13,067 matches
-
amicul meu că acel episod din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, în care naratorul îi ține tinerei sale soții în patul conjugal o prelegere de istoria filozofiei, e cu totul idiot, un kitsch lamentabil, de cel mai prost gust. Aceasta a fost, în epocă, o părere cvasiunanimă. Am comentat cândva acest episod, găsindu-l, dimpotrivă, foarte reușit. Nu repet ce am scris atunci. Firește că acea „prelegere” nu putea avea (nu trebuia să aibă) decât, intenționat sau nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nu-mi dai ceva de învelit”?. Mama, în ritmul glumelor de până atunci, i-a răspuns: „Ce-ți trebuie învelitoare, că doar casa e învelită”. La acest răspuns unchiul Ion i-a zis „Fă țață, parcă nu erai așa de proastă, cum îmi spui mie că-i acoperită casa?!. Vorbea puțin pe nas. . . Și unchiul Ion și soția sa Maria erau foarte primitori și darnici. În drumurile mele, am fost de foarte multe ori găzduit și hrănit de ei în casa
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin fleacuri, prin nimicuri murdare, prin minciuni, am ajuns ca să mă socotești om rău și prost, când o lume întreagă îmi găsește calități și ca om și ca preot. De ce nu vrei să judeci cum judecă o lume întreagă? De ce nu vrei să te încrezi în Dumnezeu și în acela pe care Dumnezeu ți l-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fără „picioarele mele” îmi e greu să merg. Humorul, care e uneori aliatul meu, m-a abandonat în mod laș. Ceea ce îmi rămâne sunt numai bunele sentimente, dar, după cum spunea Gide, cu sentimente bune nu se face decât o literatură proastă. De aceea te las, pentru o clipă și pentru ca această scrisoare să-ți parvină, pentru a redeveni într-un fel mai conștient, înțelept și senin. Te îmbrățișez cu dulceața cunoscută: pentru toate viețile! À toi, entièrement, René. După cititul scrisorii
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
țel. Te strâng în brațe puternic, cu speranța unor zile mai bune: cu durere și tandrețe. Rămân șopârla ta îndrăgostită. René. 1 aprilie Este 1 aprilie, ziua lui Bo (Herlin), ziua păcălelilor. Onaștere în această zi echivalează cu o glumă proastă. Toată lumea râde de cei născuți în această zi. Francezii cântă cu amabilitate: „Avril, avril, ne te decouvres d’un fil! ”. Dar suedezii sunt sarcastici cu cei care au fost păcăliți, numindu-i „sill”, heringi sau sardele. Așa sună în suedeză
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
te decouvres d’un fil! ”. Dar suedezii sunt sarcastici cu cei care au fost păcăliți, numindu-i „sill”, heringi sau sardele. Așa sună în suedeză: „April, april, din dumma sill, jag kan narra dig vart jag vill!”. (Aprilie, aprilie, hering prost, te pot păcăli după cum vreau eu!) Primele raze de soare au apărut în ceața obișnuită, și eu fac totul ca să scap de presiunile prietenilor de a mă implica în viața lor intimă. Nimănui nu-i dă prin cap că eu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pe străzi! Diseară mă voi duce la cinema să văd un film oarecare. Mă voi instala într-un fotoliu confortabil, de unde voi urmări câteva ore o istorie banală. Diseară nu voi avea nici o pretenție și voi alege chiar un film prost: pentru a-mi pedepsi simțul estetic. Poetul Harry Martinsson spunea odată că „cinematograful este templul lașilor”. Lucru care nu e cu totul fals! De altfel, mă întreb dacă era un mare poet! Nu. Sincer vorbind, nu cred. Dimpotrivă, am descoperit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
voi! În orice caz, ți-l recomand din toată inima. Plec acum, dar mă voi întoarce mai târziu pentru a termina scrisoarea. Voi încerca să-ți telefonez! Ei bine, trebuie să recunosc că sunt într-adevăr capabil să descopăr filme proaste. „Peau d’âne”, după o poveste de Perrault, cu Catherine Deneuve, Jean Marais și Jacques Perrin: într-adevăr prost! Pfui!!! Tocmai am vorbit cu tine la telefon. Mă simt fericit, dar într-un fel ciudat: abstract. Sunetul vocii tale se
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a termina scrisoarea. Voi încerca să-ți telefonez! Ei bine, trebuie să recunosc că sunt într-adevăr capabil să descopăr filme proaste. „Peau d’âne”, după o poveste de Perrault, cu Catherine Deneuve, Jean Marais și Jacques Perrin: într-adevăr prost! Pfui!!! Tocmai am vorbit cu tine la telefon. Mă simt fericit, dar într-un fel ciudat: abstract. Sunetul vocii tale se repercutează încă între pereții bietului meu cap: sug vibrațiile tale cu insistență și pasiune, cum făceam când eram un
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pline, s-a întâmplat numai la Lecce să nu fie o sală plină la fiecare din cele două spectacole. Din scuzele spectatorilor care ne-au așteptat la ieșire, manifestându-și admirația pentru spectacol, am aflat că sala respectivă avea o proastă reputație, având la subsol, cândva, un club problematic. Să ne uităm numai cine mai merge azi la Casa Sindicatelor și e suficient să constatăm că publicul se împarte singur în mai multe categorii! În Italia, prestigiul Scalei din Milano dă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
clasele mai mari de acum, îi înțelegeam, tacit. Eram nevoiți să fim silitori, îngrijorați să nu ne schimbe profesorii pe care îi îndrăgisem (îi cunoșteam deja), și să nu vină alții necunoscuți cu alte metode, despre care ne parveneau vești proaste, de la colegi din alte licee. Ne dăm seama astăzi, curios, că ne preocupa continuitatea la catedră a dascălilor. Mai scăpa și câte un profesor - calm și mâhnit - câte o expresie din care înțelegeam totul: Băiețaș, dacă nu înveți, nu am
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
să aibă ce crăpa-n el, după ce mânâncă porcu și bea și butoiu dă vin, mai lasă și muierea borțoasă, se trezește în primăvară cu nici de unele și nu știe de un-s-o-nceapă: cu munca pă câmp, c-un cal prost și chior și slab că deabia stă pe picere. Că așa e țăranii noștri, e proști de dă-n gropi că mănâncă porcu iarna, bea vinul iarna, își lasă femeia borțoasă iarna, mănâncă mălaiul iarna și-n primăvară, cân să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a fost acordat premiul întâi în aplauzele spectatorilor. La întoarcere ne-am oprit la un popas și am sărbătorit evenimentul cu bere și cu friptură. TREBURI DE FIECARE ZI Iarna a trecut cu naveta grea, cu problemele pe care vremea proastă le genera și cu zilnicele note telefonice prin care eram atenționate asupra zootehniei, a supravegherii fătărilor la ovine, asigurarea hranei la animalele din fermele de animale, dar și de la gospodăriile particulare. Erau patru ferme zootehnice axate în mod deosebit pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ele! Să nu cumva să vii cu ele înapoi, am strigat după el. Spre seară am urcat la contabilă. Nu sunam niciodată la poartă deoarece eram de-a casei. Ușa era deschisă și se auzea vocea acesteia: Cumătră, da-s proaste astea două, îs proaste tare! Auzi, să dea înapoi zahărul și uleiul pentru că nu le-au dat la bețivanii ăia de tractoriști rația! Păi, dacă ne luăm după proasta asta, noi nu mai putem lua nimic! Las-o, cumătră, că
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să vii cu ele înapoi, am strigat după el. Spre seară am urcat la contabilă. Nu sunam niciodată la poartă deoarece eram de-a casei. Ușa era deschisă și se auzea vocea acesteia: Cumătră, da-s proaste astea două, îs proaste tare! Auzi, să dea înapoi zahărul și uleiul pentru că nu le-au dat la bețivanii ăia de tractoriști rația! Păi, dacă ne luăm după proasta asta, noi nu mai putem lua nimic! Las-o, cumătră, că-i flămândă, se dă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
activiști tineri, am urcat sus. Am așteptat pauza pentru a putea intra în sală. Odată intrată în sală, locul meu era lângă primarul de la B., care m a atenționat ca nu cumva să-l ating, că-i șifonez costumul. Materialul prost din care era făcut costumul era atât de bine netezit, încât pe pantaloni străluceau urmele fierului de călcat prea încins. Pesemne prafurile primite, dar și noaptea nedormită petrecută cu dureri și cu rău au făcut ca în scurt timp după
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
încet pe deasupra plopilor. Neputând să-mi desprind ochii le-am urmărit minute în șir, până când au dispărut... Ce zi aveam să trăiesc! M-am dus ca de obicei la Consiliul Popular, obosită și urmărită de aceeași stare de inutilitate, de proastă dispoziție accentuată datorată celor două nopți nedormite, dar și de prezența cucuvelei pe acoperișul meu, sinistru încremenită, piază rea și aducătoare de vești proaste. Ce să fac? Trece o oră, trec două, iar eu eram tot singură în primărie. M-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dus ca de obicei la Consiliul Popular, obosită și urmărită de aceeași stare de inutilitate, de proastă dispoziție accentuată datorată celor două nopți nedormite, dar și de prezența cucuvelei pe acoperișul meu, sinistru încremenită, piază rea și aducătoare de vești proaste. Ce să fac? Trece o oră, trec două, iar eu eram tot singură în primărie. M-am uitat de câteva ori pe geam și am constatat cu uimire că spre școala care se afla vizavi de primărie se îndreptau grupuri
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
101 dalmațieni". Ajunși la vila Lac 1 cu captura, i-am dat drumul cățelului pe gazon, turcul l-a observat cu atenție, reacțiile sale fiind atent urmărite de "organele române". Bun cunoscător, turcul a menționat că puiul de ogar, din cauza proastei nutriții a mamei, s-a născut rahitic, fiindu-i afectate picioarele și, ca atare, nu-i bun de vânătoare. Mi-am exprimat părerea de rău, gândind în sinea mea că nu numai câinii erau prost hrăniți în România, ci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sute de tractoare românești, pentru care o firmă specializată mai importa piese de schimb. Tractoarele noastre consumau mult combustibil, se stricau repede, procurarea pieselor de schimb și service-ul erau prost organizate și, ca să pună capac la toate, din cauza amortizoarelor proaste, le mai ieșise și faima că tractoriștii care lucrează pe ele "nu mai pot face copii", ceea ce pentru un "macho latino" e sinucidere curată. Am participat la câteva licitații, aveam cel mai bun preț, dar restul condițiilor nu le îndeplineam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe gât aur topit! De la Conception ne-am îmbarcat pe o avionetă de 8 locuri care avea să ne poarte până în Țara de Foc și înapoi. Distanțele dintre etapele noastre nu erau mari, două-trei sute de kilometri, dar șoselele fiind proaste sau "inexistente", soluția cu avioneta era mai convenabilă. Prima escală a fost Temuco, apoi Valdivia, zona vulcanilor, a lacurilor și pădurilor nesfârșite. Priveam prin geamurile avionetei covorul verde întretăiat ici și colo de râuri, cascade, lacuri și munți cu crestele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
numai! În colonie nu existau bani, nici telefon, radio sau ziare! Cei care i se opuneau lui Schäfer erau bătuți, închiși în catacombe, torturați. Curând după sosire și preluarea conducerii, Schäfer, numit "El Tio Permanente" unchiul veșnic și-a reluat proastele înclinații din Germania, abuzând sexual pe minorii coloniei. Se spune că autoritățile militare chiliene, DINA, serviciul de informații și chiar Pinochet știau ce se întâmplă prin colonie. Ba chiar, mai mult, se spune că Pinochet ar fi vizitat colonia în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Împiedica, prin măsuri energice, „noi atacuri și hărțuieli”. Călătoria Întreprinsă de prințul Carol I În Moldova În august 1866 a contribuit l-a schimbarea percepției acestuia față de adevărata stare a evreilor. Domnitorul consemna „pe lângă pacostea din acest an a recoltei proaste, moldovenii mai au una constantă În satele lor: evreul. Numai el e cârciumar și băcan; Îmbie pe țărani să-i bea rachiul falsificat și e totdeauna gata să dea avansuri, ca să prindă cu totul În mâinile sale pe datornici”. Dacă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lui, încât distanțele de vîrstă și de situație nu mai funcționau. A murit subit, mirosind un trandafir, alături de unul dintre acești bolnavi, celebrul paranoic "Domnul Papazol" care îl dojenea la o clipă după moarte: "ce te-a apucat, faci glume proaste, ești om bătrân..., ești doctor și profesor!" * Altfel trebuie să-ți dai duhul lângă Roza canina. A cam trecut însă vremea marilor prietenii de acest gen. Nu mai există parteneri potriviți; psihiatrii sunt mai grăbiți, iar bolnavii s-au schimbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Tiotea Nadia nu ar fi cumpărat pentru nimic în lume o valiză nouă, ziarele i se păreau un lux sfidător, ca și cărțile de altfel, pentru care avea un fel de dispreț filozofic: "de ce citiți, pierdere de vreme cu povești proaste, uitați-vă la flori, la cer, asta da lectură, și pe gratis". Cu toate acestea știa despre tot și orice, fie politică, fie agricultură și grădinărit, fie medicină. Era foarte interesată de progresul tehnic, avea singurul telefon din satul Cenușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]