12,604 matches
-
scenică a unei lumi haotice și absurde, turmen tată de tirania cuvintelor fără sens, de prostia agresivă, de incapacitatea de a deosebi adevărul de fals, esența de aparență. Ultimul act se încheie tot cu o scenă „de masă“ - scena reconcilierii -, opusă, în aparență, celei a încăierării de la primărie. În realitate însă, este doar cealaltă mască, cea care râde, pusă pe fața aceleiași lumi „pe dos“ în care este sărbătorită alegerea „în unanimitate“ a celui „mai prost decât Farfuridi și mai canalie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
constrângerile realului. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Subiectul baladei este configurat ca o alegorie după modelul baladelor germane. Eroii au valoare arhetipală, ilustrând două modele existențiale opuse. Prin Riga Crypto se exprimă conceptul „carpe diem“ al omului care trăiește la nivel biologic, instinctual, fără a accede la valorile spirituale. Prin lapona Enigel se propune o reprezentare a conștiinței umane în aspirația ei spre cosmic și universal, spre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conferă și o altă dimensiune relației sale cu Spânul. În acest context, Spânul nu este numai anta gonistul, ci și formatorul, dascălul cel rău al lui HarapAlb. Este un rău ne cesar, cum îl consideră Sfânta Duminică, ea jucând rolul opus, al dascălului bun. Izbânda finală a eroului se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi). Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvențe comentate Impulsionat cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rău, dintre convenabil și neconvenabil, dintre frumos și urât. Publicitatea funcționează structural prin crearea de stimuli supernormali, în încercarea disperată de a diferenția produse cvasi-identice, recurgând de fapt la combinarea acestui proces (de exagerare a stimulilor considerați importanți) cu procesul opus, de diminuare a stimulior (considerați secundari, un balast care blochează receptarea celor considerați esențiali în crearea imaginii de marcă): " Atunci când anumiți stimuli sunt exagerați artificial până devin stimuli supernormali, efectul poate fi sporit și mai mult prin reducerea altor stimuli
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
somnolență, mâzgălitul unei hârtii, visarea cu ochii deschiși etc. Maimuța goală trăitoare în supertrib este expusă superstimulării în mod constant și cum nu poate fugi din cauza angajamentelor, apelează la ajutoare artificiale: alcool, droguri etc. Dar școala se află la polul opus, substimulează, poate și pentru că fundalul social obișnuiește copilul cu un volum și o diversitate a stimulilor greu de conciliat în cadrul unui mediu de învățare. Situația este redată foarte bine de Nicholas Carr care se referă la efectul perturbator al unei
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
adică blocarea temporară a accesului și respectiv îndepărtarea definitivă din comunitate a unui individ; în funcție de context, sunt disponibile și alte măsuri discreționare precum limitarea accesului la banca sau fondurile ghildei, limitarea accesului la diverse canale de comunicații etc.). La polul opus, rezistența față de autoritate (de fapt față de orice element/individ perturbator) are iarași la dispoziție un instrument discreționar de blocare a comunicațiilor ignore (de multe ori dublată de o formulare verbala mai mult sau mai puțin politicos-acidă precum "Welcome to my
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ierarhie (chiar și din rațiuni meritocratice). Din acest punct de vedere, modul de structurare a relațiilor dintr-o sală de clasă este (ar trebui să fie) extrem de complicat. Problema fundamentală este următoarea: cum asigurăm condiții pentru satisfacerea celor două principii opuse și complementare în același timp (nevoia de cooperare și nevoia de a ocupa o poziție dominantă)? În mod formal, este ales un șef al clasei (liderul formal), alegere orientată de către profesor, după criterii formal recunoscute și încurajate în școală (de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
negre"); dar modernitatea a încercat să elimine volatilitatea, incertitudinea din viața noastră erodând astfel o proprietate pe care sistemele care au performat în condiții de stres o dețin în mod natural: antifragilitatea. Pentru Nassim Nicholas Taleb, antifragilitatea nu este proprietatea opusă fragilității, deoarece nu presupune doar rezistența la condiții vitrege, ci și capacitatea de optimizare, de funcționare mai eficientă a unui sistem; astăzi, suntem pe cale să ne desăvârșim opera de distrugere: Este crucial să înțelegem că, dacă antifragilitatea este proprietatea tuturor
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ființa umană între nevoia de agresivitate, ca un furnizor energetic fundamental în dezvoltarea activităților exploratorii (ele însele esențiale pentru supraviețuire) și stocarea unui surplus nepermis de mare de ostilitate. Pentru a menține un echilibru acceptabil între cele două funcții relativ opuse ale agresivității, evoluția "a creat" mecanisme locale de inhibare/disipare a pornirilor agresive. În acest sens, ne referim la câteva modalități cheie de inhibare: în primul rând, "interdicția" în ceea ce privește uciderea unui membru al aceleiași specii; în ceea ce privește umanitatea este limpede că
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
într-un conflict pe care încercăm, din diferite motive, să-l evităm. În acest sens, amintim: salutul (la origini reprezenta scoaterea coifului/pălăriei, deci o micșorare a staturii, ca atare, o invitație la o întâlnire pașnică); coborârea privirii (ca gest opus privirii directe, amenințătoare); implorarea sau cerșitul milei prin întinderea mâinii, transformate ulterior în gesturi de salut, cel mai cunoscut fiind strângerea amicală a mâinii; comportamente de remotivare, ceea ce presupune utilizarea de către adulți a gesturilor și limbajului utilizate de copii, printre
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
îngerilor. Din păcate, constată Andrei Cornea, ne aflăm în prezența unei iluzii periculoase: "[...] tribalismul, slugărnicia, conformismul, resentimentul etc. au de partea lor îmbrățișarea generoasă a mamei-natură, căldura instinctuală a devenirii firești; de aceea sunt nu numai previzibile, dar și probabile. Opusele lor libertatea, curajul, singularizarea, generozitatea, toleranța rațiunea -, dimpotrivă, fiind de fapt străine firii noastre adânci, formează marea excepție, iar a le trata drept inevitabile istoricește, când sunt la distanță, și ireversibile și de la sine înțelese, când sunt prezente, reprezintă o
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dueluri dintre exemplarele aceleiași specii, care par a se derula după "reguli" respectate de ambii combatanți, cu scopul de a-l proteja pe învins (în acest sens, un rol central îl joacă mecanismele de inhibare a agresivității). Raționând în sens opus, Zygmunt Bauman, încearcă să fundamenteze preceptele morale, pe terenul considerat de (prea) mulți gânditori nesigur, al impulsului moral; înclinațiile individului sunt dezordonate, subiective, schimbătoare ceea ce ruinează un domeniu fundamental pentru umanitate domeniul moralei: "Eul moral este și un eu lipsit
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
numai dacă rațiunea sa se înalță până la noțiunile datoriei și legii. Putem totuși afirma că de la origine el are în sine impulsuri spre toate viciile, căci el are înclinații și instincte care îl împing, deși rațiunea îl mână în direcția opusă. De aceea el nu poate deveni bun din punct de vedere moral decât prin virtute, deci prin constrângere proprie, deși poate fi nevinovat când lipsesc imboldurile". (Kant, 2002, pp. 69-70) Or, dacă ar fi să ascultăm lecția uitată a educației
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mult mai interesantă, o oferă repartizarea indivizilor în categorii temperament constituționale, determinate pe baza substratului lor umoral endocrin. Din acest punct de vedere, se pot descrie, principial, o serie întreagă de tipuri endocrine pure, fiecare comportând două variante funcționale net opuse: prin hiper-funcțiune și prin hipo-funcțiune. Asemenea tipuri sunt cunoscute în endocrinologie sub numele de: tiroidian, hipofizar, suprarenalian, genital (masculin și feminin). În realitatea clinică nu se întâlnesc însă decât tipuri mixte, realizând adevărate combinații poliglandulare, cu diverse variante prin hiper-
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pacienții tuberculinici cântă la variate instrumente muzicale, vizitează galerii de artă, țin antichități în casa lor, au ca hobby pictura etc. VI. Libidou crescut Următoarele afirmații justifică sentimentele: - se îndrăgostesc repede și profund, - își exprimă repede sentimentele romantice pentru sexul opus. O personalitate ardentă, seductivă, cu libidou crescut, - interes accentuat pentru subiectele sexuale (de exemplu: se uita la filmele porno, viziteaza sexshop-uri). VII. Plini de speranță Este un factor foarte puternic pe care eu l-am observat în special la pacienții
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ceea ce trebuie să facem" (în raport cu sensul vieții) nu este la prima vedere nici conștient, nici ușor de formulat. Cu toate acestea, ținînd cont de propriul ei bine esențial, această "datorie" nu mai este nici informă, ci de o natură radical opusă oricărei funcții conștiente. Sensul care trebuie realizat, țelul evolutiv fiind inerent vieții, viața tinzînd spre el, iar acest țel fiind inerent vieții psihice a omului (în măsura în care aceasta nu este estompată subconștient sau în curs de regresie spre inconștient) sub forma
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
motivației juste Prima este contrariul perfect al celeilalte. Subconștientul și supraconștientul se află într-o legătură antitetică. Sentimentele subconștiente constituie motivele deformării, iar cele supraconștiente motivele formării. Dacă nu ne temem de o terminologie morală, putem spune că primele sînt opuse celorlalte așa cum răul este opusul binelui. De altfel, această terminologie morală nu își dobîndește sensul justificabil decît în virtutea motivației antitetice care determină deformarea maladivă și sănătatea psihică. Ceea ce morala numește "Bine" nu este altceva decît contrariul vanității culpabile: mîndria modestă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a eliberării ideale, simbol al sublimării perfecte. Din aceste analize vor ieși în cele din urmă la iveală toate aspectele raportului simbolic dintre Dumnezeu și om, semnificația simbolului "Dumnezeu, judecătorul omului" și morala impusa simbolic de "Dumnezeu". Cercetarea care este opusă credinței prin însăși natura ei nu-i interzice nimănui să creadă; dar credința nu-i poate interzice nimănui să cerceteze. Pentru cercetare, însăși credinta este un fenomen psihic, deci o problemă psihologică. Efortul de a găsi o soluție acestei probleme
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a învinge inexplicabilul, care în ceea ce privește motivele, este inavuabil, înseși motivele care nu pot fi mărturisite, fiind penibile și ascunse mai mult sau mai puțin voit, sînt și ele legate prin analogie de contrastul ambivalențelor. Culpabilitatea refulată este, de exemplu, polul opus al vanității. Aceasta din urma nu reprezintă nimic altceva decît tendința de refulare a culpabilității. Cu cît este mai mare vanitatea, cu atît mai profundă va fi culpabilitatea, orice culpabilitate, refulată. Vanitatea este refulantă, iar culpabilitatea refulată. Ambele sînt complemenare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
armonie și contradictorii, fiind vital resimțite. Prima reprezină supravalorificarea și suprasatisfacția falsă a sinelui, iar cealaltă corectivul: subvalorificarea, insatisfacția obsedantă a acestuia. Energia motivantă scindată patologic este paralizată, devenind "forță moartă"; dar, pe baza vanității manifeste și constatabile, existența polului opus refulat poate fi în continuare dovedită analitic, acesta fiind totodată psihicul inexplicabil din fiecare individ, cauza suferinței sale. Incapicitatea mărturisirii constituie o greșeală individuală în raport cu principiul esențial al vieții, bucuria, rezultat al armonizării, în opoziție cu spiritualizarea, refularea este semnul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o angoasă vitală, o greșeală a individului față de viață: o culpă vitală. Celălalt nume al ei este vanitate, dat fiind că aceasta nu este altceva decît incapacitatea de a-ți recunoaște vinile. Toate motivele refulate variază între acești doi poli opuși: culpabilitate-vanitate; variabilitatea lor formală rămîne din cauza aceasta concordantă în mod legal și ordonată armonios prin analogie cu contrastul, în ciuda multiformității lor variabile, motivele subconștiente constituie o conexiune pseudo-armonioasă și legală. Dar motivul nu este doar cauză legală. El este și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a ființei umane, a spiritului uman, a umanității: desprinderea sa din repaosul instinctiv și orientarea spre spiritul preconștient al animalității (paradisul) constituie țelul său ideal, reunirea supraconștientă cu spiritul inerent vieții, cu sensul legal și misterios evident al acesteia: bucuria opusă spaimei (Cerul). Miturile relatează și toate suferințele derivate din spaimă (la modul simbolic, pedeapsa dată de "spirit") din cauza rătăcirilor, a greșelilor comise de om, de umanitate, pe durata traversării vieții și a evoluției sale, de-a lungul timpului, al temporalului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a spaimei provocate de ea. Conștientul, intelectul insuficient din punct de vedere biologic (sau ceea ce e același lucru culpabil din punct de vedere spiritual) necesită instituirea instanței sublime: a conștiinței etice și a dorinței de realizare a acesteia (dorința esențială). Opusă dorințelor exaltate și multiple, doar dorința esențială poate defini sensul vieții: morala imanentă, care nu este decît efortul acestei realizări esențiale, armonizarea dorințelor, efort fondat din punct de vedere biologic. Pedeapsa mitică (izgonirea din repaosul paradisiac) simbolizează faptul biologic: apariția
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar acționa singură, transmiterea sugestivă ar duce la credința de nezdruncinat în orice afirmație, fie ea adevărată sau falsă. Ca să nu fie de la bun început o superstiție, credința cea mai primitivă trebuie să se caracterizeze deja printr-o altă componentă, opusă credinței sugerate și impersonale. Animarea magică este însă tocmai o personificare. Ceea ce îi sugerează individului animismul și personificarea obiectelor de către acesta este în realitate ceea ce orice individ poartă în el, ceea ce trăiește el cel mai intim, ceea ce face din el
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Aurul subliniază semnificația spirituală a simbolurilor norului și ploii. Aurul, culoarea-soare, este simbolul spiritualizării-sublimării. (Nu este inutil să adăugăm că doar aurul-culoare posedă semnificația aceasta. Ca aproape toate simbolurile, aurul poate avea o semnificație inversă: aurul-comoară materială are o semnificație opusă spiritualizării, însemnînd atașamentul față de dorințele pămîntești și exaltarea imaginativă a acestora.) Evoluția care sfîrșește prin a ridica simbolizarea sezonieră la nivelul planului moral nu poate fi înțeleasă în toată necesitatea ei inevitabilă decît observînd că soarele centrul simbolizării (fiind fenomenul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]