11,661 matches
-
trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional. Expresionismul se caracterizează prin: tensiune extatică, transcedere tragică a realității, voință creatoare, năzuință spre absolut, accente halucinatorii, atitudine neconformistă și accentuat subiectivă, pierdere în haos, presentimentul unei iminente catastrofe universale și interesul pentru fenomenele originare. Vincent van Gogh este considerat precursorul noului curent, din momentul în care a optat pentru o abstractizare a temelor abordate în picturile sale. Tot el îi influențează
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
aceste condiții de mediu să fie favorabile vieții există un film lacrimal care protejează vederea și care este grav perturbat în timpul folosirii îndelungate a calculatorului același fapt poate avea semnificații diferite pentru receptori diferiți în procesul de interpretare intervenind factori subiectivi care orientează înțelegerea mesajului același principiu a fost aplicat în unele limbi romanice ca și la slavi și germanici nutriția este fitofagă hrana de bază fiind frunzele dodgson cade din mașină dar supraviețuiește în cazul armelor cu risc mic permisul
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
ul "material", care reprezintă corespondență între ceea ce este și judecată care a dus la enunțarea să în propoziție : aceasta corespondență este confirmată de experiență. Dar natură acestui tip de adevăr este variabilă, pentru că acesta poate fi un adevăr "obiectiv", "relativ", "subiectiv", etc., după teoria cunoașterii care îl susține (realism, relativism, criticism, etc). 2. Adevărul "formal", care reprezintă validitatea concluziilor unui sistem ipotetico-deductiv, apărute prin intermediul regulilor de deducție aplicate unor postulate și axiome admise. Acest tip de adevăr nu depinde de conținutul
Adevăr () [Corola-website/Science/297875_a_299204]
-
etic, care se bazează pe convingerea că rațiunea este cea mai înaltă instanță a moralei. Din acest punct de vedere, există două moduri în luarea unei decizii dictate de voință: un imperativ condiționat sau ipotetic, care decurge dintr-o înclinare subiectivă și urmează un anumit scop individual, și un "imperativ categoric", care se supune unei legi obiective, universal valabilă și necesară. Kant formulează astfel principiul "imperativului categoric", considerat ca fundament al moralei: "Acționează în așa fel încât maxima acțiunilor tale să
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
care el a formulat-o în mai multe feluri, dându-i uneori structura unei „antinomii„. Conform „antinomiei gustului”, judecata estetică pare să se afle in conflict cu ea insăși : ea nu poate să fie estetică (o expresie a unei experiențe subiective) si in același timp o judecată (pretinzând acord universal). Și totuși oamenii, numai în virtutea raționalității lor, sunt dispuși sa emită astfel de judecăți. Pe de o parte, un anumit obiect le produce o senzație de plăcere, o plăcere imediată, care
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
Scară Mercalli, inventată de seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scară care stabilește intensitatea unui cutremur pe baza observațiilor personale, subiective, din timpul cutremurului. Intensitatea seismelor se apreciază după gravitatea distrugerii clădirilor, construcțiilor, după tipul și amploarea deformărilor suprafeței terestre și după reacțiile populației la șocul seismic. Efectele șocului se diminuează proporțional cu creșterea distanței față de epicentru. Cea mai utilizată scară
Scara de intensitate Mercalli () [Corola-website/Science/297960_a_299289]
-
cu lanterne, micșorate și crescute, materializate teatral de performeri într-un limbaj sincretic adecvat receptării copiilor de azi. Spectacolul este gândit ca o „conferință despre frici, temeri, sperieturi, angoase, anxietăți, groaze, fobii și spaime”, conferință-cadru narativ spart de ficționalizarea poveștilor subiective ale performerilor, de momente de dans colectiv, de scene în care predomină dialogurile concentrate. Prin teatru de umbre, hip-hop, schimburi de replici scurte, spectacolul construiește fragmentar o dramaturgie a fricilor care capătă consistență vizuală, apelând la un repertoriu de senzații
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
împreună cu performerii la facerea și desfacerea fricilor lor. Ne simțim toți parte dintr-un laborator „fricologic”, în care suntem invitați să ne reflectăm în umbrele lichide ale temerilor noastre. <b>Fapte vitejEști</b> surmontează tot felul de frici, folosind istorii subiective și exemple personale, care au un corespondent în spațiul afectiv al spectatorilor. Se creează astfel un teritoriu comun de schimb de frici, o <i>share-uire</i> care anulează distanța scenă-sală prin conținutul de emoții împărtășite.</p> Creatorii spectacolului construiesc, cu ajutorul
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
Mădălina Dan este o coregrafa preocupată de explorarea unor cadre și contexte corporale ignorate. Propune o practică experiențială cu accent pe potențialul nevalorizat al corpului, în care tot ce ține de personal și subiectiv este integrat subtil în construcția performance-urilor. În 2016 este artista asociată a Centrului Național al Dansului. Pe 5 noiembrie, la CNDB, are lor premieră celui mai recent spectacol creat de Mădălina Dan împreună cu artista poloneză Agață Siniarska - Mothers of Steel
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
o practică fizică. În ultima vreme îmi place când revin la preocupări mai vechi pe care încă le găsesc atractive. Există anumite teme, zone de cercetare care revin în spectacolele tale? Cum spuneam mai sus, felul în care încadrez experiențele subiective, care e limită - dacă e o limită - între ceea ce trăiesc și ceea ce extrag din ce trăiesc. Mă preocupă contextualizarea, chestionarea critică, felul în care mă raportez la convenție - asta e recurent: contexte educaționale în Dedublarea, convenția și iluzia teatrală în
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
limită - între ceea ce trăiesc și ceea ce extrag din ce trăiesc. Mă preocupă contextualizarea, chestionarea critică, felul în care mă raportez la convenție - asta e recurent: contexte educaționale în Dedublarea, convenția și iluzia teatrală în Iluzionistele, contexte care țin de transformări subiective și de felul în care te raportezi la viitor - (anti)aging, apoi contexte care adresează anumite întrebări și raportări sociale: care este rolul artistului în societate, ce pune el la dispoziție, care este „expertiză” lui, ce poate oferi - The Agency
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
Mădălina Dan este o coregrafă preocupată de explorarea unor cadre și contexte corporale ignorate. Propune o practică experiențială cu accent pe potențialul nevalorizat al corpului, în care tot ce ține de personal și subiectiv este integrat subtil în construcția performance-urilor. În 2016 este artistă asociată a Centrului Național al Dansului. Pe 5 noiembrie, la CNDB, are lor premiera celui mai recent spectacol creat de Mădălina Dan împreună cu artista poloneză Agata Siniarska - Mothers of Steel
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
4200 0 0 0 O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADĂ FASCISTA: ANII 1940 http://artapolitica.ro/?p=4214 Sat, 08 Oct 2016 22:01:01 +0000 http://artapolitica.ro/?p=4214 <spân style="font-size: medium;"><spân lang
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
despre subiectivitatea manifestă în Sieranevada, despre procesele de obiectificare pe care le practică și despre modalitățile specifice prin care, departe de a livra o imagine ”neutră” și ”adevărată” a societății contemporane și a relațiilor care o caracterizează, legitimează o raportare subiectivă, conservatoare și dominantă în discursul mainstream, la acestea. Filmul derulează succesiunea de evenimente care au loc în apartamentul în care familia Mirică se reunește pentru parastasul tatălui personajului principal, Lary. Acesta e un bărbat de patruzeci și ceva de ani
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
cameră, </spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">servitoarea.</spân></spân></spân></p> *Materialul a fost publicat în G.A.P. 14 și constituie baza documentara pentru spectacolul Domiciliu instabil - o istorie subiectivă a locuirii, realizat de colectivul Vârstă 4, regia David Schwartz, 2016.[:en]Pompiliu Sterian Throughout my life, there were 15 different addresses where I lived, most of them before the war [WW ÎI, trans. note]. I was always a tenant
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
este elaborată începând din stadiul culturii primitive, până în momentul apariției civilizației tehnice timpurii și a formelor ei de gândire teoretică, adică până atunci când mitologia - ca sistem integral - este absorbită și codificată - integral sau în parte - de religie. Definită dinăuntrul ei, subiectiv, mitologia este o încercare globală de cunoaștere absolută a universului, deci o filosofie care include demersul mistic și o știință generală care exclude experimentul și care se constituie în orice cultură primitivă. Marile mitologii se formează - pentru fiecare grup uman
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
Psihologia (din limba greacă: ψυχή "psyché" = suflet, λόγος "logos" = știință) este știința care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale că inteligență, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente. În acest cadru general al activității psihice distingem următoarele categorii: Psihologii adopta diverse modalități în studiul activității psihice. De exemplu, psihologia experimentală folosește metode științifice în descrierea și înțelegerea
Psihologie () [Corola-website/Science/296549_a_297878]
-
psihice. De exemplu, psihologia experimentală folosește metode științifice în descrierea și înțelegerea cauzelor și relațiilor reciproce ale unor procese diferite cum sunt percepția, învățarea, memorizarea și comportamentul social. Psihologia umanistica face mai de grabă investigații calitative pentru a cerceta experiențele subiective ale ființelor umane. De la înființarea primului laborator experimental de psihologie de către Wilhelm Wundt în 1879 la Universitatea din Lipsca (Leipzig), psihologia s-a separat treptat de filozofie, din care provenea, pentru a deveni o specialitate de sine stătătoare cu o
Psihologie () [Corola-website/Science/296549_a_297878]
-
cercetării din științele naturii.Dualismul metodologic susține autonomia metodologică a cunoașterii sociologice. Clasificarea lui Cătălin Zamfir Autorul distinge între strategia idealistă și strategia materialistă.Teza fundamentală a strategiei idealiste este că fenomenele sociale sunt determinate de ideile,reprezentările, și proiectele subiective ale membrilor colectivității.Faptele sociale sunt explicate prin fapte mentale.Realitatea socială este o obiectivare a constructelor subiective.Strategia materialistă de explicare explică faptele sociale prin alte fapte sociale fără a recurge la cauze exterioare eventual suprapuse de tip mentalist
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
între strategia idealistă și strategia materialistă.Teza fundamentală a strategiei idealiste este că fenomenele sociale sunt determinate de ideile,reprezentările, și proiectele subiective ale membrilor colectivității.Faptele sociale sunt explicate prin fapte mentale.Realitatea socială este o obiectivare a constructelor subiective.Strategia materialistă de explicare explică faptele sociale prin alte fapte sociale fără a recurge la cauze exterioare eventual suprapuse de tip mentalist.Faptele sociale au o determinare imanentă. Lazăr Vlăsceanu a utilizat criteriul principiilor teoretice care au generat un anumit
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
cunoașterii naturii poartă numele de orientare metodologică obiectivistă. Din contra, orientarea ce susține că realitatea socială este de esență diferită de natură, cerând mijloace specifice de cunoaștere, se numește orientare interpretativă, deoarece pentru ea obiectul social este esențialmente și ireductibil subiectiv. Pe scurt, metoda obiectivistă consideră umanul ca obiect empiric iar metoda interpretativă consideră umanul ca existență sufletească. Evident de aici decurg consecințe imediat diferite în abordarea obiectului de cunoscut, în speță a societații umane. Orientări metodologice obiectiviste Pornind de la ipotezele
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
trei genuri literare, în timp ce romantismul a optat pentru amestec. Tendințele actuale direcționează cercetările în sensul descoperirii unei puzderii de tipuri de creație, fiecare diferențiindu-se / asemănîndu-se între ele, în funcție de atitudinea specifică eului creator (aceasta constă într-un joc puternic marcat subiectiv între autoreflectare și distanțare)".
Literatură () [Corola-website/Science/296566_a_297895]
-
ale vigilenței, dar în calitate de mecanism psihic reglator dezvoltă o serie de strategii, de deprinderi (atenția postvoluntară). În formele ei superioare, atenția se învață, se perfecționează, se organizează și devine eficientă, implicând mai ales rolul voinței și al gândirii. În plan subiectiv, atenția este trăită ca o stare de concentrare selectivă, orientată, astfel încât obiectul atenției este selectat din câmpul perceptiv, este evidențiat, pus în valoare și, în același timp, sursele externe care pot distrage atenția sunt inhibate, îndepărtate. Starea de atenție este
Atenție () [Corola-website/Science/298492_a_299821]
-
creatoare. În calitate de proces cognitiv, imaginația dispune de o serie de procedee de combinatorică imaginativă. Sunt operații, procedee de lucru mintal, prin intermediul căreia imaginația intervine asupra conținuturilor sale și produce modificări, transformări, aglutinări, tipizări, schematizări, rearanjări, substituții, analogii, adaptări, etc. Finalitatea subiectiv comportamentală a imaginației este proiectul, o imagine nouă, o nouă idee, un nou aranjament, o nouă configurație. Fiecare dintre formele imaginației se finalizează în plan subiectiv într-o manieră proprie. Astfel, visul din timpul somnului este trăit ca o derulare
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
sale și produce modificări, transformări, aglutinări, tipizări, schematizări, rearanjări, substituții, analogii, adaptări, etc. Finalitatea subiectiv comportamentală a imaginației este proiectul, o imagine nouă, o nouă idee, un nou aranjament, o nouă configurație. Fiecare dintre formele imaginației se finalizează în plan subiectiv într-o manieră proprie. Astfel, visul din timpul somnului este trăit ca o derulare haotică de imagini, emoții, pulsiuni, dorințe. Reveria este trăită ca o derulare de imagini animate de proiecte, ipoteze și aspirații. Imaginația reproductivă este trăită ca o
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]