11,293 matches
-
câte privațiuni au trebuit să îndure, ce soartă nemeritată au avut ei în raport cu mine! Eu, cel puțin, am fost "liber" (pe cât cuvântul poate avea sens într-o dictatură), să desfășor o activitate utilă într-un sector de vârf al culturii, străduindu-mă, cu bună credință, să sprijin valorile și să limitez pe cât posibil urmările controlului ideologic... Când, în toamna lui 1953, după ce lucrasem nouă luni pentru organizarea Festivalului Mondial al Tineretului de la București, am aterizat la Ministerul Culturii, aveam 29 de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
primăvară, s-a bucurat nespus la vederea tufelor înflorite și a mulțimii de flori din jur. A lăudat cu multă iscusință frumusețea grădinii. Dar, în general, avea mintea și mai rătăcită decît atunci cînd era singur cu mine. Conz se străduia să-i amintească lucruri din trecut, dar degeaba. Odată i-a zis: "Domnul consilier aulic Haug, de care cu siguranță vă amintiți, a scris de curînd un foarte frumos poem." Iar Hölderlin, dus pe gînduri, ca de obicei, și neatent
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
din poeziile lui. Dar singurul răspuns pe care l-am primit vreodată a fost: "Sînteți foarte binevoitor, domnule von Waiblinger. Vă sînt foarte îndatorat, Sfinția Voastră!", însoțit de o adîncă plecăciune. Adeseori, cînd îmi tăia cuvîntul atît de brusc, mă străduiam din răsputeri să-i storc un răspuns rațional, repetînd ideea iar și iar, de fiecare dată altfel, și renunțam doar atunci cînd începea să se agite și să-și piardă șirul, rostind un val de vorbe fără rost. în scurtă
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
În spatele violentelor acțiuni radicale islamiste care pun anatema pe musulmanii din Europa se află milioane de oameni și comunități întregi care se străduiesc să se adapteze și să se integreze într-o lume complet diferită. Lumea europeană are în față o realitate: numărul musulmanilor în statele vestice este estimat la peste 40 de milioane de oameni. În Germania sunt 4-5 milioane, în Franța
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
poate, devenind organe semioficiale ale unor competitori ce doresc să acceadă la putere. Cei din dreapta sunt reuniți sub bagheta fermă a mai-marilor țării, pe când cei de pe trotuarul de vis-à-vis încearcă imposibilul, deoarece „marele licurici” a ieșit la lumină și se străduiește să ajute ceea ce, de fapt, nu mai trebuie ajutat în plus. În această sfadă generală, care nu ține seama de ideologii sau de buna cuviință, sunt aruncate în luptă „soluții” dintre care nu lipsesc arestările, închisorile, amenințările și atotdominatorul șantaj
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
lingvistică, precum și economice. Asta face ca Belgradul să țină în echilibru fragil elementele accederii în structurile euro-atlantice (deci opțiunea spre occident) și influența crescândă a Rusiei. Este binecunoscut felul în care, de la declanșarea conflictelor din Crimeea, partea sârbă s-a străduit să mențină o poziție neutră, pe de o parte recunoscând integritatea teritorială a Ucrainei, pe de altă parte opunându-se embargoului impus Rusiei de către UE. De altfel, cu ocazia paradei militare din octombrie 2014, de la Belgrad, președintele sârb Tomislav Nicolić
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
meniu bucate tradiționale, iar atmosfera este cu totul specială: în jur sunt expuse fotografii și lucrări de pictură, iar orchestra „Marcel și frații” cântă ritmuri autentice românești. Românca face eforturi pentru a rămâne în prima linie a localurilor pariziene: „Ne străduim să aducem mereu ceva nou în meniu”. Sosită în Franța în 2002, Cristina descoperea în 2004 bucătăria franceză urmând cursurile școlii „Lenôtre”. În 2004 se deschidea „Crion chez Cristina”, iar românii din Paris au venit în număr mare să mănânce
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
Din păcate, conflictul dintre maghiari și români se dovedește ireductibil. După capitularea de la Șiria, din 15 august 1849, Bălcescu, travestit, pleacă la Paris. Bălcescu perseverează până în ultima clipă în încercarea de a suscita o unitate revoluționară de acțiune în Europa, străduindu-se să obțină ajutorul britanicilor și o cooperare polono-ungaro-română, imaginând chiar o confederație a statelor dunărene; experiența Revoluției îl îndeamnă să încerce o colaborare cu Imperiul Otoman, care să reziste presiunii enorme exercitate de Rusia la gurile Dunării. În 1850
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
tabu național care a împins refularea colectivă pînă la pragul creării unei obsesii legionare. Toți erau obsedați de legionari: comuniștii, care îi exterminau imitîndu-le în același timp tiparele de propagandă, intelectualii neobedienți, care încercau să înțeleagă fenomenul, legionarii, care se străduiau să supraviețuiască în închisori, și firește românii nepolitici, care tremurau de frică să nu se afle că printre rudele lor se număraseră cîțiva legionari. Dinu Pillat a fost unul din intelectualii asupra cărora stupefierea ominoasă a avut o înrîurire culminînd
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
personale sau al antecedentelor lor. E un lucru atât de simplu, încât mă jenez să-l spun, dar am certitudinea că e adevărat. Pun rămășag pe viața mea. Și de asta nu pot înțelege de ce mașinile noastre de propagandă se străduiesc să ne îndemne, să ne convingă că trebuie să nutrim ură față de unii oameni, sau să ne temem de ei, în această lume mică în care trăim cu toții. De ce să nu încercăm să-i cunoaștem pe acești oameni așa cum încerc
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
eveniment. Trebuie să mărturisim că această capodoperă a barocului se cântă foarte rar datorită dificultăților sale de execuție și mai ales a necesității de a găsi o echipă de soliști adecvați. Fără îndoială că interpreții din această variantă s-au străduit cât au putut, de a citi partitura cu respect pentru stilistica sa. Dar, cel mai important interpret, corul, a dovedit și de această dată că este un organism profesionist condus cu exigență de maestrul Dan Mihai Goia. Prezentarea acestei capodopere
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
patru balerine care au ilustrat anotimpurile din suita Zânei (Marina Minoiu, Bianca Stoicheciu, Rin Okuno, Noellie Coutisson) au avut o evoluție tehnică de acuratețe, simbolizând sugestiv personajele interpretate. Se cuvine să elogiem și ansamblul companiei de balet care s- a străduit să evolueze într-o manieră de bună tehnică la realizarea spectacolului. Se simte faptul că s-au realizat unele împrospătări ale balerinelor, prin angajarea de noi cadre. Poate că este necesară o modalitate similară și la băieți, compartiment unde se
"CENUȘĂREASA" de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-website/Journalistic/83491_a_84816]
-
dar au întâlnit “ceva” cu totul nou, cuceritor nu doar prin originalitate și prin performanța instrumentiștilor, ci tocmai pentru că, timp de două ore, au fost atrași într-o altă dimensiune, într-o lume pe care noi, europenii, ne tot străduim să o înțelegem, pentru că e... “altfel”. În treacăt fie spus, avem compozitori (mai curând... compozitoare) care apelează de câțiva ani la asemenea instrumente ce aduc, discret și pregnant deopotrivă, un abur de poveste. Pentru că și în acea seară, urmând “drumul
C?l?torind pe "Drumul m?t?sii" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83593_a_84918]
-
italiană, cu T. Ferro, dar și cu trei (!) concurenți de origine peninsulară (pe lângă italian, cei din Letonia și Belgia), se pare că organizatorii au luat îndemnul noastre prea în serios și au accentuat tenta latină a festivalului, chiar dacă unii se străduiau să cânte într-un fel de engleză. Am mai remarcat numeroasele locuri goale (când piața era jumătate ocupată, era bine), datorită desigur și frigului de septembrie, de la munte, mai ales la ore târzii din noapte. Pentru numele lui Dumnezeu, oameni
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
noastră trec rar mașinile, spuse Dan. Cum el era cel mai mare din grup - elev în clasa a V-a - ceilalți îl ascultară și făcură un cerc dintr-un trotuar în altul. - Cine scapă mingea iese din joc ! Fiecare se străduia să o prindă, când îi venea rândul. Radu o aruncă sus, sus de tot. Cornel socoti că mingea va cădea mai înspatele lui și făcu trei sărituri înapoi, cu ochii tot la minge. Deodată băiatul simți că-i fuge pământul
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
câte doi pe un pat. Mai mult specialiștii de pe unele secții practică și în ambulatorul de specialitate dar și la unitatea de primiri urgențe. Doctor Maria Matei medic șef secție cardiologie. Nu reușim să împăcăm pe toată lumea cât ne-am străduit din pacienții care ne vin nouă zi de zi o parte pleacă nerezolvați. Doctor Anton Pârvu medic șef interne. Se știe exodă de personal medical doctori și asistenți chiar si infirmieri pleaca la muncă in străinătate de la mine din secție
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
învățământ profesional, pentru calificările electromecanic utilaje și instalații industriale și modelier; am menținut cele două calificări în cei doi ani la rând. Ca rezultate, pot să spun că elevii școlii profesionale duale beneficiază de o serie de avantaje. Noi ne străduim să pregătim elevii pentru piața muncii într-un mod corespunzător, în primul rând prin stagiile de practică pe care le efectuează la agenții economici parteneri în acest proiect. De asemenea, atelierele-școală folosite de elevi au fost complet renovate și dotate
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
s-a întâmplat anterior cu el, pe când cardul este al tău personal și îl poți folosi. În plus, evident, vorbim și despre volum uneori. Atunci, să vă întreb pe dvs, domnule Vladimirescu, de ce nu remarcăm la toți comercianții că se străduiesc măcar să introducă sistemul electronic de plată și, pe cale de consecință, nu folosim toți cardul ca mijloc de plată. În foarte multe locuri, chiar dacă uneori poți și dorești să plătești cu cardul, inclusiv în București, inclusiv în zonele... în instituțiile și
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]