11,393 matches
-
luni a plecat cu proaspătul soț în insula Java. Băiețelul i-a murit, se pare, otrăvit și, în 1898, a născut o fetiță, alintată Non. Cei doi se certau tot mai des, el, tot mai brutal, o ofensa și o înșela, s-a mutat în insula Sumatra, apoi într-un sat în junglă. Ea s-a apucat să învețe limba javaiană și dansurile localnicilor. Amândoi s-au întors în Olanda și s-au despărțit dușmani. Deși ea a obținut custodia fetiței
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este o vrăjitoare cunoscută. Thais o consolează, spunându-i să se gândească la alt partener și să-și amintească de faptul că și ea a înlocuit-o pe altă curtezană. Philinna (iubita) este o naivă ce, disperată că a fost înșelată de iubitul ei, Diphilos, pe care l-a surprins sărutându-se cu Thais și, ca să se răzbune pe iubitul ei, făcându-l gelos, a dansat indecent pe masă la un banchet. Melitta (albinuța) este părăsită de iubitul ei Charinos, sedus
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că nu i se dă destulă atenție... dacă însă este convins că-l ai numai pe el, dorința se mai domolește..." Pannychis (petrecere nocturnă) se străduiește să recucerească pe un iubit plecat la război pe care, între timp, l-a înșelat cu alți bărbați. Drosis (picătură de rouă) se simte subminată de filosoful Aristainetos care l-a sfătuit pe amantul acesteia, Klinias, să renunțe la relațiile cu ea pentru a ajunge, prin cunoaștere, la fericirea supremă. Ca să-l descurajeze pe filosof
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și fiind drăguță și veselă cu toți, dar nu așa, să bufnească în râs din te miri ce, cum faci tu mereu, ci zâmbind dulce și fermecător; apoi, purtându-se cu dibăcie în relațiile cu bărbații, și fără să-l înșele pe cel care se duce la ea sau care o cheamă la el, și fără să sară de gâtul bărbaților. Și dacă vreodată e plătită să se ducă la vreun banchet, nici nu se îmbată ăsta e un lucru de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
doica copilului născut de Vaza, cu Prunișor de Primăvară / Chun Mei, slujnica lui Lotus de Aur. Cu ele, cu slujnicele și cu servitorii, marele mandarin se purta violent când credea că nu este ascultat sau când doar bănuia că este înșelat. I se dusese vestea de bătăuș al femeilor. Desprindem din complicata lume feminină a romanului legată de viața marelui mandarin pe Lotus de Aur / Jinlian. Este o femeie frumoasă, temperamentală, instruită și cu talent în crearea versurilor, în arta cântului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acceptat compania unor oameni imorali, declasați social, s-a adaptat "eticii" fiecărei ocupații. A mințit, a fost mințită, a furat, a fost furată, a fost jefuită, a jefuit, a iubit, a fost iubită, fără să trădeze, a fost trădată, a înșelat și a fost înșelată, a muncit pentru a realiza ceea ce și-a dorit, și-a iubit copiii, dar i-a dat spre creștere doicilor. A mărturisit de multe ori că a trăit în apropierea Necuratului, el fiind justificarea ispitelor și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
imorali, declasați social, s-a adaptat "eticii" fiecărei ocupații. A mințit, a fost mințită, a furat, a fost furată, a fost jefuită, a jefuit, a iubit, a fost iubită, fără să trădeze, a fost trădată, a înșelat și a fost înșelată, a muncit pentru a realiza ceea ce și-a dorit, și-a iubit copiii, dar i-a dat spre creștere doicilor. A mărturisit de multe ori că a trăit în apropierea Necuratului, el fiind justificarea ispitelor și actelor reprobabile moral, dar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ambițios ghinionist cu structură vicioasă, un geniu neisprăvit, care eșuează în dorința lui de a ajunge în lumea aristocratică a Parisului și care, doborât de eșec, încearcă să se sinucidă. Îl salvează Herrera (Vautrin, Jacques Collin, un ocnaș evadat, poreclit "Înșeală moartea"), meșter în arta construirii falselor identități, cinic, pentru care oamenii sunt marionete pe care le mânuiește după propria voință. Cu o viață ratată, Herrera-Vautrin își compensează eșecurile vieții în susținerea parvenirii lui Lucien ce devine amantul aristocratelor, una dintre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
domnișoara Darcy, dar și unul și celălalt aveau sentimentele îndreptate spre alte persoane. Frederic a căutat-o pe Berneretta, i s-a părut ciudat că nu a găsit-o și nu a fost greu să-și dea seama că-l înșela cu un bărbat de a cărui relație putea profita, se săturase să fie jucăria mizeriei. A fost ademenită de bărbatul respectiv, apoi a părăsit-o. Frederic s-a supărat și i-a trimis o scrisoare de adio. Ea a încercat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Drept urmare, a răspuns invitației acestuia de a participa la balul mascat organizat, apoi la o partidă de vânătoare. Pretutindeni Victorine a strălucit prin eleganță, conversație degajată și maniere. Cu condiția de a-i fi amantă exclusivă, de a nu fi înșelat cu pictorul Manet, ducele Philippe de Lyon i-a propus să-i fie amantă și, întrucât a acceptat, a gratificat-o cu o casă luxoasă, cu bijuterii valoroase. Între timp, Victorine a aflat că este fiica lui Marie Laurent, internată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și ar fi vrut să le regăsească în viața ei. Își crease o lume de visuri și le-ar fi vrut puse în practică. Se exalta în fața himerelor, le confunda cu fapte din viața ei și, dezamăgită că s-a înșelat, umbla după altele, astfel încât fericirea dorită se îndepărta precum Fata Morgana, sursa nefericirii ei. La ieșirea din mânăstire, Emma l-a cunoscut pe Charles Bovary, un medic pasionat de profesie. S-au căsătorit după decesul soției sale. Emma avea mari
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
alunga, după stările de moment și după intențiile de a profita de generozitatea lui. Insidioasă, ajunsese să se amestece și în viața lui familială, a aranjat căsătoria fiicei lui, l-a făcut să se împace cu soția lui ce-l înșelase cu actorul Fauchery. Fără scrupule, Nana a ajuns să domine Parisul cu luxul ei, cu ruinarea amanților ei, cu scandalurile create, cu risipa ei. Avea și o slăbiciune sentimentală Nana, pentru actorașul Fontan, violent și bădăran, și tremura la gândul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ori se antrenau în scandaluri, în orgii, făceau crize de gelozie. Când una dintre ele trecea printr-un impas, când era jignită și umilită, celelalte se solidarizau cu ea. Toate aveau istoria lor, erau marcate de părăsirea de către părinți, erau înșelate de iubiți, violate. Unele dintre ele, erau puține, ajungeau în bordeluri doar din nevoi sexuale nimfomane. Toate însă purtau amintirea iubirii lor nevinovate iar unele cădeau în "capcana iubirii", nepermisă de "etica bordelului", și aveau amanți cărora le erau devotate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
petreceri, pentru primirea musafirilor. Mama tinerilor Chira și Dragomir și soția bărbatului, făcută să fie mângâiată și răsfățată, era bătută până la sânge, era umilită și înjosită. Nu se știe, spune autorul, dacă, la început femeia a fost bătută fiindcă își înșela bărbatul sau își înșelase bărbatul pentru că era bătută. Chira Chiralina era o nebunatecă, șireată, intriga și amuza cu zburdălniciile, înțepăturile și glumele pe musafiri. Filosofia lor era să-și trăiască viața cu orice risc, viața uneori fiind plătită cu teama
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mama tinerilor Chira și Dragomir și soția bărbatului, făcută să fie mângâiată și răsfățată, era bătută până la sânge, era umilită și înjosită. Nu se știe, spune autorul, dacă, la început femeia a fost bătută fiindcă își înșela bărbatul sau își înșelase bărbatul pentru că era bătută. Chira Chiralina era o nebunatecă, șireată, intriga și amuza cu zburdălniciile, înțepăturile și glumele pe musafiri. Filosofia lor era să-și trăiască viața cu orice risc, viața uneori fiind plătită cu teama de moarte. Mama le
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
i-a legat sufletul cârciumarului plecat să achiziționeze băuturi. Pentru a se face iubit de Voica, îi ducea daruri salbe, mărgele, stambă pentru rochii. La plecare, ea cântărea darurile, îl giugiulea, el își număra banii. Când a aflat că-l înșeală, nervos, i-a cerut darurile oferite. Sinefta, o țigăncușă foarte tânără, frumoasă și cu nuri, s-a făcut cântăreață, îi veselea pe mușteriii de la "Doi curcani". Fără apărare, au batjocorit-o mulți. Cel ce o iubea era Nicu-Piele căruia nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
oferite. Sinefta, o țigăncușă foarte tânără, frumoasă și cu nuri, s-a făcut cântăreață, îi veselea pe mușteriii de la "Doi curcani". Fără apărare, au batjocorit-o mulți. Cel ce o iubea era Nicu-Piele căruia nu-i era fidelă și-l înșela cu alții iar, după ce l-a lăsat lefter, a fugit cu un negustor. Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago Scriitorul rus Boris Pasternak (1890-1960) este autor al unor poezii avangardiste și al romanului Doctor Jivago, apărut în 1957, ecranizat în 1965
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o cunoaște pe de rost, îi spune: "Știi deci că până la aceste versuri: și el îi conjura pe toți grecii și în special pe cei doi Atrizi, conducători de popoare poetul vorbește în numele său și nici nu caută măcar să ne înșele și să ne facă să credem că altcineva îi vorbește. În ceea ce privește urmarea, dimpotrivă, o povestește ca și cum el însuși ar fi Criseus, și se străduiește să ne dea pe cât posibil iluzia că nu Homer vorbește, ci bătrânul, preotul lui Apolo; și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Platon consideră teatrul un fenomen cu atât mai periculos, cu cât posedă o forță de iluzionare aproape hipnotică, mult superioară celei a celorlalte arte. Spectatorul este într-o situație analogă cu aceea a unui prizonier, înlănțuit în peșteră, unde este înșelat de viziunea umbrelor pe care le crede reale. Această magie iluzionistă a teatrului, care poate muta cu ușurință frontiera dintre ficțiune și real, a neliniștit puterea publică încă de la origine. Solon, dacă putem crede ce ne spune Plutarh, a părăsit
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la fel un individ unic îndeplinește un mare număr de acțiuni care nu formează prin nimic o unică acțiune. De aceea se pare că toți poeții care au compus o Heracliadă, o Thezeidă sau poeme de acest gen, s-au înșelat: ei cred că, pentru că Heracle era un individ unic, urmează ca istorisirea, și ea, să fie una. Dar Homer, care este incomparabil sub toate celelalte raporturi, pare să fi văzut corect și acest lucru, fie că asta se explică prin
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
obscure în poemele lor, pe care numai cei foarte stăpâni pe artă le-ar putea dezvolta; și nu știu dacă le pot da de capăt chiar ori de câte ori își imaginează." După el, este necesară notarea regiei pentru ca actorii să nu se înșele asupra intențiilor autorului. "Mai avem un motiv special de a nu neglija acest mic ajutor așa cum au făcut-o ei (Anticii), adaugă el puțin mai apoi în Discursul despre cele Trei Unități: este faptul că tipărirea pune piesele noastre în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un laș să fugă de pericol, și ceea ce decurge în mod obișnuit de aici; al doilea, cel extraordinar, care se preocupă de lucrurile ce se întâmplă rar și în afara verosimilului obișnuit, ca un om șiret și un răutăcios să fie înșelat, ca un Tiran puternic să fie învins; extraordinar în care intră toate accidentele care surprind și care poartă numele de Soartă, numai să fie produse de o înlănțuire de lucruri ce se întâmplă de obicei. În afara acestor două genuri nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să știu dacă marea regulă între toate regulile nu este aceea de a plăcea, și dacă o piesă de teatru care și-a atins scopul nu a urmat drumul cel bun. Se vrea oare ca un întreg public să se înșele asupra acestui fel de lucruri, și ca nimeni să nu fie judecătorul plăcerii pe care o simte?" (scena VI)24 4.2. Credibilitatea comportamentului Ca și la Aristotel, personajul, în epoca clasică, este subordonat acțiunii. Coerența comportamentului său îi asigură
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Godeau, pentru care nu este mai verosimilă o acțiune care durează douăzeci și patru de ore și este reprezentată în două-trei ore decât o acțiune al cărei timp se întinde pe mai mulți ani, Chapelain răspunde: "Imaginația este mult mai ușor de înșelat, nefiind vorba decât de un mic spațiu față de altul care nu este mai mare, vreau să spun de două ore la douăzeci și patru." Chapelain a înțeles corect că evaluarea duratei acțiunii fictive de către spectator condiționează credibilitatea ficțiunii. Godeau subliniază aici una
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
însuși; asta înseamnă că el se ascultă în momentul în care te tulbură și că tot talentul lui constă nu în a simți, cum presupunem, ci în a reda atât de scrupulos semnele exterioare ale sentimentului, încât ne-ar putea înșela. Strigătele durerii sale sunt notate în urechea lui. Gesturile disperării sale sunt din memorie, și au fost pregătite în fața unei oglinzi. El știe momentul precis în care își va scoate batista și în care îi vor curge lacrimile; așteptați-le
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]