12,817 matches
-
dacă avem noroc, reușim chiar să conștientizăm procesul. Ceea ce înseamnă nu doar că ne apropriem - cu un clișeu mai mult decît fanat - fărîma noastră de eternitate, ci și că, în consecință, astfel încetinim, în noi și pentru noi, durata. De stăpînim relația cu timpul, putem intra în mit. Este o condiție principală, chiar și atunci cînd nu e suficientă. În Impresiile de călătorie în Caucaz, Dumas și companionii săi mănîncă, într-o vreme, un cocoș. Era, se pare, singurul măsurător al
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
tonul potrivit pentru a rosti cuvinte licențioase. Ceva asemănător cu filosofarea în pat Nu trebuie să se înțeleagă că în volum predomină această cochetare cu limbajul străzii. De cele mai multe ori, poetul recurge, dimpotrivă la un limbaj eseistic, pe care îl stăpânește perfect și care i se și potrivește, dar care, și el, sună nefiresc într-un recital poetic de factură fantezistă și ludică, așa cum își propune să fie Tetraktys: "chiar dacă tu îmi spui mereu că memoria este singura noastră formă de
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
nu numai unele erori ale istoriografiei muzicale românești, perpetuate ca locuri comune, dar revine permanent și asupra propriilor cercetări, dintr-o nouă perspectivă (și nu doar istoriografică), neezitând să-și corecteze anumite afirmații din lucrări anterioare despre Bartók. Faptul că stăpânește magistral cele două limbi indispensabile acestei cercetări îi favorizează autorului accesul la sursele principale - arhivele Bartók de la Budapesta. Astfel, descrierea culegerilor de folclor din Banat și Transilvania, inclusiv tipologia acestor culegeri (practic, al doilea capitol), devine un document prețios pentru
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
căci mare este îndurarea Ta... în vecii vecilor!... Răsunau văile și pădurile de glasul lui. Ce-i drept, avea un glas foarte frumos. Nici acum nu știu de ce nu s-a făcut popă, că avea darul preoției. Noi abia ne stăpâneam să nu dăm în vileag toată afacerea: ne ascundeam fețele unul după altul și ne prăpădeam de râs în sinea noastră. Dar bătrânica, plină de evlavie, lua lucrurile în serios, era numai ochi și urechi la slujbă. De la o vreme
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
a mea este fără îndoială steaua baletului. M-am născut și am crescut sub lumina ei caldă și învăluitoare, mama mea, Maria Klein, fiind și ea balerină. M-a ispitit să-i descopăr tainele, să-i cunosc și să-i stăpânesc frumusețea și am ajuns balerină. La un moment dat, ca în poveștile cu final fericit, drept recompensă pentru stăruință și fidelitate, o stea reală a baletului a intrat în viața mea și am devenit Ana Valkay. Am avut alături un
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
ȚARĂ SFÂNTĂ - BETLEEMUL IUDEII, de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 110 din 20 aprilie 2011. „Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce vă stăpâni peste Israel, si a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei”. Mică 5:2 Nu stiam ca Ierusalimul nu are aeroport, aveam să aflăm și asta printre multe alte lucruri importante sau mărunte despre „țară sfântă” pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
are Ierusalimul aeroport și avioane ? Când un jurnalist pasionat și motivat, merge în ... Citește mai mult „Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce vă stăpâni peste Israel, si a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei”. Mică 5:2Nu știam că Ierusalimul nu are aeroport, aveam să aflăm și asta printre multe alte lucruri importante sau mărunte despre „țară sfântă” pe care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
aceea în care se aflau ei, cu neputința să se mai fi găsit, ori să dea peste lume... Morunul se stricase între timp. Deși nu se făcuse încă vară și soarele nu începuse să ardă prea tare prin locurile lor stăpînite de ape bogate în viețuitoare de tot fel, vremea se încălzise deodată, după pescuirea namilei, așa încît partea principala a praznicului și atît de pregătit se transformase într-o descompunere atît de grandioasă și de pestilențiala, încît praznicul, ratat, ar
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
împăcarea cu "indiferență zilelor puștii". Cu ardoarea cu care un credincios își spune rugăciunea, Crisula Ștefănescu compune versuri, sperând că ele să se încarce de poezie. Și miracolul se produce. Situație mai rar întâlnită, dorința de poezie precede poezia. Poeta stăpânește o retorică a stării de grație care nu funcționează în gol, care sfârșește aproape întotdeauna prin a instaura starea de grație. Poemele au un ton teatral ("se aud", cum observa cu finețe Nicolae Florescu într-o scurtă prezentare), dar până la
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
care, uneori, era obligat să participe. Se năpustea, apoi, împotriva lor, în caietele sale, socotindu-le plictisitoare și curată pierdere de vreme, cu goalele și interminabilele conversații. Apoi privea cu sila uimită la colegii siguri de sine, el fiind pururea stăpînit de îndoială, care, efectiv, îl paraliza. Odată a notat: "Să te îndoiești de lucruri nu înseamnă nimic; să te îndoiești însă de tine însuți - asta înseamnă să suferi cu adevarat. Doar atunci te înalți, prin scepticism, la delir. Totul merge
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
preexistenta în subconștient, l-a îndemnat la acest trăi mereu prin hoteluri la mansarda. Și cum tot o mansarda era, apoi, si apartamentul său, se ironiză spunînd (firește în caiete) că e "omul de sub streașina". Se știe, apoi era mereu stăpînit de gîndul sinuciderii care i se părea a fi, pentru el, singura modalitate de a reacționa în fața existenței, de vreme ce a fost blestemat a se naște. Nu notase el că titlul probabil al materiei acestor caiete selecționate pentru a fi publicate
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
și mai trebuie să crezi că lucrurile pot fi redate sau măcar sugerate prin cuvînt; - nu mai am acest interes, nici această credință..." Și, în sfîrșit, mai tîrziu: "De îndată ce aprofundez un subiect, încetează să mă mai pasioneze iar cînd îl stăpînesc, mă detașez de el și nu-l mai pot trata decît că un mare efort de voință. Aș putea să fiu ăfecundă dacă aș începe să vorbesc despre o o problemă fără să o stăpînesc (în felul lui Valéry, ca să
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
mai pasioneze iar cînd îl stăpînesc, mă detașez de el și nu-l mai pot trata decît că un mare efort de voință. Aș putea să fiu ăfecundă dacă aș începe să vorbesc despre o o problemă fără să o stăpînesc (în felul lui Valéry, ca să dau un exemplu ilustru)". Era mereu cu gîndul la Rășinarii săi, a căror copilărie ideală îi provocau nostalgii dureroase, gândindu-se la părinți și prieteni. În tinerețe, mărturisea, a luat delirul drept faptă și a
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
Dar privirea nu e doar rezultatul unui mecanism optic imperfect, ea e totodată instrumentul manipulării Celuilalt, al seducerii și transformării sale. Există un potențial distructiv în cuplul lui Kundera, provenit dintr-o agresare a alterității, ca formă de a o stăpîni și, astfel, de a avea garanția statorniciei ei. Românul se încheie cu o doză de ambiguitate optimistă: poate că de sub privirea femeii îndrăgostite prezenta masculină nu se va evapora. Poate că sub veghea lui Chantal cei doi vor rămîne împreună
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
nu au văzut în el o reușită). Acest al doilea film, Față în față, marchează, pentru regizor, "un progres profesional". Se vede limpede că avem de-a face cu un cineast care știe să scrie un scenariu, care știe să stăpînească mecanismul complicat al facerii unui film. Un regizor serios și tenace, apt să-și construiască, daca nu neapărat "o carieră", în mod sigur o filmografie. Într-un peisaj cinematografic că al nostru, inevitabil plin de perdanți, Marius Barna face, așadar
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
eufemismelor, acceptînd a o desemna cel mult la modul grav al personificărilor: "Și bate vîntul, bate, cu nesinceritate/ se desprind de pe mine scoicile/ algele" (ibidem). Ajunsă la suprasaturație, ironia "pleznește" precum "ceasul amiezii" mai înainte menționat. Prin urmare dezamăgirea poetului stăpînit de nostalgia posturii de "copil iubit" nu merge prea departe pe drumul anihilant al ironiei, ai cărei acizi rod fără milă tot ce întîlnesc, sfîrșind prin a ține în șah însuși discursul poetic. Fără a renunța la tonalitatea ironică (binevenită
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
Hans, ajuns monah, vede, în chipul Fecioarei Maria din icoana chiliei sale, pe femeia iubita. Părăsește mănăstirea, pribegind. Dar în îndelungată să pribegie, chipul Mariei continuă să fie, pentru monah, ipostazierea femeii aievea, de care e îndrăgostit. Revine la mănăstire, stăpînit de aceeasi obsesie, batjocorit de Satana. Moare, căzînd la pămînt cu icoana sfîntă în brațe. În transfigurarea sufletească prin lumea Franței însîngerata de revoluția franceză, eroul, devenit medic, e ateu dar nu se înțelege cu Robespierre, cu care fusese prieten
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
cuprindă întreaga complexitate a vieții. Rareori am urmărit o demonstrație mai inteligentă și mai cuceritoare a faptului că poezia poate fi, mînuită cum se cuvine, un mijloc instructiv și educativ desăvîrșit. Stăpînindu-i vocabularul și sensurile, copiii se deprind să-și stăpînească soarta. Nu vor mai fi uneltele ei oarbe și surde. Poezia le-a deschis ochii și le-a destupat urechile. Și nu o poezie cu morala la vedere, făcîndu-și din efectul pedagogic scop în sine; dar una care nu ascunde
La ce e bună poezia by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14322_a_15647]
-
revărsări ale geometriei într-o lume care și-a pierdut inocența și rigoarea. Fascinat de ideea proiectului continuu, de eterna potențialitate a unor lumi deschise, Chira nici nu s-a grăbit să-și fixeze forma sa optimă de exprimare. El stăpînește la fel de sigur spațiul bidimensional, obiectul, ansamblul și instalația cu aspirații ritualo-cosmogonice. După importanta sa expoziție din l993, deschisă la București și mai apoi itinerată prin mai multe țări central-europene, el a început, în l994, realizarea unei ambițioase instalații - care este
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
toate acestea nu țin decît de postmodernitatea postindustrială, de acel atît de expresiv concept de McWorld în care proliferează McJoburile. Nu e îndeajuns să interpretezi excesele prin ivirea unei alte noi paradigme. Iar Mihaela Constantinescu tocmai asta face, se lasă stăpînită de imaginea unei societăți integrate total unei astfel de viziuni și, privind-o numai cu un ochi, crede fără un examen critic elementar în toate speculațiile teoretice și se lasă furată de mirajul excesului. Nu știu cît de mult a
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
văd mîncînd, da; era o dorință exacerbată de o disperare lăuntrică. Cei doi copii arătau ca tăvăliți prin cenușă și cu dîre de muci uscați pe obraji. Privirile ochilor mari și negri, de ființe damnate și emancipate totodată, de sălbăticiuni stăpînind un teritoriu vast, îmi pîndeau gesturile. Sugarul părea mort în ghemotocul lui de cîrpe murdare, scurs parcă din părul îmbîcsit de slin al mamei lui împletit în coade dimpreună cu fîșii de cîrpă roșie. O femeie fără vîrstă, un animal
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
bucăți din trupul ei în fanteziile lui. Rezonările acestor naratori sînt deviante, un program electoral va fi astfel conceput pe invers, ca un program cinic de exterminare în masă, astfel bunăstarea și (scurta) fericire a supraviețuitorilor ar fi asigurată. Scriitorul stăpînește perfect tehnica gradării coșmarului, a obsesiilor psihismului monomaniac, care exprimă cu o cruzime dezinvoltă, ingenuă chiar, cele mai aberante lucruri ținînd de o coerență logică a demențialului. Ia naștere astfel o lume paralelă în care legile fizicii și ale normalului
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
năucitoare a unui astfel de text. Există un unic Maiorescu în notele cotidiene? Sau un unic Eliade? etc. Numai într-un jurnal "slab" imaginea creată este compactă, fără distorsiuni grave, autorul căutând să-și "vândă" un chip unic fără să stăpânească arta autenticității. Ficțiunea poate crea un astfel de chip cu succes, jurnalul, nu - autenticitatea neagă aura personajului literar. Am putea spune că cetățeanul cu acte în regulă este chiar personajul literar în vreme ce personajul jurnalului este o prezență subversivă pentru că este
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
prevederilor art. 21 alin. (2) și (3), ale art. 24 alin. (1) și art. 56 alin. (2) din Constituție. În opinia autorului excepției, prin aceste dispoziții, în cazul unei cereri de partaj formulate de "creditorul personal al unui debitor care stăpânește un imobil în devălmășie, se creează situația în care pârâtul codevălmaș nedebitor, fără a fi promovat vreo acțiune în justiție, fără a manifesta un interes în a ieși din indiviziune și fără a-și aroga o calitate de subiect procesual
DECIZIE nr. 424 din 21 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164549_a_165878]
-
vânătorii, respectiv dreptul acestuia de a fi încunoștințat în prealabil de acțiunile ce urmează a se desfășura pe proprietatea să. Astfel, se apreciază că sunt încălcate două dintre atributele dreptului de proprietate: jus utendi, prerogativă ce permite titularului dreptului să stăpânească în fapt bunul, si jus fruendi, care se referă la facultatea conferită proprietarului de a utiliza bunul în interesul său propriu. Autorul consideră că îngrădirea sau limitarea nelegală a acestor două atribute "transforma proprietatea într-o simplă utopie", iar pe
DECIZIE nr. 345 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153170_a_154499]