12,784 matches
-
și "i" variază în I. Static, A, I și F sunt submulțimi, dar dinamic A, I și F sunt funcții/operatori care depind de mai mulți parametri cunoscuți sau necunoscuți. Probabilitatea neutrosofică este o generalizare a probabilității clasice și a probabilității imprecise, cănd posibilitatea că evenimentul A să se întâmple este a% adevărată, unde "a" variază în submulțimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulțimea I, si f% falsă, unde "f" variază în submulțimea F. În probabilitatea clasică nsup < = 1
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
clasice și a probabilității imprecise, cănd posibilitatea că evenimentul A să se întâmple este a% adevărată, unde "a" variază în submulțimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulțimea I, si f% falsă, unde "f" variază în submulțimea F. În probabilitatea clasică nsup < = 1, în timp ce în probabilitatea neutrosofică n sup <= 3. Probabilitatea imprecisa înseamnă probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime A în [0, 1], nu un numar p în [0, 1], ceea ce rămâne se considera să fie contrariul, submulțimea F
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
posibilitatea că evenimentul A să se întâmple este a% adevărată, unde "a" variază în submulțimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulțimea I, si f% falsă, unde "f" variază în submulțimea F. În probabilitatea clasică nsup < = 1, în timp ce în probabilitatea neutrosofică n sup <= 3. Probabilitatea imprecisa înseamnă probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime A în [0, 1], nu un numar p în [0, 1], ceea ce rămâne se considera să fie contrariul, submulțimea F (de asemenea din intervalul [0, 1
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
să se întâmple este a% adevărată, unde "a" variază în submulțimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulțimea I, si f% falsă, unde "f" variază în submulțimea F. În probabilitatea clasică nsup < = 1, în timp ce în probabilitatea neutrosofică n sup <= 3. Probabilitatea imprecisa înseamnă probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime A în [0, 1], nu un numar p în [0, 1], ceea ce rămâne se considera să fie contrariul, submulțimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulțimea nedeterminată
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
este a% adevărată, unde "a" variază în submulțimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulțimea I, si f% falsă, unde "f" variază în submulțimea F. În probabilitatea clasică nsup < = 1, în timp ce în probabilitatea neutrosofică n sup <= 3. Probabilitatea imprecisa înseamnă probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime A în [0, 1], nu un numar p în [0, 1], ceea ce rămâne se considera să fie contrariul, submulțimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulțimea nedeterminată I în probabilitatea
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime A în [0, 1], nu un numar p în [0, 1], ceea ce rămâne se considera să fie contrariul, submulțimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulțimea nedeterminată I în probabilitatea imprecisa. Statistică neutrosofică constă în analiza evenimentelor descrise de către probabilitatea neutrosofică. Este o generalizare a statisticii clasice. Funcția care modelează probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare este numită distribuție neutrosofică: formulă 2, unde formulă 3 reprezintă probabilitatea că valoarea x să apară
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
0, 1], nu un numar p în [0, 1], ceea ce rămâne se considera să fie contrariul, submulțimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulțimea nedeterminată I în probabilitatea imprecisa. Statistică neutrosofică constă în analiza evenimentelor descrise de către probabilitatea neutrosofică. Este o generalizare a statisticii clasice. Funcția care modelează probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare este numită distribuție neutrosofică: formulă 2, unde formulă 3 reprezintă probabilitatea că valoarea x să apară, formula 4 reprezintă probabilitatea că valoarea x să nu apară, iar
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
se considera să fie contrariul, submulțimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulțimea nedeterminată I în probabilitatea imprecisa. Statistică neutrosofică constă în analiza evenimentelor descrise de către probabilitatea neutrosofică. Este o generalizare a statisticii clasice. Funcția care modelează probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare este numită distribuție neutrosofică: formulă 2, unde formulă 3 reprezintă probabilitatea că valoarea x să apară, formula 4 reprezintă probabilitatea că valoarea x să nu apară, iar formulă 5 reprezintă probabilitatea nedeterminată/necunoscută a valorii x de a apărea
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
există mulțimea nedeterminată I în probabilitatea imprecisa. Statistică neutrosofică constă în analiza evenimentelor descrise de către probabilitatea neutrosofică. Este o generalizare a statisticii clasice. Funcția care modelează probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare este numită distribuție neutrosofică: formulă 2, unde formulă 3 reprezintă probabilitatea că valoarea x să apară, formula 4 reprezintă probabilitatea că valoarea x să nu apară, iar formulă 5 reprezintă probabilitatea nedeterminată/necunoscută a valorii x de a apărea sau a nu apărea. În multe proiecte de software, logică, mulțimile, probabilitatea și statistică
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
neutrosofică constă în analiza evenimentelor descrise de către probabilitatea neutrosofică. Este o generalizare a statisticii clasice. Funcția care modelează probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare este numită distribuție neutrosofică: formulă 2, unde formulă 3 reprezintă probabilitatea că valoarea x să apară, formula 4 reprezintă probabilitatea că valoarea x să nu apară, iar formulă 5 reprezintă probabilitatea nedeterminată/necunoscută a valorii x de a apărea sau a nu apărea. În multe proiecte de software, logică, mulțimile, probabilitatea și statistică neutrosofică înlocuiesc frecvent logică fuzzy, mulțimile fuzzy, si
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
o generalizare a statisticii clasice. Funcția care modelează probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare este numită distribuție neutrosofică: formulă 2, unde formulă 3 reprezintă probabilitatea că valoarea x să apară, formula 4 reprezintă probabilitatea că valoarea x să nu apară, iar formulă 5 reprezintă probabilitatea nedeterminată/necunoscută a valorii x de a apărea sau a nu apărea. În multe proiecte de software, logică, mulțimile, probabilitatea și statistică neutrosofică înlocuiesc frecvent logică fuzzy, mulțimile fuzzy, si probabilitatea și statistică clasică.
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
formulă 3 reprezintă probabilitatea că valoarea x să apară, formula 4 reprezintă probabilitatea că valoarea x să nu apară, iar formulă 5 reprezintă probabilitatea nedeterminată/necunoscută a valorii x de a apărea sau a nu apărea. În multe proiecte de software, logică, mulțimile, probabilitatea și statistică neutrosofică înlocuiesc frecvent logică fuzzy, mulțimile fuzzy, si probabilitatea și statistică clasică.
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
că valoarea x să nu apară, iar formulă 5 reprezintă probabilitatea nedeterminată/necunoscută a valorii x de a apărea sau a nu apărea. În multe proiecte de software, logică, mulțimile, probabilitatea și statistică neutrosofică înlocuiesc frecvent logică fuzzy, mulțimile fuzzy, si probabilitatea și statistică clasică.
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
editate în lucrarea lui Westermann "Vitarum Scriptores Graeci minores") cuprind și o piesă numită "Competiția dintre Hesiod și Homer". Cea mai lungă dintre acestea este scrisă în dialectul ionic și poartă semnătura lui Herodotus, însă este cu siguranță un fals. Probabilitatea este că ea aparține celei mai fructuoase perioade pentru furturile literare, respectiv secolului II al erei noastre. Celelalte vieți nu sunt cu siguranță mai antice. Principala calitate a acestora constă în poemele sau fragmentele de versuri interesante pe care acestea
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
ei au triumfat rapid și ușor, și din aceste considerente au întâlnit Marele Război cu un nivel de entuziasm ridicat. Totuși dificultățile întâlnite de către Marea Britanie în războaie ca Războiul Zulu (1879) și al doilea război al burilor (1899-1902) au redus probabilitatea că Britanicii au fost atât de naivi în privința potențialului unui război major. Faptul că nici o forță politică importantă nu s-a opus la război a însemnat că cei care nu erau de acord cu el nu aveau destulă putere pentru
Cauzele Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/299912_a_301241]
-
rezista la terapia medicamentoasă]] După intrarea în corpul uman, particulele virale sunt atrase datorită tropismului către cel mai apropiat receptor CD4, de a cărui membrană celulară se atașează prin fuziune sau prin endocitoză, după care are loc intrarea în celulă. Probabilitatea infectării la ambele tipuri de HIV este determinată de capacitatea de legare cât mai rapidă de CD4, dar și de numărul de receptori CD4 aflați în jurul locului de penetrare a virusului în organism. În interiorul celulei are loc eliberarea RNA din
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
extrem pentru "h" întărind restricțiile ( "g=0"), ceea ce înseamnă că "f" a fost extremizat. Metoda multiplicatorilor Lagrange a fost generalizată prin teorema Kuhn-Tucker. Presupunem că vrem să aflăm distribuția probabilistică discretă, cu entropie informațională maximă. Atunci: formula 30. Desigur, suma acestor probabilități este egală cu 1, deci restricția noastră este: formula 31. Putem folosi multiplicatorii Lagrange pentru a găsi punctul entropiei maxime (depinzând de probabilități). Pentru toți "i" de la 1 la "n", se cere ca: formula 32, și obținem: formula 33 Făcând diferențierea acestor ecuații
Multiplicatorul Lagrange () [Corola-website/Science/299314_a_300643]
-
Kuhn-Tucker. Presupunem că vrem să aflăm distribuția probabilistică discretă, cu entropie informațională maximă. Atunci: formula 30. Desigur, suma acestor probabilități este egală cu 1, deci restricția noastră este: formula 31. Putem folosi multiplicatorii Lagrange pentru a găsi punctul entropiei maxime (depinzând de probabilități). Pentru toți "i" de la 1 la "n", se cere ca: formula 32, și obținem: formula 33 Făcând diferențierea acestor ecuații "n", obținem: formula 34. Asta arată că toți "p" sunt egali (deoarece ei depind doar de λ ). Folosind restricția ∑ "p" = 1, găsim Din
Multiplicatorul Lagrange () [Corola-website/Science/299314_a_300643]
-
roci cristaline, după care topografia locului ne indică sedimente terțiare (care abundă pe teritoriul comunei Rebra), mai vechi și mai noi (gresii paleogene și neogene, conglomerate, calcare). Se pare că Vf. Pietriș de pe raza comunei ar fi format după toate probabilitățile din roci calcaro-cristaline pe care timpul le-a fărâmițat și le-a făcut să curgă dinspre bază. Faptul acesta a făcut ca tradiția locală populară să amintească și o legendă despre niște uriași care locuiau aici și a căror palat
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
rolul genelor în comportamentul bărbaților gay, examinând orientarea sexuală în cazul perechilor de gemeni adulți. A observat că gemenii identici, care au aceleași gene, au de cele mai multe ori aceeași orientare sexuală, spre deosebire de cei care împart doar jumătate dintre gene, unde probabilitatea de a avea aceeași orientare sexuală este mai redusă. Concluzia la care a ajuns este că 35% din orientarea sexuală se poate atribui influenței genetice, în timp ce restul de 65% sunt urmare a unor factori care încă nu au fost identificați
Orientare sexuală () [Corola-website/Science/299312_a_300641]
-
o legătură cu bătălia de la Badr, în care musulmanii conduși de Muhammad a învins tribul Quraish din Mecca. Directoratul contraspionajului militar israelian, "liderul comunității israeliene de informații", a fost responsabil pentru formularea prognozelor cu privire la un posibil atac. Aprecierile lor cu privire la probabilitatea izbucnirii unui război erau bazate pe câteva supoziții. Egiptenii au făcut tot ce le-a stat în putință să adâncească această concepție greșită. Atât israelienii, cât și americanii, au considerat că expulzarea consilierilor militari sovietici a redus în mod considerabil
Războiul de Iom Kipur () [Corola-website/Science/299330_a_300659]
-
că funcția de undă asociată unei particule, nu se anulează în zona barierei, ci se atenuează în cele mai multe situații de o manieră exponențială în această zonă. Dacă funcția de undă nu devine matematic nulă la ieșirea din barieră, există o probabilitate ca particula în chestiune să traverseze această barieră de potențial. Această probabilitate de traversare depinde de existența unor stări cuantice accesibile pentru particula respectivă de o parte și de alta a barierei, precum și de întinderea zonei ocupate de barieră. a
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
barierei, ci se atenuează în cele mai multe situații de o manieră exponențială în această zonă. Dacă funcția de undă nu devine matematic nulă la ieșirea din barieră, există o probabilitate ca particula în chestiune să traverseze această barieră de potențial. Această probabilitate de traversare depinde de existența unor stări cuantice accesibile pentru particula respectivă de o parte și de alta a barierei, precum și de întinderea zonei ocupate de barieră. a fost descoperit de Gamov, Condon și Gurney în anul 1928 și pe
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
nucleu prin efectul tunel. Clasic, particula este menținută în nucleu din cauza energiei foarte mari necesare evadării de sub potențialul enorm al nucleului. Este nevoie de o cantitate foarte mare de energie pentru a dezintegra nucleul. În mecanica cuantică, însă, există o probabilitate ca particula să poată evada ca printr-un tunel prin potențialul său. Gamow a rezolvat un potențial model pentru nucleu și a stabilit o relație între timpul de înjumătățire a particulelor și energia emisiei. Dezintegrarea alfa prin efectul tunel a
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
mgh". Dacă WO</sub>, particula este "reflectată" de barieră schimbându-și sensul de mișcare; prin barieră, particula nu poate trece. Din punctul de vedere al mecanicii cuantice, particula se comportă altfel. În primul rând, chiar pentru W>U există o probabilitate diferită de zero ca particula să fie reflectată. În al doilea rând, pentru W0</sub> există o probabilitate diferită de zero ca particula să treacă prin "barieră" și să ajungă în domeniul "X>l". O astfel de comportare a microparticulelor
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]