11,953 matches
-
Pănade (în dialectul săsesc "Panedn", în , în ) este un sat în comuna Sâncel din județul Alba, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Sarea s-a extras aici prin metoda evaporării apelor sărate. Un izvor sărat este folosit și la ora actuală de localnici pentru conservarea alimentelor în
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
o simplă biserică de lemn cu hramul "Bunăvestire", așezată pe "Dâmbul de la Caznari". Prima atestare documentara a localității Dieci datează din anul 1613. Economia este una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă o "cămașă de în brodata la guler, mâneci și pe margini", "izmene largi", un "laibăr" și "pălărie". La fete îmbrăcămintea este compusă din "spătoi și poale brodate", "zadie cu cârpa
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
dealuri și depresiuni intramontane. Predominanța reliefului muntos influențează și celelalte componente ale cadrului natural cum sunt: clima, hidrografia, vegetația și fauna. Mai influențează deasemenea și extinderea limitată a gospodăriilor, orientările profesionale (legate în principal de existența unor importante resurse ale subsolului dar și a vegetației forestiere) și, nu în ultimul rând, specificul cultural. În literatura geografică veche, mulți autori considerau că localitatea Băiuț este situată exact la limita dintre Munții Gutâi și Munții Țibleș. Caracteristicile geomorfologice însă, demonstrează faptul că masivele
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
înalte. Numărul zilelor anuale cu precipitații oscilează între 150-170. Cele mai mari cantități de precipitații cad în sezonul cald începând din aprilie și până în septembrie. Diversitatea formelor de relief, climatul temperat continental, rețeaua hidrografică bogată și nu în ultimul rând subsolul bogat în minereuri auro-argentifere și complexe au făcut ca în depresiunea Lăpușului și implicit în Băiuț să existe continuitate și existență umană încă din Paleoliticul superior, și continuând cu Neoliticul, bronzul, fierul dacic etc. O dovadă a existenței vieții în
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
8.000 kg și au fost confecționate dintr-un material adus din insulele Sumatra și Borneo. Armonizarea lor a fost făcută de compozitorul Sabin Drăgoi. Picturile interioare și exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian. Catedrala Mitropolitană adăpostește la subsol o bogată colecție de artă bisericească bănățeană veche și o valoroasă colecție de icoane. De asemenea aici se află și moaștele sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, protectorul ortodocșilor români din Banat, fost episcop ortodox de Timișoara (1651 - 1655), venit
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
peste 800 de icoane și picturi, peste 130 de obiecte bisericești, 10 artifacte de metal prețios, 10 veșminte, un templu, etc. Aici se găsesc manuscripte românești timpurii precum „Noul Testament de la Bălgrad” din 1648 sau „Cazania lui Varlaam” din 1643. Latura subsolului dinspre altar cuprinde necropola mitropoliților Banatului.
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
maxima negativă de -25,1 °C, la 23 ianuarie 1996. În ce privește regimul precipitațiilor, la Cornu se înregistrează valori ce se înscriu între 500-800 mm/an. Cât privește alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafața construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparțin miocenului, alcătuite din marne și argile cu intercalații de nisip și gresii, dar și depozite de sare și gipsuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
pădurile au rămas doar în câteva petice reduse că dimensiuni, locul lor fiind luat de pășuni și culturi agricole. Aici predomina pădurile de stejar și gorun în amestec cu cele de carpen sau cele de fag cu carpen și frasin. Subsolul are importante zăcăminte de gaz metan. În satul Ilimbav se experimentează și se operează începând din anul 1961, primul depozit de înmagazinare subterană a gazelor naturale. În prezent populația Marpodului este în creștere. Conform datelor recensământului din 2002 populația Marpodului
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
al XIX-lea, în localitatea Scorțeni se produce îmbunătățirea nivelului de trai, principalul motiv fiind exploatarea petrolului din pădurile care înconjoară localitatea și astfel economia locală nu se mai limita doar la agricultură. Țițeiul nu este singura bogăția exploatată din subsol în zonă, ci și sarea, prin ocnele de la Telega aflată în vecinătate. Sarea se extrage încă din secolul al XIV-lea în ocnele de la Telega, iar la sfârșitul secolului al XVII-lea și păcura. Companii petroliere americane își fac simțite
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
izvorâște din zona satului Melicești și curge de la nord-vest către sud-est. Datorită poziționării predominant pe valea acestei gârle, Telega este protejată de vânturi puternice. Solurile din zona Telegii sunt sărace (argile) și, în unele locuri, sărăturoase. Datorită prezenței sării în subsol și a solului argilos, există zone în Telega unde au loc alunecări de teren. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100E, care o leagă spre vest de Câmpina (unde se intersectează cu DN1) și mai departe de comunele din valea Proviței
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin, strâns legate de exploatarea resurselor subsolului: la început sarea, pe urmă petrolul. Telega a fost construită în jurul exploatării de sare. Pe toată perioada istoriei premoderne și moderne a Țării Românești, până în sec. XX, Telega și Slănic Prahova au reprezentat principalele două locații de exploatare a sării
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
și moderne a Țării Românești, până în sec. XX, Telega și Slănic Prahova au reprezentat principalele două locații de exploatare a sării, o resursă importantă a economiei tradiționale. Astfel, Telega s-a dezvoltat inițial pe baza existenței resurselor de sare din subsolul dealurilor sale. De altminteri, etimologia numelui Telega este legată de mijloacele de transport ("telegile") cu care se transporta sarea către sud, către București și de acolo mai departe, către Imperiul Otoman. Cealaltă resursă subterană găsită pe teritoriul Telegii și strâns
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. La ieșirea din Târgu Mureș, pe șoseaua naționala ce duce la Brașov, spre vest dincolo de pârâul Pocloș , cu o singură ieșire spre est, se află comuna Corunca. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Corunca a fost pomenită pentru prima dată în Registrele de dijmă papală de la anul 1332 sub forma „ Gregorie sacerd. De Korunka, solv. 2 banalis antiqua et 2 parv.”( C.Suciu DILT , I, p.
Corunca, Mureș () [Corola-website/Science/300575_a_301904]
-
începutul lui 40 a suferit condamnări și mulți ani de închisoare sub toate dictaturile acelui secol. În timpul guvernării legionare (sept.1940 - ian 1941) a fost prefect al jud. Hunedoara. Din 1948 -1952 a stat ascuns într-o încăpere zidită în subsolul casei părintești din Livadia, iar după arestare au urmat închisorile, canalul, etc. Fratele său Milu, a urmat Facultatea de Drept, a fost funcționar CFR (șef de gară), comisar de poliție în Petroșani în perioada guvernării legionare, suferind și efectuând 10
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a putut stabili lungimea exactă a acestuia, explorarea avenului fiind îngreunată de numeroasele galerii și cascade subterane. Localitatea Fânațe este situată într-un areal apreciat nu numai pentru frumusețile și bogățiile de la suprafață, ci și pentru valorasele bogății subterane. Din subsolul acestor regiuni, oamenii au valorificat de-a lungul vremii aur, argint, fier, cupru, plumb, zinc, molibden, bismut, nichel, cobalt, pirită, calcare, uraniu, marmură, etc...
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
Albeștii Bistriței mai demult "Ferihaz, Ferihaza" (în , în , în traducere „Biserica Albă”) este un sat în comuna Galații Bistriței din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Pe teritoriul localității se află o ocnă de sare părăsită, care datează din secolul al XVIII-lea. Prima atestare documentară a localității datează din 1332 când este menționată în registrul de dijme papale
Albeștii Bistriței, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300860_a_302189]
-
Blăjenii de Jos, mai demult "Blașfalăul de Jos, Blajfalăul de Jos" (în dialectul săsesc "Nedderšt-Bluesendref", în , în ) este un sat în comuna Șintereag din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Principalul obiectiv turistic din jurul localității este "Rezervația naturală „La Sărătură”". Rezervația este localizată la aproximativ de centrul localității, înspre Nord, într-o zonă sărăturoasă. Aici, în zona din jurul unei fântâni cu apă sărată
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
în prezent de o structură adecvată dezvoltării turismului, aceasta fiind însă pe lista de priorități a strategiei de dezvoltare a localității. După revoluția din 1848-1849 producția familiei Zichy s-a dezvoltat; au avut o fermă model, struguri și pivnițerie la subsolul castelului, fabrică de coniac, etc. Astăzi grădina vechiului castel este locația de desfășurare a diferitelor evenimente culturale spre exemplu: Zilele Diosigului. Principala resursă locală o reprezintă suprafața agricolă, care poate fi exploatată prin închirieri sau concesionări. Alte resurse locale pot
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
care apele se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate sodice, calcice, magneziene cu bioxid de carbon. Izvoarele mai cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
și o faună deosebit de variată și că acesta și acțiunea concretă a omului duc la cultivarea unei varietăți întregi de cereale și legume și la creșterea multor animale și păsări care sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
a omului duc la cultivarea unei varietăți întregi de cereale și legume și la creșterea multor animale și păsări care sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului de la Crasnaleuca se exploatează argile bentonitice, gresii calcaroase și
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Bunești, vechea denumire românească "Bundorf", (în dialectul săsesc "Bondorf, Bondref, Bodndref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Cununa florilor Este un obicei de vară ce are loc în ziua de Sf. Petru și Pavel. O sărbătoare a florilor, a vegetației abundente ce aduce speranță în rodnicia pământului. În satul Bunești
Bunești, Brașov () [Corola-website/Science/300935_a_302264]
-
Homorod din județul Brașov, Transilvania, România. Mercheașa se află la o distanță de 11 km de Rupea. Este învecinat la nord cu satul Jimbor, la sud cu comuna Homorod (de care aparține administrativ), iar la sud-vest cu comuna Cața. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent. Biserica Evanghelică-Luterană fortificată a fost construită în secolul al
Mercheașa, Brașov () [Corola-website/Science/300953_a_302282]
-
care a durat până în 1990, când terenurile au fost retrocedate vechilor proprietari. Ocupația de bază a locuitorilor comunei a fost și este în continuare agricultura, în special cultivarea cerealelor, desfășurată în prezent în cadrul a câtorva mari exploatații agricole moderne. În subsolul comunei au fost descoperite și exploatate, începând cu anii 1970, importante zăcăminte de petrol și gaze naturale. Comuna Bordei Verde este situată în mijlocul Bărăganului, mai precis în Bărăganul de Nord cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei. Termenul „Bărăgan” provine
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
aridității apa freatică determină supraumezirea și evaporația. Vara datorită insolației suprafața solurilor își ridică temperatura, se intensifică evapotranspirația iar umiditatea (sub un metru) se menține între coeficientul de ofilire și mijlocul umidității active și de aici necesitatea irigațiilor. Resurse ale subsolului: apa și nămolul din lacul Tătaru cu calități balneoterapeutice. Elementele de vegetație din zona studiată sunt elemente tipice de stepă pontică și silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetația caracteristică este reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]