12,028 matches
-
de mărire”, turmentat de elanuri tulburi, în care ambiția lui nestăpânită hrănește bezmeticia sedițiunii și declanșează excitația subită a loviturii ucigașe. Pumnalul se oprește în pieptul lui Român Gruie, și Vlaicu, după ce își deplânge în fade lamentații devotatul slujitor și tovarăș, hotărăște ca asasinul să ia locul celui asasinat, ca Mircea, deci, să devină ceea ce fusese Român Gruie: „pavăza și brațul” său. Vlaicu, așadar, îl absolvă pe nesăbuit, pedepsit îndeajuns prin spasmele conștiinței și hărăzit oricum, fiind viță de Basarab, unui
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
de dragoste În 1997. Dar pînă la ei o Întreagă literatură se reorientase spre reprezentări - abrupte, anamnezice, comerciale, fantastice - ale corpului. Pe de o parte, literatura feminină, marcată dintotdeauna de obsesia trupului. I se adaugă Însă cel puțin alți doi „tovarăși de drum”: literatura alterității scrisă de pildă de homosexualii Tony Duvert și Hervé Guibert, dar și literatura foarte tînără a editurii Minuit: un nou vitalism, mai mult sau mai puțin reușit, la autori precum Tanguy Viel, Laurent Mauvignier, Eric Laurrent
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
românești din acea vreme figurează printre oratori; temele se apropie în unele privințe de cele ale ciclurilor de conferințe organizate de Institutul Social bucureștean (spre pildă, prezentarea teoriilor politice). Unii dintre oratori participaseră mai înainte la ciclurile de conferințe bucureștene, tovarăși de drum statornici ai profesorului și ai Școlii sociologice. Caracterul pluridisciplinar al conferințelor, o altă idee de bază a Școlii, străbate ca un fir roșu programul conferințelor, al cercetărilor, al publicațiilor. Discursul de recepție al domnului Cesar Stoika Domnule Profesor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunist de către mari creatori: Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (2/1954), Tudor Arghezi. Tejgheaua cuvintelor (24-25/1958). Determinată de „senzația de a fi inutil, de a nu putea împiedica crimele care se săvârșesc, victimele venind din neamul tău”, scrisoarea către „tovarășul Sadoveanu” dezvăluie raportul dizarmonic dintre omul ce joacă un rol de prim ordin într-o etapă de „crucificare a neamului românesc” și monumentala sa operă, definită astfel: „Timp de patru decenii literatura aceasta de inspirație și sensibilitate patriarhală a format
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
faptul de viață”, decât din stirpea lui I. L. Caragiale. SCRIERI: Încurcă-lume, București, 1903; Deștept băiat!, București, 1904; Cutreierând, București, 1905; Departe de oraș, București, 1906; Chipuri și suflete, București, 1908;Băiatul lui Moș Turcu, București, 1908; Oameni cumsecade, București, 1911; Tovarășul de drum, București, 1912; Între femeie și pisică, București, 1913; Rozica, București, 1913; Ce nu se poate spune, București, 1914; Moș Trăscău, București, 1915; Păcatul Sfinției sale, București, 1915; De sufletul nemților, București, 1916; Dureri neînțelese, București, 1916; Doamna de la Crucea
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
București, 1948; Maxim Gorki, Întreprinderile Artamonov, București, 1949 (în colaborare cu Mihail Baras); Lev Kassil, Sub semnul lui Marte, București, 1949 (în colaborare cu Xenia Stroe); S. Marșak, Puișorii în cușcă, Oradea, 1949 (în colaborare cu Andrei Ivanovski); Vera Panova, Tovarăși de drum, București, 1949; Mihail Bubennov, Mesteacăn alb, I-II, București, 1949-1954 (în colaborare cu Eugen Vinea); M. Auezov, Abai, București, 1950 (în colaborare cu Andrei Ivanovski); K.A. Fedin, O vară neobișnuită, București, 1950 (în colaborare cu Tatiana Berindei
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
Chant de l’Unique, ed. bilingvă, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1979; Dragostea e pseudonimul morții, București, 1980; Jurnal, I-III, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1980-1998; Poems, tr. Marguerite Dorian și Elliot B. Urdang, Athens (SUA), 1981; Insectele Tovarășului Hitler, München, 1982; L’Am-stram-gramité, tr. G.-E. Clancier, Vahé Godel, R. Marteau ș.a., Lausanne (Elveția), f.a.; La Terre a mangé ses fontaines, tr. Vahé Godel, Bruxelles, 1985; Apa de apoi, îngr. și postfață Emil Manu, București, 1991; La neige
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
străini. Fac această remarcă pentru că multe lucrări de psihosociologie publicate după decembrie 1989 excelează prin trecerea sub tăcere a contribuțiilor românești, făcându-se trimitere doar la literatura anglo-saxonă, așa cum în perioada comunistă la bibliografie, în afară de documentele de partid și cuvântările tovarășului Nicolae Ceușescu, aproape că nu găseai decât lucrări sovietice. Un sfert de secol mai târziu, în Introducere în psihologia socială (1966) este reluată discuția despre cele două psihologii sociale, arătându-se că nu avem de-a face cu „două științe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
scene din copilărie, impresii de călătorie, întâmplări care i se par bune de așternut pe „răbojul micii istorii a teatrului”: Un comediant și o fată de familie (1967), General la patru ani (1969), Povestiri. Marea și mica bătălie teatrală (1970), Tovarășul meu de drum, tutunul (1973). Cu simț al amănuntului comic și pitoresc, memorialistul recompune în manieră anecdotică figuri și scene cu haz, încercând, în tonuri surâzătoare, să reînvie o epocă pe care o cunoaște bine. Târgurile de provincie, unde peregrinează
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Caragiale, autorul său preferat. SCRIERI: Caragiale în timpul nostru, București, 1962; Un comediant și o fată de familie, București, 1967; Cu teatrul românesc peste hotare, București, 1968; General la patru ani, București, 1969; Povestiri. Marea și mica bătălie teatrală, București, 1970; Tovarășul meu de drum, tutunul, București, 1973; Un drum în teatru, îngr. și introd. Margareta Andreescu, București, 1980. Traduceri: Valentin Kataev, O zi de odihnă, București, 1948 (în colaborare cu Aurel Baranga); Lope de Vega, Cavalerul din Olmedo, București, 1949 (în
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
limbaj divin. Ele "spun" multe lucruri, dar fără s-o știe. Tocmai ceea ce sunt ele sau ceea ce fac devine imagine a altui lucru. Leul semnifică Mântuire prin faptul că-și șterge urmele, elefantul prin faptul că încearcă să-și ridice tovarășul căzut, șarpele prin faptul că-și schimbă pielea. Personaje ale unei cărți scrise digito Dei, animalele nu produc limbaj, ci sunt ele însele cuvinte ale unui lexic simbolic. Nu sunt observate în comportamentele lor efective, ci în cele presupuse, și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu unele funcții care depășesc cu mult cadrul animalității. Se părăsește deci domeniul pur fizic, unde se produce, în ciuda inegalității raporturilor, un schimb tangibil între cele două ființe, pentru a se ajunge la cel al ideilor, unde omul își "aservește" tovarășul inferior nu pentru nevoile sale materiale (a mânca, a se îmbrăca, a se proteja), ci pentru că îl ajută să se descopere. Animalul îi va servi la fel de bine și ca prelungire a persoanei sale pentru depășirea limitelor impuse de natura umană
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nefăcând, cum mai de curând sirguiește și Inorogului, după ce de la mine închinăciune cu plecăciune îi vii da, precum mâne în marginea apii, la prundiș ieste să ne împreunăm, îi spune, căci acolo prietenește îl voi aștepta. Așijderea, precum pre alalți tovarăși (în carii prepus de vicleșug are) de lângă mine i-am depărtat și altă ceva grijă împotrivnică să nu poarte îl înștiințadză (căci cuvântul de credință în mijlocul neprietiniii cinstea și mărimea decât în mijlocul prietiniii mai mult și mai tare își arată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al sociabilității definit de instituțiile publice ale salonulului, curții regale sau conversației. Prin contrast, cultura română mobiliza forme de atașament colectiv lipsite de dimensiune publică. Era sociabilitatea Franței minus instituțiile ei. Dacă versurile vorbeau despre sentimente față de iubită sau față de tovarăși, Michelet le presupunea ca ținând de sfera privată, constrânse de împrejurările istorice să se restrângă în domeniul intim al cercului familial: "strivită din toate părțile, pare atunci să nu mai vrea să vadă nimic, să știe de nimic, să uite
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
92 Alte drame / 93 Afară, în țară / 100 Amânata eliberare / 100 Reintegrarea / 104 Imprescriptibila vinovăție / 105 Inevitabilul dosar de cadre / 106 Integrat în subteranele economiei socialiste / 110 Afară din țară / 113 Semnarea scrisorii lui Paul Goma / 113 În numele tatălui / 116 Tovarăș cu securistul / 118 În valurile Dunării / 121 Pe drumul Vienei / 123 La München, la Max Bănuș / 128 În lumea liberă / 131 Din nou în țară / 140 Întoarcerea acasă / 140 Semne / 145 Tâlhăria de stat. Micro-istoria unei familii de boieri liberali
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Marin și avem o neînțelegere". "Ce neînțelegere aveți, bă?" " Vreți să ne spuneți care este cel mai lung fluviu din lume: Amazonul sau Mississipi-Missouri?" A stat Guzgă un moment și a spus: "Bă, știu! Dar trebuie să-l întreb pe tovarășul comandant dacă am voie să vă spun!" Chiar prost nu era, dacă ținem cont de răspunsul pe care l-a dat. C. I.: Cu atât mai mult cu cât anii de închisoare induseseră deținuților un soi de miopie: cum, domnule
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S. Ț.: Chiorpec l-a denunțat pe Mosanc, care a fost arestat. La proces l-au adus ca martor și Chiorpec, într-un moment de sinceritate, a răspuns la întrebarea judecătorului: "Da! A spus că nu-i ajung banii, dar, tovarășe procuror și onorată instanță, parcă dumneavoastră sau mie ne ajung banii? Dar noi ne ținem gura!" La care procurorul a spus: "Treci în boxa acuzaților!" C. I.: Adică s-a interpretat politic această remarcă chiar în timpul procesului ca o ofensă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
el colonel, dar la comuniști dacă erai sergent puteai ajunge și puteai să fii pe post de general. În fine, a venit Constantinescu, colonel pe funcție de general, și a ieșit la raport șeful punctului de lucru, sergentul Ababei: "Să trăiți tovarășe general, sunt sergentul Ababei!", la care Constantinescu: "Mă, dobitocule, tu nu vezi că sunt colonel?!" Am înțeles, să trăiți, tovarășe general!", a replicat Ababei. El, săracul, dacă nu cunoștea gradele... Pentru treaba asta Constantinescu a dat ordin ca Ababei să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a venit Constantinescu, colonel pe funcție de general, și a ieșit la raport șeful punctului de lucru, sergentul Ababei: "Să trăiți tovarășe general, sunt sergentul Ababei!", la care Constantinescu: "Mă, dobitocule, tu nu vezi că sunt colonel?!" Am înțeles, să trăiți, tovarășe general!", a replicat Ababei. El, săracul, dacă nu cunoștea gradele... Pentru treaba asta Constantinescu a dat ordin ca Ababei să fie mutat disciplinar la Grădina, un alt lagăr care era foarte aproape, la câțiva kilometri, și să fie pus să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la un moment dat: "frontieriștii, vă aliniați aici!" Erau vreo 15. Îl cheamă pe unul Bebe Sfârâială 41, elev de școală în clasa a X-a când l-au arestat: "Mă, ia spune de ce ai vrut să treci granița?" "Păi, tovarășe căpitan, m-a chemat Germania!" "Te-a chemat Germania!? - făcu căpitanul o figură surprinsă - pentru ce?" "Tovarășe căpitan, s-o reunific!" L-a înjurat, l-a dat la o parte. Și tot așa, altul i-a zis că taică-său
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu reacționa? S. Ț.: Reacționa: îi înjura, le mai dădea câte un șut în cur! Când a ajuns la Scurtu, un nume paradoxal pentru el că era cât ușa, înalt, bine făcut, musculos: "Scurtule, ia spune, ieși la lucru?" "Ies, tovarășe căpitan!" "Uite, mă, un om! Scurtule, ești un om, îmi placi!" " Da, tovarășe căpitan, dar am o condiție!" "Scurtule, pentru faptul că ai spus că ieși la lucru, dintr-un cuvânt fără să eziți, spune ce dorință ai, ce condiție
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în cur! Când a ajuns la Scurtu, un nume paradoxal pentru el că era cât ușa, înalt, bine făcut, musculos: "Scurtule, ia spune, ieși la lucru?" "Ies, tovarășe căpitan!" "Uite, mă, un om! Scurtule, ești un om, îmi placi!" " Da, tovarășe căpitan, dar am o condiție!" "Scurtule, pentru faptul că ai spus că ieși la lucru, dintr-un cuvânt fără să eziți, spune ce dorință ai, ce condiție!" Tovarășe căpitan, suntem în perioada prășitului. Trebuie să-mi dați încă doi oameni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
căpitan!" "Uite, mă, un om! Scurtule, ești un om, îmi placi!" " Da, tovarășe căpitan, dar am o condiție!" "Scurtule, pentru faptul că ai spus că ieși la lucru, dintr-un cuvânt fără să eziți, spune ce dorință ai, ce condiție!" Tovarășe căpitan, suntem în perioada prășitului. Trebuie să-mi dați încă doi oameni pe rândul meu!" "De ce, măi, Scurtule?" "Păi, nu vedeți ce soare puternic este!? "Unul să-mi țină umbrela și celălalt să-mi prășească rândul!" C. I.: Aceste episoade
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bă, eu am K-ul ăsta și când plouă vin foarte greu la serviciu, câteodată trebuie să vin pe jos. Băi, ce ați zice dacă mi-ați face un avion din motocicletă? Credeți că motorul ăsta e bun?" " Ce vorbiți, tovarășe sergent, păi ăsta este K 55, motor sovietic! Are o putere nemaipomenită". "Băi, puteți sau nu puteți să-mi faceți un avion?" "Se poate, tovarășe sergent, se poate! E destul de muncă dar se poate, dar vă trebuie materiale!" "Nu-i
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mi-ați face un avion din motocicletă? Credeți că motorul ăsta e bun?" " Ce vorbiți, tovarășe sergent, păi ăsta este K 55, motor sovietic! Are o putere nemaipomenită". "Băi, puteți sau nu puteți să-mi faceți un avion?" "Se poate, tovarășe sergent, se poate! E destul de muncă dar se poate, dar vă trebuie materiale!" "Nu-i nicio problemă, ce materiale îmi trebuie?" Și i-au spus inginerii mecanici câți saci de ghips să cumpere, câtă pânză de sac și câte altele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]