11,679 matches
-
Mine/ și de mine necuprins”), acum într-o proiecție alternând respingerea cu participarea întregitoare prin iubire a bărbatului la misterul ,,autocrat”, și „muzical”. Într-o înțelegere care a existat, cu mult înainte ca Baudelaire să se regăsească întreg și în ,,rană”, și în ,,cuțit”, în mitologicul apokatastasis (nume al indistinctului totalității, citat de M.) și care se va întâlni în acel ,,entrelancement de contraires et de toutes les contradictions” clamat, în numele vieții ca sens ultim, de primul manifest Dada al lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
erau oameni precauți, nu riscau fără să aibă informații clare și complete. Mai ales Wilbur. Deseori Își dojenea fratele pentru că nu-și lua toate măsurile de siguranță. În ciuda precauțiilor, pericolul Îi pândea pretutindeni. În toamna anului 1908, Orville a suferit răni grave În urma unei prăbușiri, În timp ce le arăta avionul unor reprezentanți ai Armatei. Locotenentul Thomas Selfridge, pasager al avionului, a devenit În ziua aceea prima victimă a unui accident aviatic. Wright nu și-a mai revenit după rănile de atunci, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Orville a suferit răni grave În urma unei prăbușiri, În timp ce le arăta avionul unor reprezentanți ai Armatei. Locotenentul Thomas Selfridge, pasager al avionului, a devenit În ziua aceea prima victimă a unui accident aviatic. Wright nu și-a mai revenit după rănile de atunci, dar a continuat să zboare Ă În ciuda durerii Ă ani de zile după aceea. Frații Wright, absolut conștienți de eventualele consecințe, au fost dispuși să plătească pentru a-și atinge țelul. Nu și-au asumat neapărat riscuri, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
renovem ut tua vulnera, Caesar, / Quem nimio plus est indoluisse semel. / Altera pars superest qua turpi carmine factus / Arguor obsceni doctor adulterii" (Tristia II, 207-212). După cum se vede, poetul se abține să dezvăluie conținutul termenului error pentru a nu deschide rănile împăratului. Delictul săvârșit a fost calificat de poet ca error, nu ca scelus, iar în alte versuri a fost numit culpa, crimen, stultitia, simplicitas, imprudentia, săvârșit din întâmplare, în nici un caz intenționat. Acest delict, necunoscut nouă, a lezat cercul imperial
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de prieteni ai lui Paulus Fabius Maximus 180. În anul 14 d.H., Ovidiu îi scrie lui L. Iunius Gallius în epistola IV, XI pentru a-l consola pentru moartea soției. Amintindu-și că Gallius i-a alinat cu propriile lacrimi rănile provocate poetului de o lance cerească, la început, sulmonezul își cere scuze că nu i-a scris numele în versurile sale (anterioare). La durerea de a fi pierdut un prieten, Gallius a adăugat-o în curând pe aceea de a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
unuia care a mărturisit (v. 55-56); Messalinus însuși trebuie să vadă dacă este cazul să justifice al său factum, prezentându-l sub forma unei error, sau dacă nu este mai bine, chiar mai sigur (tutius), să nu abordeze acest subiect: rănile de acest fel nu se pot vindeca și, de aceea, e mai sigur să nu le atingi. Sulmonezul nu poate nega realitatea acelui factum sau a acelor facta sau crimina care-i sunt imputate, dar vrea să încerce este o
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o incita și pe soție să facă la fel. În epistola Tristele, V, II (adresată poate soției sau lui Paulus Fabius Maximus), poetul comunică că e sănătos; corpul s-a obișnuit de-acum cu vitregiile regiunii, însă spiritul este trist: rănile nu se vindecă și încă mai dor, de parcă de-abia ar fi făcute. Acestea trebuie să fie vindecate de cel care i le-a făcut, de Augustus. Dat fiind că vina lui nu e cu vărsare de sânge Ovidiu ar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
notorietate decât aveam mai înainte (de exil). Capaneu a devenit mai cunoscut fiindcă a fost lovit de fulger; Amfiaraus când caii săi au fost înghițiți de pământ; dacă ar fi greșit mai puțin, Ulise ar fi fost mai puțin cunoscut; rana lui Filoctet i-a adus mare faimă. Dacă există puțin loc pentru cei mici în mijlocul atâtor nume renumite, ruinarea noastră ne-a făcut celebri și pe noi" (v. 49-56). Exposuit mea me populo fortuna videndum, Et plus notitiae, quam fuit
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
versul citat deja de noi406: Alterius facti culpa silenda mihi, privitoare la necesitatea trecerii sub tăcere a vinii care constituia al doilea cap de acuzare, se datorează mai mult decât unei impuneri interioare (anume faptului că nu vrea să reînnoiască rănile lui Augustus: acest lucru putea constitui cel mult un pretext.), unei explicite impuneri exterioare din partea lui Augustus. Expresiile lui Ovidiu, la care am mai făcut trimitere 407, sugerează tocmai acest lucru: "vezi, o Fabius, că delictele mele se pot atenua
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din Ex Ponto 416. Într-un prim moment, după moartea lui Augustus, este posibil ca poetului să-i fi trecut prin minte "prezumția nebunească de a obține iertarea de la Tiberiu", împăratul auster și închis în sine, care purta în suflet rana căsătoriei nefericite cu desfrânata Iulia maior"417. Ovidiu, deși de departe, a participat cu un Triumphus 418 la victoria asupra panonilor a lui Tiberiu din anul 13, dar fără nici un rezultat pentru propria-i soartă. Atunci speranța sa s-a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
circulau printre opozanți, cu privire la bătălia de la Modena și la moartea celor doi consuli 456. Aceste zvonuri ne sunt transmise de C. Suetonius Tranquillus (Aug., 11): "deoarece în acest război au pierit Hirtius pe câmpul de luptă și Pansa de o rană, a devenit credibil zvonul că amândoi au fost uciși din voia lui (= Augustus), pentru ca, odată ce Antonius a fost pus pe fugă, iar republica privată de cei doi consuli, el, unicul învingător, să devină capul a trei armate. Într-adevăr a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
republica privată de cei doi consuli, el, unicul învingător, să devină capul a trei armate. Într-adevăr a fost foarte suspectă moartea lui Pansa, încât medicul Glicon a fot reținut în închisoare, bănuit fiind că ar fi introdus venin în rană. Aquilius Niger adaugă că și celălalt consul, Hirtius, a fost ucis de el (= însuși Augustus) în tumultul încăierării"457. În acest moment nu ne interesează să cercetăm realitatea istorică a morții celor doi consuli pe câmpul de luptă de la Modena
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poemul devine un blestem teribil: „Să urli de turbare cînd ți-or cădea blesteme A două inimi calde ce tu le-ai dezunit Și-n viața de acuma, și-n cea de apoi vreme: Să tremuri ca un cîine În rane schilăvit. Ca molipsit de crime veninul s-aibi În tine, Și-n casele ce intri să vezi a curați, Ca urmele de șarpe, și urma după tine, Cu apa cea sfințită În preajmă a stropi. Pribeag vei fi În lume
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se Împacă pe teren moral. Poetul e din nou bătrîn, adică Înțelept, Părinte. Laudă prieteșugul, pacea, paternitatea și rememorează „delirul tinereții”, văpaia unui „nemernic foc”, „suspinurile fugătoare”, dar fără regret. Grijile lui vin din altă parte: „Soț, tată plin de rane ce Încă sîngerează, Tovaroș bucuriei ș-al timpilor scîrbiți, El, o, soție dragă! el vine de-ți urează: Ani veseli, ani de pace, ani mulți, ani fericiți.” Într-un Imn la dragoste (1838), scris după un cutremur teribil, poetul substituie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
materială. Scriitura, despre care Alecsandri nu face nici o referire exactă, reprezintă Împăcarea dintre cele două elemente (spații) aflate la extremitățile sensibilității lui poetice. Versul domolește agresiunea iernii și dă oarecare consistență visului. „Retras În pace”, Într-o fecundă singurătate, cu rănile Închise, poetul poate, În fine, să-și transcrie melancoliile lui de om Înfricoșat de dezastre. Începutul Pastelurilor sugerează tocmai cadrul și starea ce permite nașterea poeziei. Să cităm cîteva fragmente din Serile de la Mircești: „Perdelele-s lăsate și lampele aprinse
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pentru spiritul romantic exilul este, În dragoste, o lungă criză de paroxism. Conachi Încearcă și el fuga din fața unei pasiuni nimicitoare, dar fără rezultai. În exil, pasiunea lui se amplifică, boala ia aspecte galopante. Pustiul, codrul sălbăticia stîncilor nu vindecă rănile Îndrăgostiților. Încercarea de a se Îndepărta de obiectul erotic este dezastruoasă. La origini, gestul este, poate, calculat: a provoca, prin absență, durerea nemilostivei ibovnice, Însă strategia dă greș: cel care suportă durerea este seducătorul, bărbatul retras În pustiuri... De tema
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de piepturi săgetate, tînguiri de dureri cumplite, ohtări și tot felul de văilări din pricina Amorului: Întocmai ca Într-un spital În care se află mulțime de ostași loviți În bătaie și răniți de tot felul de arme, carii Își arăt ranele și Își spun durerile, cerînd ajutorul doctorilor. Pentru că acest Amor, copil nebun, fiu al Venerii, răzgăiat d-a sa mumă și crescut zburdalnic, În mină eu arc și săgeți, cu neastîmpăr petrecîndu-și timpul totdauna ca cu niște jucărele, Întinde arcul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii în lungi frigări de măr sălbatic”, în „aerul tăiat de păsări se-amestecă miresme tari”, „între spini și verze”, „durerile pândesc [...] ca niște iepuri vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai curbate”. Prin „păduri bătrâne” „trec urșii spre izvoare cu botul sângerând de mure, / un cerb flocos își spală barba în roua ierbilor lăptoasă”. Dominantă în poeme e o atmosferă sobră, de reculegere și cucernicie, solemn melancolică, suav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
pe frunze, iarbă și pietre. Insectele, cel mai bine reprezentate dintre nevertebrate, se găsesc în toate stadiile de dezvoltare și aparțin ordinelor: Heteroptere, Coleoptere, Lepidoptere, Orthoptere, Odonate, Ephemeroptere, Aphide, Ichneumonide, reprezentând hrana păsărilor clocitoare. Amfibienii sunt reprezentați de specii precum Rana ridibunda, Rana esculenta, Hyla arborea, Bombina bombina, Bufo viridis (fig. nr.6) și Triturus vulgaris. Dintre reptile amintim : Natrix natrix, Lacerta agilis, Lacerta viridis. Mamiferele întâlnite sunt următoarele: Erinaceus europaeus ( arici), Lepus europeus ( iepure), Sciurus vulgaris ( veveriță fig.nr. 7
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
iarbă și pietre. Insectele, cel mai bine reprezentate dintre nevertebrate, se găsesc în toate stadiile de dezvoltare și aparțin ordinelor: Heteroptere, Coleoptere, Lepidoptere, Orthoptere, Odonate, Ephemeroptere, Aphide, Ichneumonide, reprezentând hrana păsărilor clocitoare. Amfibienii sunt reprezentați de specii precum Rana ridibunda, Rana esculenta, Hyla arborea, Bombina bombina, Bufo viridis (fig. nr.6) și Triturus vulgaris. Dintre reptile amintim : Natrix natrix, Lacerta agilis, Lacerta viridis. Mamiferele întâlnite sunt următoarele: Erinaceus europaeus ( arici), Lepus europeus ( iepure), Sciurus vulgaris ( veveriță fig.nr. 7), Apodemus agrarius
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
auzit cântecul privighetoarei (Luscinia luscinia) și al cintezei (Fringilla coelebs) și a cucului (Cuculus canorus)., Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurara). Dintre mamifere a fost observat șoarecele (Apodemus sylvaticus). Ca adaptări - culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta viridis, la brotăcel - vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare dispuse lateral la șopârle care se deplasează prin târâre; la șerpi solzi ventrali; la ciocănitoare picior cu 4 degete puternice, cu cioc lung, puternic și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
privighetoarei (Luscinia luscinia) și al cintezei (Fringilla coelebs) și a cucului (Cuculus canorus)., Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurara). Dintre mamifere a fost observat șoarecele (Apodemus sylvaticus). Ca adaptări - culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta viridis, la brotăcel - vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare dispuse lateral la șopârle care se deplasează prin târâre; la șerpi solzi ventrali; la ciocănitoare picior cu 4 degete puternice, cu cioc lung, puternic și ascuțit, aripi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Gasteropoda - Helix pomatia,Arahnida - Aranea (paianjeni),Insecta: Orthoptera (lăcuste),Heteroptera (ploșnițe),Hymenoptera (albine, viespi, furnici); Coleoptera (Carabidae - Carabus cance llatus, Carabus convexus, Carabus excellens, Staphylinidae; Lucanidae :Lucanus cervu rădașca),Lepidoptere : fluturi de zi; Diptere (țânțari ,muște) b. Animale vertebrate Amphibieni: Rana dalmatina (broasca brună), Bufo bufo (broasca râioasă), Hyla arborea (brotăcel ), Reptilia -Lacerta viridis (gușter), Natrix natrix ( șarpele de casă ); Aves -Dendrocopus major (ciocănitoarea sură), Parus major (pițigoi), Luscinia luscinia (privighetoarea), Cinteza (Fringilla coelebs), Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurar), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Muscicapa striata (muscar negru) Concluzii: Predomină nevertebratele, mai ales insectele, iar dintre vertebrate păsările. culori adaptative : Orthopterele (cosași , lăcuste) (verde, cafeniu, brun) : Amfibieni Rana temporari, Rana dalmatina, Hyla arborea, Reptile Lacerta agilis, Lacerta viridis Adaptări la moduri de locomoție : deplasare prin zbor (prezența aripilor) la: hymenoptere, diptere, lepidoptere, heteroptere, homoptere deplasare prin salt: membrele posterioare mai lungi decât cele anterioare - orthoptere ( cosași, lăcuste) , amfibieni
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurar), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Muscicapa striata (muscar negru) Concluzii: Predomină nevertebratele, mai ales insectele, iar dintre vertebrate păsările. culori adaptative : Orthopterele (cosași , lăcuste) (verde, cafeniu, brun) : Amfibieni Rana temporari, Rana dalmatina, Hyla arborea, Reptile Lacerta agilis, Lacerta viridis Adaptări la moduri de locomoție : deplasare prin zbor (prezența aripilor) la: hymenoptere, diptere, lepidoptere, heteroptere, homoptere deplasare prin salt: membrele posterioare mai lungi decât cele anterioare - orthoptere ( cosași, lăcuste) , amfibieni (Rana dalmatina
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]