11,723 matches
-
creatorii includ toate posibilitățile, atât cele reale cât și cele închipuite. Aleg să își interpreteze propria lume și nu se bazează pe interpretările altora. Și, cel mai important, creatorii sunt creativi pentru că ei cred că sunt astfel. Ți-l poți închipui pe Vicent van Gogh deplângându-și eșecul de a-și vinde picturile, considerându-se lipsit de talent? Sau pe Edison cedând la ideea lui despre becul cu incandescență după ce dăduse greș de mii de ori? Sau pe Leonardo da Vinci
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îndrepta pașii, dar lumina se stinge. Mai avansează prin beznă câțiva pași, oarecum la întâmplare, aprinde un nou băț de chibrit și percepe iarăși câteva imagini din apropiere. Își forțează privirea pentru a ajunge mai departe, dar mai mult își închipuie cum arată pereții. După ce a ieșit afară încearcă să explice ce conține acea sală. După acel explorator vine altul, care are aceleași posibilități reduse de investigare. Va avea un alt traseu și va reconstitui oarecum altfel imaginea sălii folosind puține
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
satelit, au generat atâtea idei încât au ajuns să lanseze numeroși sateliți, iar în zece ani au trimis și oameni pe Lună. Lui Graham Bell i-a parvenit un brevet german de invenție. Neștiind limba germană, din desene și-a închipuit că ar fi vorba de un aparat „de vorbit la distanță”, cu toate că brevetul se referea la cu totul altceva. Având preocupări de ceva vreme în transmiterea sunetelor, ideile au dat năvală și în scurt timp Bell inventează telefonul. Jacques Charles
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
materiale și excedat de alegerea pe care o face în iubire. Așa cum orașul, cu toată agitația și atmosfera lui de bună dispoziție și plezirism, pare condamnat la extincție, soarta tânărului pictor se curma brusc. Sub semnul poetic al amintirii, scriitorul închipuie tablouri pline de dinamism, asemenea forfotei orașului în care locuitorii, sfidând moartea ce bântuise în vreme de război, trăiesc tumultuos, cu frenezie, bucurându-se de fiecare clipă. De aceea, cârciumile orașului, cu meniuri opulente și vinuri aducătoare de bună dispoziție
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
lui Măra în culorile cele mai hidoase: Răkșași (duhuri rele în mitologia vedică, care locuiesc în cimitire și poduri și devorează cadavre sau oameni vii) cu forme monstruoase și fără nume, caractere umane alterate și deformate, figuri de animale de neînchipuit sau grotești, alcătuiesc toate sluțeniile și toate himerele înspăimântătoare; înzestrați cu arme fantastice, au puterea să se transforme după bunul plac în mii de feluri. Oștenii lui Măra „scuipă venin”, „se înalță din Ocean asemenea păsării Garuḍa”; înarmați cu munți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
o mie de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației.) Tipătescu: (plimbându-se înfuriat) Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate! Trahanache: (placid) Firește că nu se poate; dar ți-ai fi închipuit așa mișelie... (cu candoare.) Bine frate, înțeleg plastografie, până unde se poate, dar până aci nu înțeleg... Ei, Fănică, să vezi imitație de scrisoare! Să zici și tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri! (oprindu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pumnii încleștați; cu mirare și ciudă.) Uitete la el cum se turbură! Lasă, omule, zi-i mișel și pace! Ce te aprinzi așa? Așa e lumea, n-ai ce-i face n-avem s-o schimbăm noi. Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului! Tipătescu: (același joc) Mizerabilul! Trahanache: Măi omule, ai puțintică răbdare, zi-i ce i-am zis eu: "Ești tare, stimabile, la machiaverlicuri, tare, n-am ce să zic; dar nu ți-ai găsit omul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
e inginer aci, are o firmă... am și nepoțel de 8 ani și-s foarte, foarte fericit. Am lucrat În construcții și-am fost bine apreciat, am primit un apartament cu patru camere, cu garaj - am avut și mașină, vă Închipuiți -, cu o curticică, și l-am dat la fiu-meu și eu mi-am luat unul cu două camere, aproape unul de altul... Îi mulțumesc lui Dumnezeu În fiecare seară... ca acuma n-am fost fericit niciodată. Poate când m-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ridicați din comuna Vața și duși la București. Mama n-a fost confruntată cu Nelu, dar tatăl meu vitreg a fost confruntat și cred că el a avut v’o 28 de ani când l-au Împușcat... deci vă puteți Închipui: arăta ca o epavă, fără dinți În gură... Câte persoane erau În lot? Exact n-aș putea să vă spun, dar cred că vreo 152. Erau toate persoane care Îl găzduiseră? Erau persoane care l-au ajutat, care i-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bine Înfipt. Ești tânăr și nu uiți. Un singur lucru Îți spun: dacă ai să fii sănătos și ai să știi să te păzești ai să scapi, dar nu numai atâta. Ai să fii format anticomunist, cum nici nu-ți Închipui acum.”. Ceea ce a și fost... După anchetă presupun că a urmat procesul. Care a fost acuzația care vi s-a adus? A urmat procesul, da. Am fost Încadrați În articolul 209, punctul 1, „organizație Împotriva regimului comunist”, partea cea mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care a intrat Într-o grațiere. Și, la proces, Cozmescu mi-a fost repartizat ca anchetator și el mi-a spus așa: „Domnul Bucur, sunteți repartizat la mine, nimeni n-o să vă aibă treabă”... Io nici nu mi-am putut Închipui că ăștia pot să facă asta..., da’ pe colegii mei i-au snopit În bătaie. Da’ io, fiind În relația asta cumva personală cu ăsta, n-am avut din punctul ăsta de vedere nici o problemă cu bătaia... În ce condiții
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Oradea: „Eu nicicând n-am să pot participa la așa ceva”. Și Îi spunea: „Dacă ai părerea asta, păstrează-ți-o, n-o manifesta față de ceilalți”. „Păi, de ce?.” „Că și ceilalți sunt tot la fel ca și mine, să nu vă Închipuiți că-i altfel.” Sigur că l-o luat imediat și l-o dus la izolare și l-o ținut acolo. Ei, ca să zic, conflicte din astea mai mărunte se finalizau cu izolări... Cât de des se țineau aceste ore de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
funcție de ajutor-electrician. Și am lucrat pe șantier, acolo, la turnarea de betoane, la ecluză. Canalul avea două ecluze: la Cernavodă și la Năvodari. Și am stat acolo până În 16 iulie 1953, când vine un ordin: „Se sistează lucrările pe Canal!”. Închipuiți-vă că ne sculăm dimineața - noi ne sculam dimineața la 4 jumate, la 5 jumate ieșeam pe poartă, ca să fim la 6 la lucru - și nu ieșim la 5 jumate la muncă. Se face 6, 7, 10, 11... Credeam c-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu autoritățile? După ce-am terminat, deci la 1 octombrie 1969, după două săptămâni, a venit unu’: „Sunt căpitan Tancău, trebuie să vii la noi, la Securitate, da’ nu vă speriați, tovarășu’ profesor, că nu-i nici un rău”. Zic: „Îmi Închipui. Vreți să mă faceți turnător. M-ați chinuit foarte mult cu turnătorii dumneavoastră și-am avut foarte mult de suferit, de ce să mă faceți turnător? Eu predau cultură și Încredere În adevăr și cultură, nu pot să fiu cu două
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
procesul... Au fost arestați 17 oameni și 12 au fost condamnați. La cinci a fost dat drumul acasă. Eu am primit trei ani temniță grea și am stat trei ani și două luni. Cea mai mare pedeapsă a primit... Vă Închipuiți cine a primit cea mai mare pedeapsă? Nu Drohobeczky, ci Leiz György. Mai Întâi 20 de ani de pușcărie și pe urma recursului s-a redus la 15 ani. Un lucru foarte-foarte Îngrozitor... Dar i-a executat pe toți? N-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Cluj (râde - n.n.). Dar nu pot să Îmi amintesc dacă șase luni sau zece luni am avut... D.O. Cum v-ați refăcut viața după ce ați ieșit din Închisoare? Nici nu m-am gândit să mă prezint la universitate. Închipuiți-vă, eram În ’53, Înainte de moartea lui Stalin cu o lună. Pot să vă spun că din pușcărie direct am intrat În Teologie, că peste o săptămână m-am Înscris În Teologie... Și n-am regretat. Într-adevăr, n-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vremea aceea nu era voie să tai viței, da’ țărani-ș mai tăiau vițeii pentru hrană În casă, chiar dacă era sub pedeapsă... Și lumea vorbea că o venit că o aflat că se taie vițeii. Da’ nimeni nu și-o putut Închipui de ce veniseră ei, pentru că noi n-am spus nimănui... Și noi chiar venisem de la nașa noastră de cununie, că am fost s-o felicităm, că era Maria. Și când am auzit... am știut că-i vorba despre noi. Și-așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ajungi la Închisoare, pentru că ei În continuare o să aibă printre deținute persoane care să afle tot ce gândești, tot ce spui. Ai grijă dacă vei ajunge la Închisoare”. Eu m-am mirat, că, vă spun drept, nu puteam să-mi Închipui... Că știam că, dacă ajungi la-nchisoare, ești la fel ca și celelalte, deci și tu ai luptat contra comunismului, și tu ești dușmanul comunismului și faci parte din cei nenorociți. Nu-mi puteam Închipui dintre ei să fie cineva
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
drept, nu puteam să-mi Închipui... Că știam că, dacă ajungi la-nchisoare, ești la fel ca și celelalte, deci și tu ai luptat contra comunismului, și tu ești dușmanul comunismului și faci parte din cei nenorociți. Nu-mi puteam Închipui dintre ei să fie cineva care te poată trăda. Pentru mine era ceva nemaipomenit, ce nu puteam concepe. Că un comunist o să te denunțe, Înțeleg, dar cel care suferă cu tine, cum să te denunțe? Asta n-o puteam pricepe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cazierul, ne trimitea cu un gardian la celula În care eram repartizați. Noi, femeile, aveam celulele noastre, despărțite de bărbați. Erau așa, cu gard, și-acolo erau numai patru celule pentru femei. Numa’ după cum citisem În romane, nu Îmi puteam Închipui cum poate fi În Închisoare. Știu că am intrat În subteranele acelea, că erau celulele În pivnițe... Era, cum intrai, o celulă Într-o parte și-ncoace erau altele trei... Eu am intrat În prima dintre cele trei, nu În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spun... La Jilava erau niște hârdaie mari În care trebuia să-ți faci necesitățile. Și eu m-am Îmbolnăvit, am făcut o fisură intestinală, că, fiind de la țară, eram foarte... - cum să spun - rușinoasă, să spun așa. Nu-mi puteam Închipui să mă duc să-mi fac necesitățile În timp ce erau În cameră celelalte. Nu puteam concepe asta... Din cauza asta mă constipasem și două săptămâni n-am putut să merg afară... Și m-am chinuit groaznic. No, da’ după-aceea n-am avut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o anunțat: „Cine are mămăligă În săculeț să facă rându’ spre dormitoare”. Atunci, din cele o sută cincizeci..., o sută, ne-am aliniat spre dormitoare și numai cinzeci o mai rămas, care o intrat la lucru În atelier. Vă puteți Închipui că ei aveau comenzi și, dacă nu lucram și nu făceam normele, Însemna că ei pierdeau și erau sancționați pentru asta... Bineînțeles c-o fost anunțat maiorul, o venit imediat și ne-o amenințat că să aruncăm mămăliga... „Nu! Ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cele o sută de grame de pâine care o primeau dimineața... Că În rest era doar mămăligă. Și săracele n-o mâncat pâinea și ne-o ținut-o nouă pe când am ieșit, că am fost lihnite de foame... Vă puteți Închipui? Asta a fost prima mea pedeapsă... Și celelalte pentru ce le-ați primit? A doua a fost pentru un ac, că n-aveam voie să ținem la noi ac de cusut. Ne dădeau ele peste zi ace, numărate, și trebuia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o fost Aurica? Ia să mă duc eu”. Și săracu’ o ocolit parcul să-mi iese În față. Și când am traversat strada, vine-n fața mea și se uită așa fix la mine. Nici eu nu l-am recunoscut, Închipuiți-vă zece ani cum ne-o schimbat... Și io m-am gândit: „Ioi, cine o fi omul ăsta care mă privește așa?”. Ieșisem de-acolo cu un fel de groază, de frică, și mi se părea că tot am În spatele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne ajunge?” Fiecare s-o grăbit ca să apuce un loc unde era mai Îndosit. Eu am zis că mie mi-e bine la ușe, că dupe coridor tot vine puțin aer curat... Păi, eu n-am fost sătul de aer... Închipuiți-vă cum era, cu jaluzele făcute șablon, Închise din toate părțile, lipite de părete, și aerul vinea numai pe sus și soarele... dacă era, Încolo, nimic... Și o dată, o făcut un lot, ne-o mutat și eram Într-o cameră
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]