14,689 matches
-
în sprijinul acestor noțiuni o serie de exemple provenite din rândul marilor creații vizuale ale lumii, precum piramidele egiptene, care prin măreția lor trezesc în om sentimentul sublimului, la fel cum zveltele catedrale gotice stârnesc impresia grandorii și determină apariția trăirilor religioase. În arta chineză, japoneză sau tibetană, influențate de specificul religios al taoismului și budismului, Otto regăsea semnalele unor impresii magice, veridice camuflări ale numinosului. Fig. 13. Fereastră. Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești. Exemplu de valorificare a raporturilor dintre lumină
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
care aceștia credeau. Sintetizând principalele trăsături artistice ale acestor civilizații, putem deosebi o serie de relații de reciprocitate și continuitate, definitorii pentru modalitățile de reprezentare vizuală a sacrului în perioada antică. Analiza acestor expresii vizuale accentuează specificitatea viziunilor artistice, reliefând trăirea profund spirituală a anticilor. De aici pornește interesul lor expres pentru descoperirea și înfățișarea în imagini a lumii de dincolo și orientarea manifestărilor cultului către arta religioasă, aspect ce caracterizează toate civilizațiile perioadei avute în discuție în acest context. După cum
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Goticului, căutând să evoce emoțiile mistice ale artiștilor din trecut. Sondând veleitățile peisajului, pe care l-a redat în creațiile sale, reprezentatul marcant al acestui curent, Caspar David Friedrich (1774-1840), a investigat la rândul său profunzimea sentimentului religios și a trăirilor sacre. Demersul său artistic în contextul societății moderne, din care parafrazându-l pe Goethe însuși Dumnezeu părea să se fi retras 435, era acela de a transforma aspectul secularizat al lumii printr-o formulă înnoită a artei creștine, fără a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și determinarea efectivă a artei sacre. Tot în rândul aspectelor comune, care aseamănă domeniul religios cu cel artistic, se numără un concept despre care am mai discutat pe parcursul acestei cărți: cel de simbol 464. Găsindu-și relevanța atât în spațiul trăirilor religioase, cât și în cel al creațiilor artistice, simbolul 465 este folosit în exprimarea unor noțiuni și idei de natură transcendentală, comune celor două domenii, îmbogățindu-le sensurile spirituale și valorificându-le prin inedite expresii vizuale. În aceste condiții, reprezentările
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
al fanteziei artistului aflat sub inspirația divină. O astfel de lucrare este capabilă să declanșeze, ulterior, în mintea și-n spiritul contemplatorului ei, o atitudine de respect veritabil, evidențiat prin diferitele manifestări ritualice sau gestuale determinate de exprimarea și aprofundarea trăirilor religioase. Deși convingătoare, avem senzația că toate aceste aspecte nu sunt însă suficiente pentru surprinderea unei definiții complete a artei sacre. Aceste încercări de definire se încadrează în sfera bibliografică, mult mai largă, ce încearcă să trateaze subiectul discutat dintr-
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
paradisiace. Pornind de la aceste argumente, cu riscul de a fi poate subiectivi, în viziunea noastră, arta sacră reprezintă "superlativul" valoric al creației artistice ce are ca obiect reprezentarea vizuală a sacrului, ea evocând forma cea mai înaltă de exprimare și trăire a sentimentului religios prin intermediul operelor de artă. Ea constă în manifestarea vizual-artistică cea mai profundă a religiozității, rolul său fundamental găsindu-și expresia în conservarea credinței religioase și în transmiterea ei mai departe pe cale vizuală. Este arta capabilă să comunice
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
făcută de filosoful G. W. F. Hegel, care deplângea încetarea artei de a mai reprezenta "nevoia supremă a spiritului"504. Raportarea acestui moment de criză la perioadele de glorie ale artei sacre aduce în lumină diferențele majore de concepție și trăire, ce delimitează în timp aceste epoci artistice. Toate aceste schimbări aveau să anunțe, de fapt, prezența și manifestarea unui nou fenomen artistic și cultural specific artei contemporane postmodernismul -, ale cărui relații cu domeniul sacrului aveau să se fundamenteze pe ideile
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
diferențele stilistice sunt într-adevăr remarcabile, evidențiind pierderea de substanță estetică și spirituală a picturii bisericești ulterioare Evului Mediu. Cu excepțiile de rigoare, imputăm acest fenomen procesului de laicizare continuă a întregii societăți, al cărui simptom major constă în "slăbirea" trăirii și a acelei "purități a inimii" despre care vorbea Nichifor Crainic, în recursul insuficient de documentat la anumite tipare ale picturii de tradiție bizantină, sau în preluarea în cadrul iconografiei bisericești a unor modele tipice creației laice, nu întotdeauna compatibile cu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lacrimă 518. Prin redarea frustă a pasajelor de o violență demnă de orice reprezentație horror, filmul îi provoacă privitorului, fără nici un fel rezervă față de acesta, un acut sentiment de compasiune umană, datorată chinurilor fizice suportate de personajul principal, a cărui trăire stârnește fiori de gheață chiar și celui mai rece observator. Spre deosebire de icoană, privitorul ajunge să conștientizeze mai greu caracterul sacru al scenei în cazul în care acest lucru se și întâmplă în realitate. Motivația acestei situații constă în faptul că
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și mental, psihic sau spiritual a evenimentelor relatate în Biblie. Procedeul acesta nu este unul nou, el fiind întâlnit în numeroase alte situații ale istoriei artelor, când intenția conștientizării sentimentului religios i-a impulsionat pe artiști spre reprezentări ale unor trăiri limită 519. Cel de-al doilea aspect la care făceam referire constă, în opinia noastră, în redeschiderea mai vechilor chestionări legate de paradigma legăturii dintre sacru și violență, în deplină conformitate cu teoriile lui René Girard și Rudolf Otto, despre
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o interpretare personală a acestor idei, ne punem problema asupra măsurii în care violența reușește să se transforme într-un veritabil mijloc de transmitere a sacrului în contemporaneitate, prin declanșarea stărilor de compasiune, ca o emblemă la scară redusă a trăirii sentimentului de iubire, pe care creștinismul îl absolutizează. Referindu-se în mod explicit la cazul de față, atât din punct de vedere teologic, cât și artistic, opinia teologului rus Andrei Kuraev este aceea că "filmul este pur și simplu o
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
reprezentație artistică poate deține un caracter de sacralitate, cel puțin în sensul strict al termenului, însă recunoaștem totodată și calitatea acesteia de reactualizare și concretizare a anumitor fapte, evenimente sau personaje de importanță majoră în cadrul cultului religios, capabile să anime trăirile spirituale ale privitorului. Tendințele descrise nu se limitează însă la exemplele oferite, care tratează, în mod evident, subiecte de ordin religios. Există însă o multitudine de alte creații cinematografice, care, în aparență, nu prezintă nici o tangență cu sfera sacrului, dar
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
artelor. Fig. 39. Marin Gherasim, Reconstruirea absidei În acest context problematic, deși nu toate aspectele realității sunt reflectate prin intermediul forțelor creatoare ale artei, avem convingerea că arta sacră ar putea să constituie emblema nivelului de spiritualitate a societății și expresia trăirii sentimentului religios în contemporaneitate. Totodată, dacă ar fi să ne imaginăm felul în care arta sacră va evolua în viitor, datorită acestei corespondențe cu diferitele aspecte și trăsături ale vieții cotidiene, credem că aceasta va constitui și în perioadele ce
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
rolul icoanelor și al picturilor murale din bisericile creștine, imagini considerate o adevărată Biblie vizuală, o eficientă formă estetică de comunicare între Biserică și credincios, o apropiere a umanului de lumea sacrului. Icoana susține vizual însemnătatea textelor sacre. Ea potențează trăirea interioară a privitorului, impunându-i o stare specială de contemplare și de transpunere într-o altă dimensiune, capabilă să determine ascensiunea spirituală a acestuia. 287 Jean-Jacques Wunenburger, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 227. 288 Rudolf Otto, op. cit., pp.
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
exemplul unor lucrări ale Barocului, precum Răstignirea Sfântului Petru a lui Caravaggio sau Extazul Sfintei Tereza de Bernini, în care apelul artistului la posibilitățile de "impresionare" a privitorului este unul suficient de evident, reușind să trezească, prin realismul reprezentării, intense trăiri spirituale. 520 Andrei Kuraev, op. cit., p. 79. 521 Nichifor Crainic, op. cit., p. 152. 522 Sorin Dumitrescu, Noi și Icoana (I): 31+1 de iconologii pentru învățarea icoanei, Fundația Anastasia, București, 2010, pp. 646-647. 523 Omul de oțel (traducere din limba
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
evenimente legate logic și cronologic, cauzate sau trăite de actori). Autoarea definește apoi noțiunile implicate in definițiile celor trei niveluri: evenimentul (tranziția de la o stare la alta), actorul (agentul, nu neapărat uman, care săvîrșește o acțiune) și acțiunea (cauzarea sau trăirea unui eveniment). Cele trei niveluri nu există separat, ci sînt implicite în text și cititorul neantrenat nu le distinge, dar ele sînt analizabile separat atunci cînd analistul dorește să găsească o explicație pentru un efect sau altul pe care textul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
comun care le abstractizează și esențializează narativitatea. Prima premisă o reprezintă corespondența dintre structura lingvistică a frazei și întregul text narativ, iar cea de a doua corespondența structurală dintre șirurile de acțiuni înfăptuite de oamenii reali în viața cotidiană și trăirile imaginare ale actorilor dintr-o fabulă, adică premisa realistă a logicii evenimentelor. Atitudinea lui Bal față de principiile și instrumentele structuraliste este lipsită de absolutism; din contră, este flexibilă, autoarea fiind înclinată spre pluralism și relativism. Extrem de interesantă ni se pare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
copac. A fost un accident serios. Aceste cuvinte mi se întipăresc în minte. Mișcarea înainte și înapoi, din prezent în trecut, este ritmul de bază al povestirii. Amintirile despre accident, ce revin rînd pe rînd în mintea fetei, alternează cu trăirile ei din spital și cu trecutul fericit dinainte de ciocnire. Aceste ușoare alternări contribuie semnificativ la povestire: ele pătrund în mintea confuză a copilului traumatizat de o manieră care îl face pe cititor să trăiască aceleași emoții ca și ea. Diferențele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de această primă tresărire. Vedeam cum veneau la noi oameni, care vorbeau cu tata și cum din ceea ce spuneau izbucneau hohote de râs, sau înjurături de admirație, sau sticliri de ironie în priviri, dispreț sau satisfacție secretă, o plenitudine a trăirii, o jubilațiune intensă, adesea pentru un singur cuvânt rostit de al lui Bașă, capiule și ce i s-a răspuns, căscăundule, ce putea spune cutare și în loc de asta a spus, ce bă?! Cu degajări nu o dată spectaculoase de furie, că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
parte de aluat s-a Întâmplat la fel, cu a treia și a patra la fel. Din ghemulețul de cocă ieșise o plăcintă cât tava, pe care am băgat-o În cuptor. Cât am lucrat la plăcintă am avut o trăire lăuntrică deosebită, iar păsărica a cântat tot timpul. După ce am scos plăcinta rumenită afară, ea a zburat. - Ce părere ai, Mihai? l-am Întrebat pe soțul meu. El, care Își făcea rar semnul crucii și nu știa să spună rugăciuni
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
în autobuz. În acel autobuz. Simțeam căldura cum îmi învăluie picioarele. Nu mă gândeam la nimic. Eram ca o stană de piatră într- un colț, la umbra unui copac. Era cald. Femeile nu mai conteneau să vorbească. Fiecare își împărtășea trăirile din ziua precedentă, din ziua curentă, din viața lor. Spuse, răs-spuse, trăite și de mult apuse. Toată lumea vorbea și nimeni nu asculta. Își răspundeau veseli, scurt și continuau să povestească d’ale lor cu amănunte pe care nici ei nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
inima mea. Eram eu fizic, psihic, și în același timp mă descompuneam ușor în zeci și zeci de particule ce se împrăștiau în fiecare om din autobuz. Eram lipiți unul de altul fără să ne dăm seama. Sufletele, sentimentele, gândurile, trăirile, erau comune dar duse de fiecare în stilul lui propriu. - Florica iasta iar umblă cu bățu cela. O să pălească pi cineva într-o zi. - Cred cî s-o tuns așa cî avea păduchi... - Ci zîci?... - Cî avea păduchi, di asta
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
băiatul, și, ca s-o poată scoate la capăt, începuse să muncească mai mult decât până atunci, făcând sâmbăta ore suplimentare la dogărie, iar duminica ducându-se pe la casele oamenilor, unde repara ce apuca. Treptat pierduse deprinderea acelor zile de trăire violentă, care-l umpleau de o bucurie fără margini. Apa adâncă și limpede, soarele puternic, femeile, viața trupului, în țara lui nu exista altă fericire. Și fericirea aceasta trecea o dată cu tinerețea. Lui Yvars îi plăcea și acum marea, dar numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
anunțând o nouă zi din viața ta; ești sigur că Dumnezeu este lângă tine... Cuvânt către cititori Într-un interviu acordat prozatorului Iulian Sârbu, spuneam, printre altele: Scriu din prea plinul sufletului. Simt nevoia să mi-l “descarc” prin ideile, trăirile mele, care s-au acumulat de-a lungul anilor, să le transform în subiecte și imagini ca și cum le-aș desena mai întâi pe un ecran al creierului, apoi, alunecând ca pe un topogan, le transform în cuvinte. Este pur și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
a stărilor surdinizate, învelite într-o aura de calm și discreție, uneori, sau de explosive expansiuni sentimentale, alteori. Autoarea se mișcă dezinvolt pe o arie tematică generoasă (subsumând erosul carnal sau spiritualizat, cultul reveriei, al stărilor crepusculare, dar și exuberanța trăirilor ardente), apelând la mijloace poetice diverse.Este meritul poetei de a fi reușit să ocolească locul comun, tirada grandilocventă și găunoasă, insertul filosofard și lipsit de rezonanță și să fi ales calea cea mai sigură spre sensibilitatea cititorului: expresia revelatoare
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]