11,487 matches
-
mori în apa Bârladului. Cu toate că, în scrisorile de învoială și de împărțire, între moștenitorii logofătului Manolache Costache din 1776, nu se arată existența sau nu a morilor de la Umbrărești și Boziești; credem că ele existau și făceau parte integrantă din moșiile și satele aferente, deoarece, la puțin timp după ce Gavril Conachi intră în stăpânirea averii soției sale, sluga lor, Gheorghe Șanoiu, îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de cereale, față de cele noi de la care s-au strâns 318 kile.” În anul 1828, când rușii cer zaharea (provizii), pentru întreținerea armatelor lor ce ocupaseră Moldova, se întocmesc zisele vidomostii, situații privind existența cerealelor la mori sau proprietari de moșii din țară, în ele fiind înscrise numărul și felul morilor cu capacitatea lor de măciniș. Satele noastre apar în acest an cu următoarea situație: „1 moara cu trei pietre pe apa Bârladului, pe moșia Umbrărești, a dumisali postelniceasa Elinco Manu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cerealelor la mori sau proprietari de moșii din țară, în ele fiind înscrise numărul și felul morilor cu capacitatea lor de măciniș. Satele noastre apar în acest an cu următoarea situație: „1 moara cu trei pietre pe apa Bârladului, pe moșia Umbrărești, a dumisali postelniceasa Elinco Manu; umblă [...] numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor; 2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură, tot pe apa Bârladului, pe moșia Torceștii a dumisali spat/arului/ Mihalachi Canta, însă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moara cu trei pietre pe apa Bârladului, pe moșia Umbrărești, a dumisali postelniceasa Elinco Manu; umblă [...] numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor; 2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură, tot pe apa Bârladului, pe moșia Torceștii a dumisali spat/arului/ Mihalachi Canta, însă în care vreme umblă nu să știe, căci este nouă și abătută din apa Bârladului pe o gârlă unde nu ș-au făcut apa loc”. O instalație asemănătoare este consemnată la satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
conving documentele. Am văzut mai sus că sunt atestate vii în toate satele de pe teritoriul comunei actuale. Să urmărim alte informații documentare de mai târziu prin care se poate dovedi permanența de care am amintit. În contractul de arendă a moșiei Umbrărești din 21 februarie 1829 este menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satele de pe teritoriul comunei actuale. Să urmărim alte informații documentare de mai târziu prin care se poate dovedi permanența de care am amintit. În contractul de arendă a moșiei Umbrărești din 21 februarie 1829 este menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de răzeși încheie contract cu polcovnicul Sandu Avram și alți doi, pe o perioadă de trei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
continuare, informații documentare prin care se atestă grădinăritul în zonă și la noi. În anul 1712 aprilie 27, domnitorul Moldovei, Nicolae Mavrocordat, emite o carte domnească prin care împuternicește pe egumenul mănăstirii Neamțului să dijmuiască pe toți oamenii șezători pe moșia satului Piscu din ținutul Tecuci, indiferent de situația socială și de slujbă, dar care au în folosință teren al satului, îi obligă pe toți „să dea a zecea parte din pâine și din fânață și din grădini și din cânepă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suprafețe destul de întinse și cu oameni specializați în domeniu. Să exemplificăm. „Gazeta de Galați” din 20 septembrie 1891 aduce la cunoștința celor interesați că, în urma acțiunii de partaj între moștenitorii familiei beizadelei Grigore Suțu, se scoate la vânzare, prin licitație, moșia Umbrăreștilor cu anexele ei. Descriindu-se componentele imobilului propus spre valorificare, se enumeră, printre altele: „1.700 fălcii pământ arabil, 50 fălcii fânaț, 180 fălcii emașuri și 29 fălcii grădinărie de verdețuri” (subl. n.), restul de pământ fiind „îmbrăcat cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1.700 fălcii pământ arabil, 50 fălcii fânaț, 180 fălcii emașuri și 29 fălcii grădinărie de verdețuri” (subl. n.), restul de pământ fiind „îmbrăcat cu pădure tot pe lângă apa Bârladului”. Peste numai 2 ani, în 1893, Cartea de hotărnicie a moșiei Umbrăreștilor făcută de inginerul hotarnic C. F. Robescu, la capitolul intitulat Detalii a diverselor feluri de terenuri cultivabile sunt trecute „31 fălcii 499 st/ânjeni/ p/ătrați/ = 44 ha, 6504 m.p. = 89 pog/oane/ 61 st.p. grădini de zarzavaturi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măsură, atât cele vechi, cât și cele moderne, atât din Moldova, dar și din Muntenia, cazul pogoanelor de altfel obișnuite la noi mai ales pentru măsurarea suprafețelor viticole. Întinderea de teren mai sus menționată o aflăm trecută și în Planul moșiei Umbrăreștii de Sus, alcătuit de același inginer hotarnic, cu specificul Grădinării și culoare, diferită, delimitând astfel tot terenul de pe malul de est al Bârladului dintre satul Tămășeni și Slobozia (fostul Boziești), pe ambele laturi ale șoselei ce duce de la primărie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datat 28 ianuarie 1919, prin care s-a precizat delimitarea suprafețelor pe proprietari și număr de hectare, cu structurile și culturile din vechi la care acestea se pretau, potrivit compoziției solului și situării față de sursa de apă. În partea de moșie pe care, între timp, devenise proprietar Gh. Ulise Negropontes se înscrie suprafața de „56 ha și 3013 m.p. grădini de zarzavat” la satul Umbrărești, teren ce nu va fi expropriat, el rămânând proprietarului, iar terenul fiind identic cu cel indicat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
planul din 1893. După război, Negropontes a mai continuat puțină vreme cultivarea zarzavaturilor. Într-o adresă a Prefecturii județului Tecuci către Primăria comunei Umbrărești se cere să i se comunice „D-lui Gh. Ulise Negropontes, proprietarul grădinilor de zarzavat de pe moșia Umbrărești, că Ministerul de Interne a aprobat introducerea în țară din Bulgaria, prin punctul Giurgiu, muncitorilor grădinari pe care i-a solicitat, cu următoarele restricțiuni: -lucrătorii să fie întrebuințați numai pentru lucrările de grădinarit de pe numita moșie, fără a putea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de zarzavat de pe moșia Umbrărești, că Ministerul de Interne a aprobat introducerea în țară din Bulgaria, prin punctul Giurgiu, muncitorilor grădinari pe care i-a solicitat, cu următoarele restricțiuni: -lucrătorii să fie întrebuințați numai pentru lucrările de grădinarit de pe numita moșie, fără a putea fi strămutați în altă parte; -pe timpul lucrului să fie deaproape supravegheați pentru a nu se deda la propagandă subversivă și să fie feriți de contactul cu lucrători de la alte întreprinderi; -la 1 noiembrie 1923 să fie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică, Ruxanda, o luase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică, Ruxanda, o luase de soție. Dumitrașcu Cârnul era originar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică, Ruxanda, o luase de soție. Dumitrașcu Cârnul era originar din părțile tecucene, a deținut funcții înalte pe timpul domniei lui Vasile Lupu și mai târziu, a avut mai multe sate și moșii, printre ele și Bârlădenii (Podolenii de azi), moară la Barcea și altele prin prejur și aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița și-a alcătuit propria prisacă ceva mai târziu, invocându-se regula că pe aceeași moșie nu poate subzista decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai multe sate și moșii, printre ele și Bârlădenii (Podolenii de azi), moară la Barcea și altele prin prejur și aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița și-a alcătuit propria prisacă ceva mai târziu, invocându-se regula că pe aceeași moșie nu poate subzista decât o singură prisacă, spătarul Dia își ia dreptul de a stăpâni o parte din locul mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte din locul mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lăsând să se înțeleagă că și celorlalți le-a dat la căsătoria lor, ca zestre, tot câte 200 stupi. Înseamnă că la apusul vieții sale, acest boier avea încă peste o mie de stupi, în diferitele sale prisăci de pe la numeroasele moșii, inclusiv la Umbrărești. Regăsim menționarea stupilor la Umbrărești în sămile Conăchești de mai târziu, respectiv ale lui Gavril Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția sa, Măriuța Costache. Comercializarea produselor apicole, mierea și ceara, se făcea în cantități mari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Căldărariu; „Ion Ferariu, de profesie fierar”, martor la o naștere declarată de Ion Sava Ferariu; „Simion Lemnariu de 80 de ani, de profesie lemnar”, martor în 1899 la decesul lui Serea Vasile Răducan. Trebuie remarcat că mulți meșteșugari lucrau pe moșiile boierești. Am semnalat deja în urmă că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia ce cuprinde numele țiganilor dezrobiți de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari) și ciobotari, dar nici un fierar, nici un bucătar sau alte îndeletniciri practicate în mod obișnuit la toate curțile boierești. Să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]