11,985 matches
-
se mai produceau profile rotunde, oțel lat, cornier cu aripi egale și inegale. După 1948 a început achiziționarea de utilaje din ce în ce mai moderne care au permis extinderea și mai mult a gamei de produse cum ar fi nipluri pentru radiatoare și plasă de sârmă. În același timp, uzina și-a modernizat transportul țaglelor de relaminare de la cuptoarele de încălzire la trenul continuu de laminare și transportul colacilor de sârmă de la vârtelnițe la platforma de răcire. În paralel, în 1929 a luat ființă
Laminorul () [Corola-website/Science/318300_a_319629]
-
1910, o parte din coloniștii bulgari din Caracurt au fondat, la sud-est de sat, un nou sat care a fost denumit Caracurt-Nou. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Caracurt-Nou a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Caracurt-Nou, Bolgrad () [Corola-website/Science/318315_a_319644]
-
300 de persoane. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Împuțita a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din găgăuzi, existând și comunități mici de bulgari și de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.329 locuitori din sat, 2.813 erau găgăuzi
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
Rusiei acest teritoriu. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Dermendere a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități de ruși și de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.472 locuitori din sat, 1.071 erau bulgari (72
Dermendere, Ismail () [Corola-website/Science/318344_a_319673]
-
împărțirea acestora către țăranii săraci. Intervenția armatei române la 12 februarie 1918 a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tașbunar a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.415 locuitori din sat, 2.333 erau bulgari (96.60
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
Rusiei sudul Basarabiei. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Fântâna-Zânelor a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de ruși și români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.564 locuitori din sat, 2.122 erau bulgari
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
Unite ale Țării Românești și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șichirlichitaii-Noui a făcut parte din România, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. În această întreagă perioadă, majoritatea populației era formată din bulgari, dar mulți știau atât rusește cît și românește, deoarece școala sătească a avut pe rînd învățători ruși și români. La recensământul din 1930, s-a constatat
Șichirlichitai-Noi, Ismail () [Corola-website/Science/318356_a_319685]
-
ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Muravleanca a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.138 locuitori din sat, 1.490 erau ruși (69
Muravleanca, Ismail () [Corola-website/Science/318373_a_319702]
-
Vitalie Zubac, originar din sat, a fost ales membru al Sfatului Țării din Basarabia și a votat pentru Unirea Basarabiei cu România. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Necrasovca-Nouă a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.378 locuitori din sat, 1.290 erau lipoveni (54
Necrasovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318377_a_319706]
-
decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Doluchioi a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.554 locuitori din sat, 2.821 erau bulgari (79.38
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]
-
4,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,9%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele Băiculești, Mănicești și Zigoneni, având în total 1063 de locuitori. Existau în comună trei biserici și două școli rurale primare. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
a județului Argeș și era formată din satele Băiculești, Mănicești și Zigoneni, având în total 1063 de locuitori. Existau în comună trei biserici și două școli rurale primare. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Tutana, cu satele Anghinești, Noapteș, Tutana, Valea Brazilor, Valea Enache și Valea Porcului, având în total 1881 de locuitori, două școli și cinci biserici (din care una a mănăstirii Tutana). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
și comuna Tutana, cu satele Anghinești, Noapteș, Tutana, Valea Brazilor, Valea Enache și Valea Porcului, având în total 1881 de locuitori, două școli și cinci biserici (din care una a mănăstirii Tutana). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă, comuna Băiculești având 3004 locuitori în satele Argeșanu, Băiculești, Mănicești, Valea Rea și Zigonești; iar comuna Tutana având aceeași alcătuire și 3439 de locuitori. În 1931, comunele au fost comasate, formând comuna Tutana-Băiculești, cu satele Anghinești, Argeșani, Băiculești, Mănicești, Noapteș
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
care ar fi înlocuit-o nu prezenta condiții optime de joc. În sezonul următor (68-69), echipa a rămas să joace în Long Island Arena, în New York, schimbându-și încă o dată numele, în New York Nets, nume care avea legătură cu baschetul (plasa făcând parte din coș), dar și cu celelalte echipe profesioniste din New York: New York Mets (baseball) și New York Jets (fotbal american). Nets au câștigat primul lor titlu ABA în 1974, în mare parte datorită lui Julius Erving, care a fost votat
Brooklyn Nets () [Corola-website/Science/319051_a_320380]
-
din cărămidă pe laturile de nord și de vest, de gardul bisericii pe latura sudică și clădirea cinematografului spre est, avea lungimea de 100 m și lățimea de 60 m, fiind corespunzătoare pentru întâlniri oficiale și nu era împrejmuită cu plasă de sârmă. Spectatorii vizionau meciurile de pe marginea terenului, iar pe una dintre laturile sale au fost montate bănci de lemn. Antrenamentele aveau loc în zilele de marți și joi, fiind coordonate de Vitkovscky Antoniu, iar din 1920 de către Sebeșan Ștefan
CFR Simeria () [Corola-website/Science/319116_a_320445]
-
se lipească de pânză. El țese o pânză rotundă verticală, însă sunt și excepții. Poziția ei verticală este cea mai bună, deoarece insecta este prinsă în zbor. În acest fel, păianjenul nu trebuie să aștepte când ceva va cădea în plasă. Ziua aceștia sunt rar observați, dar noaptea pot fi văzuți atârnând în centrul plasei. De la plasă pleacă un fir de semnalizare, iar păianjenul stă ascuns în vizuina sa. Când victima este prinsă în pânză, firul oscilează, informând păianjenul. De aceea
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
Poziția ei verticală este cea mai bună, deoarece insecta este prinsă în zbor. În acest fel, păianjenul nu trebuie să aștepte când ceva va cădea în plasă. Ziua aceștia sunt rar observați, dar noaptea pot fi văzuți atârnând în centrul plasei. De la plasă pleacă un fir de semnalizare, iar păianjenul stă ascuns în vizuina sa. Când victima este prinsă în pânză, firul oscilează, informând păianjenul. De aceea, receptorii tactili sunt foarte sensibili. Imediat, păianjenul se repede spre pradă și o acoperă
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
verticală este cea mai bună, deoarece insecta este prinsă în zbor. În acest fel, păianjenul nu trebuie să aștepte când ceva va cădea în plasă. Ziua aceștia sunt rar observați, dar noaptea pot fi văzuți atârnând în centrul plasei. De la plasă pleacă un fir de semnalizare, iar păianjenul stă ascuns în vizuina sa. Când victima este prinsă în pânză, firul oscilează, informând păianjenul. De aceea, receptorii tactili sunt foarte sensibili. Imediat, păianjenul se repede spre pradă și o acoperă cu un
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
fermenții. Apoi, își ia masa. După aceasta el aruncă resturile (exp. cuticulă) fostei insecte, menținându-și pânză în curățenie. Ei trăiesc pretutindeni, în grădini și în tufișuri, unde își construiesc pânza Principala hrană o constituie muștele și țânțarii. Dacă în plasă nimerește ceva necomestibil, păianjenul va rupe firele pentru a elibera obiectul. Păianjenul cu cruce se comportă cu prada prinsă diferit. Dacă este foarte flămând, atunci o mănâncă imediat. În alte cazuri, o ascunde pentru momentul potrivit. Pentru om acest păianjen
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
1989, Manasia, Ialomița) este un fotbalist român, care în prezent evoluează pe postul de atacant pentru formația Astra Giurgiu. a fost remarcat la "Cupa Moș Crăciun" de unul dintre foștii maseuri ai Petrolului, Răduță Gheoca. La 12 ani, "Budescu" rupea plasele porților adverse și dădea câte 13 goluri pe meci, în partide pe care echipa sa le câștiga cu scorul de 15-0. De la Rapid Sălciile, prima lui echipă, juniorul a fost transferat de Petrolul. În 2007 a debutat în Liga a
Constantin Budescu () [Corola-website/Science/319250_a_320579]
-
durabil, prin injectarea genelor în ouăle fluturilor de matase. Gogoșii viermilor (coconul produs de larve pentru metamorfoza) conțin proteine de paianjen în proporție de 10%. Matasea rezultată are mai multe utilizări: fabricarea vestelor antiglonț, aplicrea suturilor după operații chirurgicale, producere plaselor de pescuit etc. Un producător japonez numit Okamoto a început să comercializeze acesta mătase și intenționează să lanseze șosete durabile și extrasubțiri până în 2010.
Nephila clavata () [Corola-website/Science/319304_a_320633]
-
până la 3 m. Firele sunt galbene și strălucesc asemenea aurului la lumina soarelui. Ele sun cele mai rigide pânze printre păianjeni. Pânzele sunt verticale având posibilitatea de a prinde insecet în timpul zborului. Savanții presupun că culoare mătasei atrage insectele în plasă și pe fonul frunzelor îngălbenite devine dificil de a observa pânza. Plasa este țesută de regulă la marginea pădurilor, fiind alipită de copaci și arbuști Pânza are formă rotundă, firile verticale ce pleacă în sus se strâng într-un smoc
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
soarelui. Ele sun cele mai rigide pânze printre păianjeni. Pânzele sunt verticale având posibilitatea de a prinde insecet în timpul zborului. Savanții presupun că culoare mătasei atrage insectele în plasă și pe fonul frunzelor îngălbenite devine dificil de a observa pânza. Plasa este țesută de regulă la marginea pădurilor, fiind alipită de copaci și arbuști Pânza are formă rotundă, firile verticale ce pleacă în sus se strâng într-un smoc comun unde păianjenul își așteaptă victima. Plasa este reînnoită regulat, dincauza scăderii
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
dificil de a observa pânza. Plasa este țesută de regulă la marginea pădurilor, fiind alipită de copaci și arbuști Pânza are formă rotundă, firile verticale ce pleacă în sus se strâng într-un smoc comun unde păianjenul își așteaptă victima. Plasa este reînnoită regulat, dincauza scăderii proprietățilot adezive. El reface doar inele poțiuni, și nu toată pânza în întregime. <br> Uneori pânza poate fi decorată cu frunze, crenguțe și alte obiecte cu rol dublu. Prada nimerind în capcană produce vibrația firelor
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
culoare galbenă. Reflectând lumina soarelui mătasea strălucește asemenea aurului. Culoare galbenă se datorează prezenței în mătase a acidului xanthurenic, doua chinone și plus o substanță necunoscută. Ultimele experimente demonstrează că această culoare are un efect dublu: atrage unele insecte în plasă, care devin prada păianjenilor și acționează ca un camuflaj pe fonul frunzelor îngălbenite sau uscate. Păianjenul e capabil să modifice componența chimică a mătasei, schimbând astfel și nuanța mătasei, fiind adaptate vederii insectelor.<br> Păianjenii "Nephila" construiesc plase complexe cu
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]