12,312 matches
-
se cultivau, se... mă ascultau pe mine care, poate, li se părea că știu puțin mai multe lucruri dintr-un anumit domeniu, alt domeniu decât al lor și tot așa. Deci, am perceput-o cu tristețe și o percep cu tristețe și chiar cu dramatism, așa, această pulverizare a unui loc, a unei întreprinderi, care a fost o emblemă a Iașului, eu știu și cred că a jucat un rol în facerea acestei țări, a acestei părți de țară, nu știu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
față și la..., cum se autoeducau, se cultivau, ... mă ascultau pe mine care, poate, li se părea că știu puțin mai multe lucruri dintr-un anumit domeniu, alt domeniu decât al lor și tot așa. Deci, am perceput-o cu tristețe și o percep cu tristețe și chiar cu dramatism, așa, această pulverizare a unui loc, a unei întreprinderi, care a fost o emblemă a Iașului, eu știu și cred că a jucat un rol în facerea acestei țări, a acestei
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
autoeducau, se cultivau, ... mă ascultau pe mine care, poate, li se părea că știu puțin mai multe lucruri dintr-un anumit domeniu, alt domeniu decât al lor și tot așa. Deci, am perceput-o cu tristețe și o percep cu tristețe și chiar cu dramatism, așa, această pulverizare a unui loc, a unei întreprinderi, care a fost o emblemă a Iașului, eu știu și cred că a jucat un rol în facerea acestei țări, a acestei părți de țară, nu știu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
plătească, din 1496, "tribut pen-tru pământul ce-l stăpâneau", Las Casas concluzionând că " Datorită măcelurilor din timpul luptelor, a foamei, a bolilor, lipsurilor și opresiunii ce au avut de suferit apoi indienii, din cauza sărăciei și îndeosebi a durerii, mâhnirii și tristeții, soarta locuitorilor acestei insule, din întreaga populație care existase în 1494, în anul 1496 mai rămăsese, după cum se presupune, doar o treime!" (p. 265). Părăsind Española, la începutul lunii mai 1494, Amiralul se îndreptă spre Cuba "plutind de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
uit pentru un moment toate nenorocirile noastre. Seara sosi starița de la București, cu scrisori de la mama și de la Costache, jurnale și diferite lucruri. Citindu-le, mi s-a părut timpul scurt și a sunat ora culcării, pentru prima oară, fără tristețea care mă cuprindea când se întuneca și mă vedeam singură și așa de străină în acest loc străin mie și unde eram silită să stau. [Mă bucura mai ales gândul că ai mei văzuseră pe maica stariță, care, vioaie și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care nu se va în cheia decât după congresul păcii? „Dar mai crezi în victoria noastră?“ exclamă mirată și uitându-se la mine cu ochi speriați. „De n aș crede, m-aș omorî.“ „Ai fi în stare!“ îmi zise cu tristețe. Iată spiritul celor mai mulți conservatori de aici. George Știrbey prezidase cu Beldiman întrunirea de la Craiova și subscrisese cu el manifestul publicat în Bukarester Tageblatt din 9/22 decem brie 1917; Constantin Arion se mira de primirea ce-i făcură ofițerii pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nouă luni în cap de la sosire, pornii definitiv, cu intenția însă de a reveni regulat să-mi văd mănăstirea care îmi fusese o închisoare cât se poate de liniștită, de nu ar fi fost o închi soare pe mâna vrăjmașului. Tristețea sosirii se transformase în obicei, și simpatia de care eram înconjurată o îndulcise. Viața era primitivă, dar nu aveam din fire gusturi luxoase și mă potriveam cu lipsurile fatale în acele împrejurări. Toate maicile, afară de cele trei vândute germanilor, erau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mihăești, să continue cu doamna la Govora. Odată sosită și eu acolo, nu ne-am mai cunoscut. La Mihăești nu am petrecut decât puține ceasuri, era o răcoare și o liniște care-ți odihneau trupul și sufletul, dar și o tristețe mare să vezi casa fără Vintilă, Lia și copilul, o tăcere și o pustietate jalnice. Nu s-a luat nimic din casă și după moșie; Mihăescu a făcut chefuri cu germanii, dar a scăpat tot, ajutat fiind de d. Wangler
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar fructe delicioase din ograda lui Vintilă. Sănătatea mamei se întrema și moralul ei se liniștea. Nu vedea urme de ocupație vrăjmașă, [cei] doi jandarmi germani instalați la fermă nu călcau pe sus în parc sau la casă, și în afară de tristețea pricinuită de lipsa stăpânilor, pe care îi știam la Iași supuși la toate persecuțiile inamicului străin și român, am fi putut uita în ce vreme de urgie trăiam încă. Mama, mare admiratoare a naturii, se bucura de frumusețea moșiei ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și unguri țărani sau meseriași. Nu știu de a fost dorința lor sau ordinul autorităților de a aduce un omagiu suveranului care le promisese respectarea drepturilor lor, cu mult înainte de Tratatul de la Paris. Impresia a fost penibilă: tă cerea și tristețea lor contrasta cu defileul românilor și părea ca o prevestire a complicațiilor din viitor. Abia se sfârșise defileul și o ploaie torențială inundă orașul. Bieții oameni fugeau în toate părțile, cei mai mulți aveau ploaiere (frumosul termen ardelenesc), muntenii - glugi mari care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
albe, tras de patru cai albi, înhămați frumos și încălecați de surugii în haine găitănate; șiroaie de apă pe străzi, unde însă bieții țărani își țineau locul cu stoicism. Doamnele care se ocupaseră de dejunul rămas nemâncat ne arătau cu tristețe prăjiturile extraordinare, fructele aduse de departe și toate pregătirile deșarte care încărcau mesele imense, menite a fi golite numai de ele însele. Întârziere peste întârziere ne duseră la Brașov tocmai la orele 10 noaptea. brașov Această cetate a românismului ar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care o trecu la Paris cu distincție. Până aci totul mergea bine și i se prezicea o carieră frumoasă. Un singur punct negru: nu aveau copii, lucru ce mâhnea pe Elena care, mai expansivă ca bărbatul ei, o spunea cu tristețe. În 1925, pe când eram la Carlsbad, dânsa făcea cura la Franzensbad ca să-și vadă visul împlinit. Într-o zi, după invitarea mea, sosi să deju neze cu mine și stăturăm de vorbă îndelung. Eram destul de legate, ne vedeam la fiece
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
altcineva. După moartea bărbatului meu venea în toate zilele să mă vadă, cu o dragoste pe atât de caldă pe cât era indiferența ei de stranie. Într-o zi ședea pe fotoliul lui Costache, lângă birou, eu în fața lui. Vorbeam cu tristețe și plângeam amândoi. Deodată îmi zise: „Văzându-te așa singură și pe mine așa singur, ce rău îmi pare că m-am mai însurat și că nu ne putem sfârși viața împreună“. Cu toată înduioșarea unei astfel de probe de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
onorurile legionarilor din 1939 și, mai presus de toate, până a nu urmări pe asasinii lui Iorga și Madgearu, făcându se astfel complice cu ei față de țară și străinătate (radio englez). Unde e generalul Antonescu de altădată? Ce decepție! ce tristețe, ce durere să privești sfârșitul lui pe abisul unde se prăvălește, și poate cu noi totul. Dar să o luăm de la început. În primele zile ale lui octombrie, am cerut să-l văd pentru a-i cere autorizarea să facem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu o cruce. * Oamenii se plâng de poluare, dar nu-și reproșează fapta. * Chiar dacă mai curg, unele ape sunt moarte. * Gura este purtătorul de cuvânt al creierului. * Și cele pe care nu le vedem există. * Dacă îmi mai alung și tristețile, eu cu ce mai rămân? * Sărăcia nu este dușmanul omului, dar nici prietenul lui. * Soarele nu răsare la fel pentru toți. * Pentru unii, soarele răsare, pentru alții, apune. * Să te ferești de analfabeții care știu alfabetul. * Cărțile nu se scriu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
margini. * Mintea ascuțită înțeapă fără să producă răni. * Duelul în cuvinte e o încrucișare de săbii aurite. * Doar înfruntându-le îți dai seama de primejdii. * Poți compara orice cu orice, chiar și furnica cu elefantul; important e să păstrezi proporțiile. * Tristețea nu este opusul veseliei, ci lipsa ei. În zadar cânți, dacă nu are cine să te asculte. * Înainte de a căuta, trebuie să știi ce. * Toți oamenii au voce, dar nu toți pot să cânte. * Nu poți plânge suferința altuia. * Sângele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Unei femei nu numai nașterea îi provoacă dureri. * Unii bărbați o fac pe cocoșii, dar cotcodăcesc precum găinile. * Bețivul are chef de băut abia după ce s-a îmbătat. * Paharul plin inspiră optimism, cel gol exprimă speranță. * Ca și trăsnetele, nici tristețile nu cad din senin. * Revărsările de ape scot la suprafață gunoaiele; la fel și revărsările sociale. * Când a fost lăsat la vatră, el s-a urcat pe cuptor. * Ca să nu-l mai înțepe țânțarii, și-a pus vestă antiglonț. * Nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
constă în găsirea unui alt sfârșit poveștilor sau povestirilor cunoscute de copii.De multe ori se întâmplă că finalul povestirilor să-i întristeze pe copii și să-și dorească alt sfârșit Astfel, după lecturarea povestirii ,,Puiul” de I.Al. Brătescu-Voinești, tristețea s-a așternut pe chipurile copiilor. Puiul de prepelița trezise în sufletul copiilor puternice sentimente de compasiune iar cererea mea de a schimba sfârșitul povestirii le-a aprins imaginația. În viziunea copiilor puiul de prepelița a fost salvat de un
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în dimensiunile sale reale amploarea acestei cifre, 160, care pentru o societate științifică românească marchează o definitivă consacrare. S-a scris despre importanța acestei Academii în istoria științei și culturii românești. Se cunosc în general etapele dezvoltării sale, unele reflectând tristețile destinului nostru general, altele, cele mai multe, ilustrând, zi de zi, efortul construirii celui mai prețios dintre bunurile unui popor, cultura. Astăzi este firesc să privim totul într-o sinteză o sinteză care este optimistă. Unul din motivele acestui nou optimism este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lui Manolescu mă încântau (mă seduceau, de ce n-aș scrie și aici cuvântul?), prin multe însu șiri, dintre care aș aminti aici doar precizia expresivă și acea iradiantă luminozitate. Trăsăturile acestea sunt și ale omului, spirit rațional și solar. Deprimările, tristețea și le ascunde bine, oferind vederii contemporanilor numai reversul acestei stări. Zâmbitor în mijlocul dezastrelor, în anii cei mai cumpliți ai vieții noastre, o ținea una și bună, și de unul singur: nu mai e mult! Un optimism istoric pe care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Prietenului nostru doctorul i s-a întâmplat o nenorocire: este și nu este printre noi”, scrisoare a avut un efect șocant pentru dumneavoastră și ce stare de spirit domina în mediile intelectuale ale acelor timpuri ?” « A fost mai mult o tristețe dureroasă decât un șoc, pentru că eram cumva pregătit. În cele câteva întâlniri din parcurile Cotrocenilor, unde purtam discuții asupra filozofilor neoplatonici italieni, Marsilio Ficino, Cristoforo Landino etc., deoarece el lucra pe atunci la sonetele shaekespeariene iar eu la traducerea sonetelor
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
desfășurare eseistică, Dan C. Mihăilescu este preocupat de "citirea cuplului", interesat fiind nu de "eludarea cazului", cât de "deschiderea evantaiului" problematic al vieții celor doi, pe care scrisorile îl iluminează cu prisosință, întrucât "această carte debordând de viață, entuziasme și tristeți, de-o fatalitate soră cu norocul și moartea [...] nu propune nimic nou la modul zguduitor. Ea adaugă, nuanțează dar, la urma urmei, nu afli nimic de natură să configureze un alt Eminescu, să smintească definitiv lucrurile, să răstoarne relațiile erotice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
priveliști însorite. Gane realizează o frescă autobiografică, sentimentală, uneori, neutră, alteori, însumând, sub semnul narațiunii fluente și al umorului sănătos, pagini potrivite pentru cunoașterea copilăriei, adolescenței, tinereții, a etapelor activității literare și politice, dar și prietenii și iubiri, bucurii și tristeți, impresii de călătorie, toate acestea marcate fiind de evenimente cruciale din istoria națională: Unirea de la 1859, Junimea și Convorbiri literare, Războiul de Independență și întemeierea Regatului, cu rivalități, trădări și succesiuni guvernamentale, însoțite, cum era și firesc, de amintiri participative
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
însoțite, cum era și firesc, de amintiri participative și explozive scene comice, precum și portrete umane, cu dimensiune, pregnanță și relief. Cum era de așteptat, substanța celor trei volume de memorialistică menționate op constituie propria-i viață, cu bucurii și izbânzi, tristeți și mâhniri, nădejdi și certitudini, toate dezvăluindu-ne, printr-o relatare de mare simplitate și cuceritoare sinceritate, fațetele unei personalități de marcă, având un rol important în viața culturală și politică a României. Fiind scrise la cumpăna dintre două veacuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai des să viziteze acele locuri (Ceahlău n.n. I.D.) neasemănate, să-și deschidă inima la frumusețile lor, să aspire acolo, în auzul doinelor, dragostea de țară, căci nicăierea nu vor găsi emoțiuni mai curate care să le miște sufletul!" Cu tristețe, constatăm că pentru generația tânără de azi o asemenea întrebare retorică trezește râsul, indiferența sau taxarea de "nostalgic"! Cititorul de bună-credință, indiferent de percepție și gust, poate aprecia în mod justificat memorialistica lui Nicolae Gane nu numai ca o biografie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]