11,862 matches
-
Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), pițigoi mare ("Parus major"), nagâț ("Vanellus vanellus"), alunar ("Nucifraga caryocatactes"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), gușter ("Lacerta viridis") sau păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nord-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Băneasa, în satul Roșcani. Rezervația naturală cu o suprafață de 78,30 ha, reprezintă habitate de pădure xerofilă (adaptate la zonă aridă), arbuști și plante
Pădurea Breana - Roșcani () [Corola-website/Science/324254_a_325583]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nord-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Băneasa, în satul Roșcani. Rezervația naturală cu o suprafață de 78,30 ha, reprezintă habitate de pădure xerofilă (adaptate la zonă aridă), arbuști și plante ierboase, precum și specii de animale: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa") și păsări: uliul ("Accipiter nisus"), fazanul ("Phasianus colchicus"), pițigoiul
Pădurea Breana - Roșcani () [Corola-website/Science/324254_a_325583]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic faunistic și floristic), situată în Muntenia, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea centrală a județului Buzău (la o altitudine de 322 m.), pe teritoriul administrativ al comunei Scorțoasa, în apropierea drumului județean
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
situată în Muntenia, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea centrală a județului Buzău (la o altitudine de 322 m.), pe teritoriul administrativ al comunei Scorțoasa, în apropierea drumului județean DJ108 care leagă satul Policiori de Pâclele. Rezervația naturală (cu o suprafață de 4 ha.) a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Secțiunea a III-a - zone protejate". Aceasta se află și reprezintă o zonă de interes geologic (datorită celor două cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni). Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară "Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici". La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni). Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară "Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici". La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aria naturală adăpostește un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice". Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola") și "Elaphe sauromates", o reptilă cunoscută sub denumirea populară de balaur mare. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin "Convenția Ramsar", ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât și sitului de importanță comunitară Comana (sit SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în Transilvania, pe teritoriul județului Mureș Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mureș (aproape de limita de granița cu județul Cluj, în bazinul hidrografic al Pârâului de Câmpie), pe teritoriul administrativ al comunelor
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
floristica ce aparține familiei Paeoniaceae. Aria protejată cu o suprafață de 3,49 ha, este inclusă în situl de importanță comunitară - "Zău de Câmpie" și reprezintă o fâneața formată din două parcele, încadrată în bioregiunea continentală a Transilvaniei. În arealul rezervației vegetează peste 350 de specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în arealul rezervației: bujor de stepa ("Paeonia tenuifolia"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea pestrița
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), trânji ("Neottia nidus-avis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), untul vacii ("Orchis morio"), salvie ("Salvia transsylvanica") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Videoreportaj Reportaje
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în în Transilvania, pe teritoriului județului Mureș. Aria naturală este situată în Câmpia Transilvaniei (în bazinul hidrografic al Mureșului), în extremitatea nordică a județului Mureș (aproape de granița cu județul Bistrița-Năsăud), pe teritoriul administrativ al comunei
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
în Câmpia Transilvaniei (în bazinul hidrografic al Mureșului), în extremitatea nordică a județului Mureș (aproape de granița cu județul Bistrița-Năsăud), pe teritoriul administrativ al comunei Brâncovenești, satul Vălenii de Mureș, în apropierea drumului național DN15, care leagă Reghinul de orașul Toplița. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
pestriță ("Fritillaria meleagris"), floarea cucului ("Lychnis flos-cuculi"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), târsă-mare ("Deschampsia caespitosa"), bucățel ("Agrostis canina"), vițelar ("Anthoxantum odoratum"), rogoz (din speciile: "Carex vulpina, Carex elongata"), rogojel ("Juncus effusus"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. se află la limita nordică a județului Gorj cu județul Hunedoara, în Munții Vâlcan (o grupare ce aparține lanțului montan Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali), în partea
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
administrativ al comunei Runcu. se află la limita nordică a județului Gorj cu județul Hunedoara, în Munții Vâlcan (o grupare ce aparține lanțului montan Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali), în partea nordică a satului Runcu și este străbătută de valea Sohodolului. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
(monument al naturii) este o arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectere se află la ieșirea din Cheile Sohodolului, în nordul satului Runcu, în versantul drept al văii Sohodolului, un
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
este un parc național inclus în patrimoniul mondial UNESCO și care cuprinde mare parte din Munții Pirin din sud-vestul Bulgariei. Are o suprafață de circa și o altitudine ce variază între . În limitele parcului sunt cuprinse două rezervații naturale, Bayuvi Dupki-Djindjirița, una din cele mai vechi din țară, și Iulen. Limitele și dimensiunile parcului au suferit mai multe modificări de-a lungul istoriei. Parcul Național Vihren a fost înființat la 8 noiembrie 1962 cu scopul de a conserva
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]
-
folosită de pionierii exploratori ai locurilor ca punct de referință. În partea de sud-vest a comitatului se gaseste un centru de vizitare al monumentului național Craters of the Moon Național Monument and Preserve (în română, "Craterele monumentului național și al rezervație Lunii"), care se extinde spre vest și sud în alte trei comitate adiacente.
Comitatul Butte, Idaho () [Corola-website/Science/326842_a_328171]
-
specii din familia "Passeridae"), corb ("Corvus corax"), etc. În parcul natural situat la 4 km. sud de centrul municipiului Sibiu, se poate ajunge pe drumul județean 106A, ce leagă reședința de județ cu orașul Rășinari. Înconjurate de suprafață teritorială a rezervației, nefăcând totuși parte din aceasta, se află Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” (unul din cele mai mari muzee în aer liber din România), Grădină zoologică, trupul intravilan Sitex (vechea fabrică de covoare Dumbrava) și zona fostului Han Dumbrava, actual Hotel
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată vestul Transilvaniei pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Alba (aproape de limita de graniță cu județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia Montană (în nordul satului Vârtop), în
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Alba (aproape de limita de graniță cu județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia Montană (în nordul satului Vârtop), în apropiere de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în partea central-vestică a Trascăului (la o altitudine cuprinsă între 630 și 1.000 m) pe cursul mijlociu al Văii Geogelului, în nordul județului
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]