administrativ dacă prefectul o cerea. Autoritatea executivă a departamentului și regiunii trece de la prefect la președintele consiliului general sau regional. Rezultă, și aici este al doilea punct, un transfer masiv de competențe ale statului către colectivitățile locale, mai ales în domeniile urbanismului (pentru comune), acțiunii sociale și sanitare (pentru departamente) și al formării profesionale (pentru regiune). Pentru a concretiza această emancipare juridică, colectivitățile primesc de la stat dotări financiare globalizate (crearea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se mutaseră de mai puțin de trei ani într-o locuință socială dispuneau de mai puține resurse și de un nivel mai scăzut de siguranță a locului de muncă decât toți locatarii parcului HLM. Acest fenomen se explică prin accesul masiv la proprietate individuală a păturilor sociale mijlocii, care percepuseră locuirea în HLM-uri ca pe o etapă provizorie a parcursului lor rezidențial. Cei care reușeau să plece erau adesea înlocuiți de o populație alungată din locuințele din centrul orașelor în timpul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
două motive. Mai întâi, dacă redistribuirile operate prin politicile naționale au redus efectiv inegalitățile nivelului de trai între regiuni, ele pot, pe o scară mai largă, "să contribuie la destrămarea țesăturii sociale"506 și la sărăcirea celor mai săraci. Crearea masivă de slujbe în domeniul public în anii 1980 a avantajat mai degrabă femeile din clasele mijlocii decât copiii imigrației. Această resursă a permis gospodăriilor aparținând claselor mijlocii să părăsească acea comună defavorizată pentru alte orizonturi. "Primele trei politici publice au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
La rurbanisation ou la ville épar-pillée, Paris, Le Seuil, 1976. 205 Geneviève Dubois-Taine și Yves Chalas, La ville émergente, La Tour d'Aigues, Éd. de l'Aube, 1997. 206 Pentru o punere în gardă față de efectele dezastruoase ale dezvoltării pavilionare masive asupra sociabilității și urbanității, cf. Raymond Passant, Banlieue de Banlieue, Paris, Ramsy, 1986. 207 B. Oudin, op. cit., 1972, p. 204. 208 Ibid., p. 241. 209 H. Lefebvre, op. cit., 2001 (1970), pp. 220-221. 210 Pierre George, în Les politiques urbaines françaises
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
β reușește să compenseze în condiții acute scăderea IS indusă de excesul de AGL, în timp ce expunerea cronică la AGL în exces o face incapabilă să-și adapteze capacitatea insulino-secretorie la scăderea sensibilității la insulină. Aceiași cercetători au descris o reducere masivă a secreției insulinice indusă de concentrații cronic crescute de AGL la pacienții obezi nediabetici. Efectul insulinotropic marcat al AGL observat în toate aceste studii a ridicat întrebarea: toți acizii grași contribuie egal la acest efect? Potența insulinotropică individuală a acizilor
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
de construcție de bază al așezării. Adesea, intrarea cu boltă largă a casei viticultorilor reprezintă ornamentul principal al fațadei. Oricare ar fi natura edificiului, din lemn si piatră sau zidărie, pivnița este mereu concepută la fel peste tot: o construcție masivă, extinsă, din piatră naturală. Struguri și vrejuri ornează adesea ușile, grinzile, ba chiar și uneltele. Aceleași motive decorative pot fi regăsite uneori pe crucifixele de la țară, în special la limita dintre podgorii. Mai ales în Franța, arhitectura casei viticulorului este
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de 794 la 100000, apreciindu-se că 5% din pacienții peste 65 de ani au un accident vascular. Infarctele cerebrale pot fi: - palide - deprivate de sânge; - cu ușoară congestie la margini prin dilatația vaselor sanguine și extravazarea hematiilor; - hemoragice - cu masivă extravazare a sângelui din vasele mici în țesutul infarctizat . În hemoragiile cerebrale sângele trece direct din vase (de obicei o arteră mică) în creier formând un hematom în substanța cerebrală cu inundarea ventriculilor și a spațiului subarahnoidian. Masa de sânge
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
mutual, cu înlăturarea oricărei atitudini violente, imperative din partea profesorului. Tehnici ale sugestopediei: 1. infantilizarea: se referă la evadarea din universul plin de prejudecăți, pentru a regăsi spontaneitatea și naturalețea specifice copilăriei. Ea se realizează prin situația de grup și utilizarea masivă a mijloacelor artistice. 2. schimbarea identității: este un procedeu preluat din psihodramă care presupune schimbarea statutului social al fiecărui participant, prin atribuirea unui nou nume și adrese noi, precum și a unei profesii valorizante. Astfel, sunt înlăturate timiditățile, restricțiile care aparțin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de perforația unei anse intestinale angajate supradiafragmatic într-o hernie diafragmatică congenitală - de exemplu, printr-o enterocolită necrotică sau și mai grav ca rezultat al strangulării cu ischemia și necroza ansei intestinale - [39]. Formele cele mai grave, cu angajare viscerală masivă și cu alte malformații asociate decedează la scurt timp după naștere [24]. Pe lângă formele acute, există și forme cu un tablou clinic mai atenuat (jenă respiratorie cu cianoză intermitentă la efort). Formele latente sunt bine tolerate până la vârsta adultă când
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]