13,247 matches
-
ale lui Canetti... Jocul privirilor, Facla în ureche, Limba salvată... *** Curioasă seria asta de vise răutăcioase... Iată... Mă duc să iau corespondența din cutia poștală... Acolo dau peste colocatarul care a cumpărat aparamentul de sub cel al meu. Chestia e reală!) Umblă dezinvolt în cutia mea poștală. Susține că e a lui, că a cumpărat-o și pe ea... Îi explic că nu poate să-mi cumpere cutia poștală. Dar are acces la dânsa! Are chiar și plicuri destinate lui într-însa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
de localuri cu fado din cartierul vechi. N-am avut habar de asta când, pe la prânz, în timp ce inspectam terenul pe străduțele încâlcite, am luat un mic pliant din fața unui local ca să avem seara cât de cât un reper, ca să nu umblăm teleleu ca bezmeticii după casele cu fado. Evident că seara ne-am rătăcit, evident că am umblat ca bezmeticii, până am hotărât să ne oprim pur și simplu unde se aude ceva muzică. Așa că în clipa când niște chitare au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
inspectam terenul pe străduțele încâlcite, am luat un mic pliant din fața unui local ca să avem seara cât de cât un reper, ca să nu umblăm teleleu ca bezmeticii după casele cu fado. Evident că seara ne-am rătăcit, evident că am umblat ca bezmeticii, până am hotărât să ne oprim pur și simplu unde se aude ceva muzică. Așa că în clipa când niște chitare au părut că susură, ne-am uitat repede pe geam, ne-a plăcut priveliștea și-am intrat. Abia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
am șters-o. Și nu revin niciodată. Relațiile astea nu țin pe termen lung. Cel mult fac recomandări altora: mergi la cutare, e de treabă, se spală rar, are mulți prieteni... Recunosc, am un fetiș pentru păr. Îmi place să umblu prin păr. E toată viața mea... Și pielea! Multora le plac sânii, eu ador pielea. Nu numai la femei, sunt și bărbați care au o piele foarte fină. Probabil se tratează... Dar aia tratată e falsă. Întotdeauna am fost adeptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
curat, răcoros (pentru că îl îngrijesc ca pe gazon). La noi, după primii cinci pași, picioarele ar aduna bucățele de sticlă, murdărie de toate felurile, pământ și scuipat. Apoi, nici pantofii din casă nu-i puteți lua, că e păcat să umblați prin oraș ca o balerină rănită. Ce e de făcut? Un proverb țigănesc (da, există și așa ceva) spune că nu-i bine „să intri în sufletul meu încălțat“. Or, noi intrăm în sufletul orașului în fiecare zi încălțați și chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Primul roman al ciclului Tălpi conține drept motto un scurt poem de-al meu, intitulat În deșert și pe ape, care sună astfel: „Îi făcură cruce de nisip - pe tălpi și-i ziseră apoi: acum du-te În deșert și umblă pe ape“. Deșertul ar putea simboliza lumea golită de tot ce Înseamnă spirit, iar apa nevăzută ce izvorăște de sub tălpi - drept o Încercare de tămăduire a rănilor sufletești printr-un act de penitență ce duce spre mântuire... Al doilea roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
singurică stai tu în fața calculatorului și te ofilești de-a dorului... care dor te înconvoaie, că, vorba ciobanului, unde nu-s coaie vai de oaie... Și uite că nice nu mai am putere la imaginațiune când știu că Animalul nu umblă din cauze sinistre și absurde de server sau de cablu’ mă-sii să-i fut io azi și mâine, că altfel, draga mea, ți-aș povesti ce mi s-a întâmplat mie cu o minoră dată-n brânză prin lift
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
știe totul, înduri pedepse și suferi pe nedrept. Ce glorie este dacă făcând greșeli sunteți bătuți și maltratați? Dar dacă făcând binele suferiți cu răbdare, această purtare este plăcută lui Dumnezeu; și Hristos a pătimit pentru voi lăsânduvă pildă ca să umblați pe urmele lui’. Este o dovadă a dorinței de a ridica pe sclavi în ochii lumii, a le reda speranța, lăsând ca timpul să rezolve și această umilință a antichității asupra condiției umane. Cel mai emoționant pasaj al acestei epistole
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atunci titlul articolului scris tocmai acum! ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Încă un fenomen La noi se zice „gură-cască“, iar la francezi „badaud“ (un cuvânt greoi, care te trage parcă în jos când îl rostești). Scriu despre ele pentru că le văd umblând în fiecare zi pe stradă și trăgându-ne de mânecă („nene, nene“ sau „tanti, tanti“), rugându-ne să ne oprim în mijlocul drumului și să ne uităm la ceva: la un accident, la un papițoi care se ceartă cu iubita la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
virat dreapta de pe autostradă. Nici n-a ajuns în oraș. N-am văzut nici o turlă, nimic. Îmi pare rău? Nu, Praga e pentru altă dată. Cred că, după vipia de la București, cel mai mult mă bucur că mi-e frig. Umblu cu haina de blugi pe mine, câteodată mai plouă și atunci închei toți nasturii. Se face repede frumos, apoi iar plouă. Când e soare, e cald, dar norii trec foarte repede și iar se face răcoare. E plin de tineri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
lipsea în staniță, neuitînd, firește, de odoare și cărți. Trimiteau pe urmă veste cu tocmeli de răscumpărare pentru ceasloavele care nu lor le erau de folos, ei fiind deja creștinați. Așa se face că o carte de la mănăstirea Secu putea umbla chiar de mai multe ori peste Prut și Nistru; încolo, în torba ucraineanului, încoace, în desagă, în spinarea nădușită a călugărului moldovean, pe cărări obositoare, căutînd vadul mai lesnicios... Da; nu-i mare lucru ca "Sus, părinte, că se udă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai repede și poate de aici apelativul de „iepuraș“, prin care Năstase încearcă să-l coboare în ochii electoratului, în comparație cu un „urs“ ca el. Băsescu a intrat târziu în cursă, fiind pus în situația de a bate în viteză potecile umblate metodic de Stolojan. În plus, candidatul Alianței este obligat să compenseze în relația nemijlocită cu alegătorul audiența pe care media electronică i-o oferă de patru ani contracandidatului său. Cu alte cuvinte, Băsescu trebuie să forțeze de urgență ușa alegătorului
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
mea este că, după ce a pierdut prin knock-out în fața lui Băsescu la locale, Geoană pierde acum la puncte în fața lui Tăriceanu. Ba aș putea spune că pierde și când joacă singur, numai cu moderatorul. Să vină Năstase! PARTIDUL STENOGRAMELOR DEMASCATOARE Umblă vorba prin târg că partidul de guvernământ își schimbă numele: din Partidul Social Democrat în Partidul Stenogramelor Demascatoare. Scurgerea în presă a stenogramelor Delegației Permanente a PSD din 2003 și 2004 a lăsat partidul la putere fără pomada democratică: stă
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Pleșu, Dinescu și alții, susținuți de Europa Liberă. Câțiva cercetători și ziariști apucă să studieze dosarul „Cultura“ înainte ca CNSAS să se pronunțe asupra lui. Apar în presă primele elemente, de exemplu, povestea cu generalul Bordea, la care Vadim Tudor umbla cu reclamații. Totuși, majoritatea Consiliului consideră că Vadim n-a făcut poliție politică. Pleșu și Dinescu demisionează în semn de protest; ulterior, Dinescu va reveni. Cazul Vadim părea să se fi închis. Recent însă, în Academia Cațavencu apar stenogramele convorbirilor
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
milioane de dolari cumperi toată presa din România“. În sfârșit, la Parchetul Militar, Dan Voinea, scos din fruntea instituției de PSD, revine în atenția opiniei publice cu redeschiderea dosarelor revoluției. Miza e uriașă și Dan Voinea o atacă frontal. În loc să umble după teroriștii fantomatici, Voinea mută centrul atenției pe „cei care și-au asumat răspunderi“, vorba lui Iliescu. Cei mai mulți morți se înregistrează după 22 decembrie ’89, când se autoinstaurează puterea „emanată“, care cheamă oamenii să apere televiziunea, radioul sau Ministerul Apărării
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
în noi, nu te ducem pre tine în ispită de la trebi, nu mai povestim, ci facem puțină retorică. Șezi colea lângă noi și întinde-te o clipită. Precum noi obosim cu scrisul, așișderea tu cu cititul. Ut pictura, lectura. Nu umbla încrâncenat după înțelesuri și pricini acolo unde însuși izvoditorului îi scapă, ci, tolănit, cum bine-ți șade, la umbra istorisirilor în pârg, lasă creionul roșu în iarbă și privește cu ochi blânzi, somnoroși, ce frază frumoasă am scos. Așa!“. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
de lucru și îți mor copiii de foame? Bărbatul cel ponosit tăcu. — Așa-i? Spune-mi! Așa-i?! — Așa-i, oftă bărbatul arestat. — Să-ți spun eu de ce ai venit! începu cu glas tunător comisarul, ridicându-se și începând să umble nervos prin spatele biroului. Ai venit ca să furi. Poate că ai și furat deja. Poate că ai și omorât pe cineva. De unde să știu eu? Unde ai dormit? lătră el repede spre bărbat. — La niște... am niște prieteni... într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Are la fel de multă claritate în refuz și în acceptare. Craiul îi spune cele pe care o disprețuiește, cu o enumerație care aduce aminte de Vergiliu: "Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un iepure schiop Într-un vârf de plop". Dimpotrivă, cea care suspină după Nițu îl cheamă cu toată ființa, iar celui care i-ar spune "Nițu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și în acceptare. Craiul îi spune cele pe care o disprețuiește, cu o enumerație care aduce aminte de Vergiliu: "Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un iepure schiop Într-un vârf de plop". Dimpotrivă, cea care suspină după Nițu îl cheamă cu toată ființa, iar celui care i-ar spune "Nițu vine" i-ar da un galben
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-și vadă copilul. Este bătrână, slabă, cu ochii înflăcărați; picioarele sângerânde i se zdreliseră în pietrele drumului. Îi aduce prizonierului patru ouă roșii și o bucată de pâine. Intră în oraș la primele raze ale zorilor, pe Podul Brașovului, și umblă mult pe străzi, ca prin pădure, până să găsească închisoarea. Ajunsă acolo, începe să strige: "Corbeo, maică, aici ești? Corbeo, maică, mai trăiești? Spune-mi, maică, de ești viu, Spune maichii, ca să știu; Că, d-ăi fi, măicuță, mort, Să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
s-or aduna, Câini-or auzi, La mine-or veni, La mine s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrămi de sânge. Și tu, oaia mea, Tu dac-ăi vedea O mândră fetiță Cu neagră cosiță Prin crânguri umblând, Din gură cântând. Din ochi lăcrămând, De mine-ntrebând, Să nu-i spui că sânt Culcat subt pământ, Ci că m-am tot dus, Dus pe munte-n sus, Prin vârfuri cărunte, Dincolo de munte, Căvălaș să-mi dreg, Flori ca să-i
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care nu sunt nici pieptănate, nici împodobite cu panglici. Pe coasta muntelui Istrița, aproape de Buzău, îl urmărim pe un flăcău voinic: Gheorghiță, fiul lui Negoiță. El are niște conturi de reglat. Face negoț cu piei de oaie, lapte, smântână, brânză; umblă pe la stâne și știe fie cusurgiu ca să cumpere cât mai ieftin: Și umblă din stână-n stână De tot gustă din smântână Să vadă brânza de-i bună, Iar de bagă-n gur-o dată, Scuipă că e prea sărată Și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aproape de Buzău, îl urmărim pe un flăcău voinic: Gheorghiță, fiul lui Negoiță. El are niște conturi de reglat. Face negoț cu piei de oaie, lapte, smântână, brânză; umblă pe la stâne și știe fie cusurgiu ca să cumpere cât mai ieftin: Și umblă din stână-n stână De tot gustă din smântână Să vadă brânza de-i bună, Iar de bagă-n gur-o dată, Scuipă că e prea sărată Și zice că e stricată" . Într-o dimineață ajunge la stâna bătrânului Radu și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
asemenea experiență de laborator teatral indispensabilă unui artist, și dacă da, de ce? Ionuț Caras: „Nu numai că e indispensabilă, dar e vitală. Trebuie să mai ieșim din când în când din teatre, să ne scuturăm de praf, să nu mai umblăm în aceiași pantofi, să fim nesiguri, să ne întoarcem în școală și să experimentăm. Da. Trebuie să ne păstrăm vii, și viața asta o putem găsi mai ales în vârful unui munte și într-un grup ales și special. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
financiare uriașe“. „Nimeni nu câștigă din fotbal“, se bate cu pumnul în piept Dumitru Dragomir, șeful Ligii, de aceea trebuie să-i respectăm pe patroni, orice ar face. Statul român însă nu e condus de Federație sau Ligă. Statul român, umblă vorba, ar avea legi, ar fi un stat care luptă împotriva corupției și a ilegalităților de orice fel. Luptând însă cu prea multă ardoare pe alte fronturi probabil, cele în care e vorba de termopane sau de tablouri, același stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]