12,006 matches
-
și care face legătura cu lacul artificial de 70 ha din Suatu, utilizat și la pescuit sportiv. După 1990, sătenii au rămas specializați doar pe creșterea animalelor de lapte și carne, în special bovine și ovine. Sunt cultivate cu prioritate porumbul și grâul, dar și plante de nutreț pentru furajarea animalelor. Plantele tehnice cu mare randament la hectar {sfecla de zahăr, tutun, floarea-soarelui, cartofi etc.} sunt neînsemnate ca suprafață, acestea fiind cultivate doar pe suprafețe mici și utilizate în special pentru
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
munca prestata, etc } comparativ cu salariații încadrați la unitățile economice de stat. De-a lungul timpului întâlnim următoarea structură confesională: În ziua de 29 iunie a fiecărui an, dată la care se termină cu prașila culturilor agricole, în special a porumbului și înainte de seceriș, se organiza la Berchieș o mare serbare câmpenească numită "Târgul de la Berchieș". Era în fond o manifestare folclorică în care toate satele din împrejurimi se deplasau cu formațiile de muzică populară și cu formațiile de dansuri și
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
și de romani. Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are o economie preponderent agrară. Alături de culturile vegetale tradiționale cum ar fi: porumb, grâu, orz, ovăz, secară, cartofi, sfeclă de zahar, tutun etc. Sătenii au ca principală ocupație creșterea animalelor pentru carne și lapte, în special ovine și bovine. Populația satului are mai puțin de 100 locuitori. Înainte de 1989 aici exista o școală
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
suprafață de circa 10 ha. Este evidentă atitudinea de respingere a oricăror forme de asociere. Sectorul zootehnic în general este slab dezvoltat, cu șeptelul în continuă scădere. Cele mai des cultivate sunt cerealele: grâul de toamnă, orzoaica de primăvară și porumbul, apoi cartoful și leguminoasele pentru boabe - fasolea, uleioase (rar) - floarea-soarelui. Potrivit datelor Recensământului General Agricol efectuat între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu cereale: 270, 09 ha, grâu: 15,05 ha, secară: 1,48 ha, orz: 51,90 ha, orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui: 1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
X-XI. Din secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor de teren cu porumb, ovăz, cartofi), creșterea animalelor și în mică parte pe activități comerciale.
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
anul 1958 un numar de 6 familii înființează " Tovărășia din Aruncuta ", membrii acesteia fiind scutiți de "cote", impozite și taxe . " Cotele erau reținute direct ,de pe câmp și erau cazuri în care - dupa reținerea cotelor - abia dacă mai rămânea grâu sau porumb pentru sămânță " povestește M.T de 88 de ani. Fiindcă cei înscriși în Tovărășie au avut pământ puțin, aceștia au intrat în proprietatea obșteasca a satului, respectiv în pășunea satului din Contenit și au arăt circa 20 hectare { din totalul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
fiecare dimineață "șeful de echipă" și brigaderul se deplasau pe ulițe și îndemnau oamenii la muncă, precizînd locul unde trebuie să meargă și deseori notîndu-si cine pleacă din fiecare familie . Cele mai frecvente lucrări în comun erau prăsitul și culescul porumbului, tăierea tulpinilor de porumb toamnă { uneori se tăia noaptea, pe lună sau la lumină farurilor de tractor, fiindcă tulpina era mai umedă noaptea și se tăia mai ușor, fără să fie distruse tulpina și frunzele }, plivitul grâului, recoltarea acestuia prin
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
echipă" și brigaderul se deplasau pe ulițe și îndemnau oamenii la muncă, precizînd locul unde trebuie să meargă și deseori notîndu-si cine pleacă din fiecare familie . Cele mai frecvente lucrări în comun erau prăsitul și culescul porumbului, tăierea tulpinilor de porumb toamnă { uneori se tăia noaptea, pe lună sau la lumină farurilor de tractor, fiindcă tulpina era mai umedă noaptea și se tăia mai ușor, fără să fie distruse tulpina și frunzele }, plivitul grâului, recoltarea acestuia prin cosire, legarea snopilor, adunarea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
se tăia mai ușor, fără să fie distruse tulpina și frunzele }, plivitul grâului, recoltarea acestuia prin cosire, legarea snopilor, adunarea în "clăi", transportul la " arie " și treieratul propriuzis cu Batoza. Toamnă, în nopțile cu luna, avea loc tăiatul tulpinilor de porumb cu echipa { "tulei"}, iar pentru a trece timpul mai usor se cântă în grup diverse cîntece, amestecându - se glasuri de femei, bărbați și copii . Unul din cintece era "Batrînețea - ncet - coboară ", un cintec vechi din sat . La treierat se lucra
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de raporturile cu SMA { care aveau tendința să obțină cît mai mult pentru prestațiile făcute, unele de mîntuială }. Întrucît produsele obținute după un an de muncă se limitau la 2-3 saci de cartofi, 180 kg.de grâu și 300 kg porumb știuleți, majoritatea țărânilor încercau să-și fure din propria muncă. Astfel, uneori, la sfârșitul zilei, traista goală era umpluta cu cartofi, știuleți de porumb, grâu, sfecla de zahar etc., cu acceptarea tacită a conducerii CAP-ului . În sat se cunosc
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de muncă se limitau la 2-3 saci de cartofi, 180 kg.de grâu și 300 kg porumb știuleți, majoritatea țărânilor încercau să-și fure din propria muncă. Astfel, uneori, la sfârșitul zilei, traista goală era umpluta cu cartofi, știuleți de porumb, grâu, sfecla de zahar etc., cu acceptarea tacită a conducerii CAP-ului . În sat se cunosc câte - vă cazuri în care aceste mici " completări de venituri" { să nu le zicem furturi fiindcă țăranul ,conform Statut, era coproprietar al tuturor bunurilor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
-ului { magazioner, brigadier etc. } se cântarea producția { aceasta se corectă cu un procent de umiditate discutabil } și se achită direct cota procentuala ,care avea limite între 10 și 20 %, funcție de cultură . Pentru cartofi procentul avea limită minimă, respectiv 10%, în timp ce porumbul se încadra în cota maximă de 20% . Pentru sfecla de zahar se primea o cotă de zahăr, funcție de producția livrată. Referitor la grâu acesta reprezenta o cantitate fixă, de circa 180 kg./ fiecare membru CAP, cantitate stabilită după așa zisele
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de plată se modifică, personalul din zootehnie beneficiind lunar de o sumă fixă ,cuprinsă între 600 - 800 lei { circa 1/2 din salariul minim pe economie pentru acea vreme }, la care se adaugă și anumite cantități de produse agricole { grâu ,porumb ,cartofi ,zahăr etc. }, stabilite anual funcție de producția realizată și care asigurau minimum necesar subzistentei. Din fericire avem un document contabil din anul 1959, în care sunt prezentate realizările obținute de brigadă I-a [ circa 100 persoane } la cultura de porumb
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
porumb ,cartofi ,zahăr etc. }, stabilite anual funcție de producția realizată și care asigurau minimum necesar subzistentei. Din fericire avem un document contabil din anul 1959, în care sunt prezentate realizările obținute de brigadă I-a [ circa 100 persoane } la cultura de porumb, precum și o parte din membrii cooperatori { 3 familii, soț și soție }. Conform acestui document producția realizată de întreaga Brigadă este de 1.000.000 kg { 1.000 tone } în valoare de 200.000 lei, la un preț unitar de 0
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din membrii cooperatori { 3 familii, soț și soție }. Conform acestui document producția realizată de întreaga Brigadă este de 1.000.000 kg { 1.000 tone } în valoare de 200.000 lei, la un preț unitar de 0,2 lei / kg. porumb. Este interesantă repartizarea producției din 1959 : Impozitul pentru venitul realizat reprezintă 27,5 % din valoarea producției realizată { 200.000 lei }. Modul de repartizare ne indică că întreaga muncă realizată a fost manuală. Ponderea mare a producției destinată membrilor cooperatori dovedește
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
alocația pentru copii ". Odată cu ieșirea la pensie colhoznicul primea " pensie de colectiv ", în jur de 200 lei / luna, adică echivalentul a 11 dolari SUA, la care se mai adaugă la sfîrșitul fiecărui an, din partea colhozului, circa 4 - 5 săculeți de porumb știuleți și 80 - 100 kg. grîu reprezentînd așa numitul "ajutor pentru bătrîni". Pensia mică îl obligă să lucreze în continuare ,dacă avea puțină sănătate, chiar si pînă la 75 - 80 ani în folosul colhozului. Uneori moartea îl prindea cu un
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
au fost obligați să efectueze ,în mod gratuit, munci necalificate în agricultură prin așa numita "practică agricolă ", de circa 2 - 3 săptămîni la începutul fiecărui an școlar, iar după 1985 chiar și personalul din întreprinderi era trimis la cules de porumb, în mod organizat și îmbarcat pe autobuze cu rute bine stabilite de organizația județeană de partid. Dezechilibrul din agricultură a fost generat de mai mulți factori, inclusiv de modul de organizare și conducere a CAP - urilor, respectiv de slabă cointeresare
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
înființată în anul 1911, o moară pe benzină, 2 biserici, școala primară, primărie, post telefonic, post de jandarmi, agent sanitar și infirmieră. Agricultură ocupă un loc important în economia comunei Mischii. Culturile agricole cultivate pe terenul agricol al comunei sunt: porumbul, care ocupă o suprafață de 35-40%, grâul, pe o suprefață de 40-45% și vită de vie pe o suprafață de 3%. De asemenea, comuna Mischii este și zona pomicola, în anul 1995 fiind plantați 1180 de pomi fructiferi. După anul
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
altele, apa pentru sistemul local de irigații. Încă două sisteme, unul județean și altul național fac posibilă irigarea suprafeței de 2048 ha. Ocupația de bază a lipovenilor, de-a lungul timpurilor, a fost agricultura în care cultura mare de grâu, porumb, mei, orz, struguri și ulterior, floarea soarelui au fost predominante. Daca ținem cont de poziția aleasă de intâistătăori nu putem omite apicultura, dar nici prelucrarea lutului, aflat din belșug în Dealu Robului și dovedită de produsele ceramice descoperite sau fabricate
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
Vodă (Nord); Comună Grădinari (Sud); Ogrezeni (Vest). Argeș (Sud și Vest) Șabăr (Est) Mihăilești, Neajlovu, Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
zona muntoasă și zona dealurilor. Cea mai mare parte a teritoriului satului Brădiceni este acoperită cu păduri. Se întâlnesc în majoritate copaci de esență tare: stejar, fag, carpen. Terenul arabil ocupă o suprafață de 1302 ha., în majoritate cultivat cu porumb. Prin existența să în Depresiunea Subcarpatica, climatul satului are un caracter pronunțat mediteranean. În această zonă cresc castanul și nucul. Datorită apropierii de munte și a vântului de N-V, cantitatea de apă, căzută anual, crește de multe ori peste
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
din beton. Starea economică la 1910, după recuperarea prin cumpărare a unor suprafețe de teren ajunse în proprietatea diverșilor boieri, era următoarea: Locuitori - moșneni Suprafață com. Budieni inclusiv Șasa - 2870ha Suprafață cultivata cu grâu și secara - 190ha Suprafață cultivata cu porumb - 694ha Fânețe - 292ha Livezi și vii - 190ha Pădure și izlaz - restul Numărul de locuitori (fără Pistesti și Șasa - numărătoare parțială -în realitate peste 1000) - 867 Știutori de carte - 272 (B-232, F-34) Economii depuse în Bancă Populară - peste 10000 lei Învățători
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine. Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupația principală fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]