12,158 matches
-
un an, ca sclav, pe un muritor. El și-a ispășit pedeapsa păzind turmele lui "Admetus". Apollo a iubit numeroase nimfe și muritoare, printre care pe "Daphne, Cyrene, Marpessa, Cassandra", și uneori chiar tineri ca "Hyacinthus și Cyparisus". Zeul era înfățișat ca un tânăr frumos și înalt, cu o statură zveltă și impunătoare. Atributele lui erau multiple: inițial, Apollo era considerat ca o divinitate temută, răzbunătoare care, justificat sau nu, răspândea molimi sau pedepsea cu săgeți aducătoare de moarte pe oricine
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
vestit era cel de la Delphi. Se spunea că, îndrăgostit fiind de "Cassandra", fiica lui "Priamus", Apollo ar fi inițiat-o și pe ea în această taină. Mai târziu, el a devenit zeul muzicii, al poeziei și al artelor frumoase. Era înfățișat, în această calitate, înconjurat de muze, pe muntele "Parnassus". Apollo era zeul invocat în călătorii, de cei care navigau pe mare, care proteja orașele și noile construcții. Se spunea că împreună cu "Alcathous" ar fi ajutat la reconstruirea cetății "Megara", care
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
în evoluția și organizarea muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viața de pe piscurile munților Carpați, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum și din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de Istorie Naturală există și numeroase diorame care înfățișază fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deșertul Sahara. Datorită acestei prezentări deosebite, numeroase muzee europene și americane au solicitat sprijinul savantului român pentru organizarea colecțiilor lor muzeistice. Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române și a mai
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
o avere întreagă. Este o adevărată surprindere acest eveniment tipografic! Autorul acestei noi traduceri a Noului Testament, este - din capul locului - vrednic de toate laudele și de toate încurajările. (...) Traducătorul merită să fie lăudat pentru lucrul cu care ni se înfățișează. Nu-l cunosc nici personal, nici impersonal. Se zice că e față bisericească și anume preot călugăr. A mai apărut de câte ori, în câmpul literaturei bisericești, cu mici publicații pioase, dintre cari în acest moment, nu-mi aduc aminte de nici una
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
aceea înțelepciunea, și dacă nu, de ce nu? Primul răspuns, confuz și sfios a lui Charmides a fost: “Dacă nu recunosc că sunt chibzuit, atunci în același timp declar ceva care e nepotrivit de spus despre sine și înseamnă că-l înfățișez pe acest Critias împreună cu toți cărora le par chibzuit, drept niște mincinoși; dacă în schimb o recunosc și mă laud singur, poate că am să par nu tocmai la locul meu - astfel încât nu prea știu ce să răspund.” Socrate îi
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
Nachtigall: statuia Sfântului Francisc și statuia Sfântului Anton. În interior se poate admira amvonul, o altă lucrare a lui Johannes Nachtigall. Amvonul a fost decorat cu o reprezentare a lui Isus înconjurat de cei patru evangheliști. Pe coroana amvonului este înfățișată urcarea la cer a lui Isus, iar pe altarul principal este o reproducere făcută în 1730 după un tablou din biserica „Santa Maria Maggiore”, din Roma, care o reprezintă pe Sf. Maria. Pe partea din sud a bisericii sunt trei
Biserica Franciscană din Cluj () [Corola-website/Science/303671_a_305000]
-
a fost complet gata în atelier, ea a fost demontată și transportată piesă cu piesă în templu, unde a fost remontată pe soclul de marmoră dinainte pregătit. Statuia avea înălțimea de aprox. 12 m, iar soclul nu depășea 14 m, înfățișându-l pe Zeus așezat pe un tron cu un spătar înalt, bogat decorat. În mâna dreaptă ținea o Victorie, lucrată în fildeș și aur, capul era încununat cu ramuri de măslin. În mâna stângă, Zeus ținea un sceptru pe care
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
fildeș, aur, pietre prețioase și picturi. Pausanias descrie în amănunt toate picturile care împodobeau tronul și care reprezentau lupte legendare, figuri de zei și chiar scene din jocurile olimpice. Astfel, sub sfincșii care susțineau brațele tronului erau basoreliefuri care-i înfățișau pe Apollo și pe Artemis omorând copiii Niobei, pe traverse erau reprezentate lupte ale lui Heracles și ale lui Tezeu cu amazoanele, pe soclu, Afrodita ieșea din spuma mării. Expresia feței lui Zeus imprima privitorului o profundă emoție. Forța și
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
urogenital. A fost înmormântat în biserica Sfântului Arhanghel Mihail alături de fiul său pe care l-a ucis într-un acces de furie. Pe mormântul său figurează următoarea inscripție: "În anul 7092-1584, în a optsprezecea zi a lunii martie, s-a înfățișat preacredinciosiului suveran, țar și mare cneaz al întregii Rusii, Ivan Vasilievici, în călugărie Ionas."
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
străvechi, de la epoca comunei primitive până în contemporaneitate. Obiecte de piatră ― ciocane, topoare ― unelte de os, găsite în săpăturile arheologice făcute în Câmpulung, ne poartă cu milenii în urmă, în epoca de anilor 6000-1800 î.e.n. Vestigiile stăpânirii romane în Dacia sunt înfățișate prin obiecte găsite la castrul Jidava, de lângă Schtul Golești: unelte, vase cu mozaic, arme, monede romane, ceramică romană cu elemente dacice, provenind din secolul al IV-lea e.n. Intrând în perioada feudală, participarea Câmpulungului la istoria țării este dovedită prin
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
Ionel Jianu, în două faze distincte: prima fază este cea a uceniciei care a parcurs perioada anilor 1839 - 1848 și faza a doua, cea a făptuirilor desfășurată în ultima perioadă a vieții sale, în perioada 1848 - 1854. Prin desenele care înfățișează peisaje din împrejurimile Vienei, Lyon, Kemárly, Predeal, Turnu Roșu, Sfântul Gheorghe, Sighișoara, Sibiu, Deva și Craiova, Barbu Iscovescu a fost considerat de către istoricii de artă, împreună cu Carol Popp de Szathmári, unul dintre primii peisagiști români. În plus, datorită desenului intitulat
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
de către istoricii de artă, împreună cu Carol Popp de Szathmári, unul dintre primii peisagiști români. În plus, datorită desenului intitulat "" pe care l-a realizat în peregrinările sale prin Banat, Iscovescu a fost considerat ca fiind primul pictor român care a înfățișat un țăran român. Toată literatura de specialitate care a avut ca subiect pe Barbu Iscovescu a considerat, punându-se oarecum la unison, că acesta ar fi pictat steagul Revoluției române de la 1848 și ar fi scris cuvintele slogan ale revoluției
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Barbu Iscovescu împreună cu Constantin Daniel Rosenthal și Ion Negulici a alcătuit celebrul grup de pictori revoluționari de la 1848 care au fost promotorii artei în România. Până la ei, pictura românească se limitase, cu rare excepții, la realizarea de portrete convenționale care înfățișau figurile clientelei comanditare. Prin ei, s-a simțit o primenire a concepției despre artă în sensul atribuirii acesteia a rolului activ, educator și politic. Elocvent în acest sens este opinia lui Alexandru Golescu: La mijlocul secolului al XIX-lea, Principatele românești
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
folosit ca material de propagandă. Negulici pictase la București portretele lui C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu, C. Aricescu și Cezar Boliac și urma în opinia lui Ion Frunzetti să execute portretele altor revoluționari din Țara Românească. Barbu Iscovescu trebuia să înfățișeze chipurile căpeteniilor mișcării transilvănene și ca urmare în iarna anului 1848 a plecat în Țara Moților, acolo unde se aflau trupele lui Avram Iancu. Astfel, el a luat legătură cu fruntașii revoluției și i-a portretizat, remarcabile rămânând istoriei imaginea-izvod
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
În cele patru colțuri ale chenarului imaginii apar portretele miniaturizate ale lui Vasile Turcu, Constantin Roman, Alexandru Bătrâneanu și Vasile Moldovan. Chenarul a fost reprezentat înflorat cu vrejuri frumos împletiți care lasă pe orizontală să se întrevadă șase desene care înfățișează peisaje din cele șase localități menționate mai sus (vezi capitolul Controverse, incertitudini - Apărătorii naționalității române în Transilvania). Efigia eroului transilvănean este de mici dimensiuni și prezintă mici modificări ale izvodului iconografic cunoscut în sensul că, personajul a fost desenat într-
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
morbul artelor în rândul poporului român. Probabil aceeași dorință l-ar fi împins pe Iscovescu cu privire la copiile pe care le-a făcut la gravurile pe care Nicolae Bălcescu le-a descoperit la Biblioteca Națională de la Paris. În aceste gravuri erau înfățișați domnitorii Matei Basarab (după Giovanni Paolo Bianchi), Mihai Viteazul (după Egidius Sadeler), Gheorghe Ștefan (după Gilles Edme Petit), Constantin Șerban (după Marco Boschini) și Constantin Mavrocordat. Scopul acestor copii de domnitori a fost în opinia lui Ionel Jianu un imbold
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
viață care are valoare de blazon al avântului revoluționar de care a dat dovadă participanții la mișcarea de emanicipare națională de la 1848. Imaginea conducătorilor revoluției își are originea în vechile izvoade iconografice pornite pe de o parte de la niște realități înfățișate cu procedee portretistice corespunzătoare și pe de altă parte acestea au fost înzestrate cu sensurile morale cu ajutorul cărora o națiune își structurează și își fortifică conștiința de sine. Imaginile conducătorilor revoluției de la 1848 au fost tipărite și reproduse permanent din
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
pictorului, este așezată la aceeași înălțime cu modelul, fapt care îngăduie un dialog permisiv între privitor și modelul portretizat, ceea ce permite un paralelism bazat pe un cadru imanent al vieții fiecăruia și nu ca spațiu subordonat celui terestru, așa cum sunt înfățișați de obicei eroii. Portretul lui Avram Iancu aflat astăzi la Galeria Muzeului Național de Artă al României este de mici dimensiuni, 0.372 x 0.272 metri, și a fost realizat de Barbu Iscovescu în anul 1849. Eroul este înfățișat
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
înfățișați de obicei eroii. Portretul lui Avram Iancu aflat astăzi la Galeria Muzeului Național de Artă al României este de mici dimensiuni, 0.372 x 0.272 metri, și a fost realizat de Barbu Iscovescu în anul 1849. Eroul este înfățișat cu o căciuă brumărie cu fundul teșit și cu un vârf care se remarcă spre partea dreaptă. El poartă o haină grea, îmblănită, de culoare alb-verzuie, care are figurați în stil decorativ zece nasturi mari pe cele două părți ale
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
oarecum cu cea care a fost popularizată într-o litografie de Ioan Costandi: aceleași mustăți orizontale peste un obraz foarte lat, aceiași favoriți, aceeași uniformă de sorginte austriacă sau ungurească. În plus, în portretul lui Costandi, Avram Iancu a fost înfățișat călare pe un cal de paradă care are șabrac aurit sub șa și un căpăstru bătut cu ținte, el având o atitudine tipică de manej. Calul moțesc al lui Avram Iancu numit "Brutus" în mod sigur nu avea cum să
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
al lui din Viena, prieten care i-a dat și recomandări pentru ca să-și găsească de lucru. Afirmația este susținută de primul portret care a rămas de la Iscovescu, datat de acesta în ziua de 1 mai 1845, Lugoj, și care-l înfățișează pe un bărbat matur, probabil care aparținea burgheziei. Jianu cataloghează acest desen ca un studiu de portret și el este intitulat Gherasim Olaresku Chierna. Un al doilea drum de la Viena spre Banat artistul l-a făcut în anul 1847, așa cum
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
pe Constantin Lecca. Drumul făcut de Iscovescu spre București din 1847 ar fi trecut și prin Craiova, "dovadă" stând desenele pe care pictorul le-a datat și le-a făcut acolo. Au rămas posterității cinci schițe din acel an care înfățișează peisaje ale locului: patru pe aceeași foaie de hârtie, al cincilea separat pe o coală și în plus de acestea o priveliște din Slatina care este o imagine a poștei diligenței spre București. Toate aceste schițe au fost datate de către
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Iscovescu entuziast care singur și-ar fi făcut stindardul pe care l-a fluturat mulțimii. El era, din zisele biografului, îmbrăcat în haine de sărbătoare cu eșarfă tricoloră la gât și purtând o pălărie împodobită cu pene, așa cum au fost înfățișați revoluționarii de Costache Petrescu în lucrarea sa de la Academie. Dan Grigorescu nu a pomenit niciun fel de sursă documentară în susținerea afirmațiilor sale. Cum Grigorescu a folosit ca bibliografie și lucrarea lui Marin Nicolau din moment ce o amintește ca referință în
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
interdicție printr-un decret al căimăcămiei. Intrând el, pe sub ascuns, a luat contact cu Gheorghe Magheru care se afla atunci în Oltenia (?). Biograful a adus ca dovadă "incontestabilă" faptul că a rămas istoriei un desen făcut de Barbu Iscovescu care înfățișează un peisaj din localitatea Turnu Roșu. Se știe că Turnu Roșu este o localitate aflată la intrarea dinspre Ardeal în Valea Oltului, ea fiind un sat de graniță între Ardeal și Țara Românească. Așa a explicat Ionel Jianu deplasarea lui
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
ale lui Constantin Kypra (1849 Semlin) și Dimitrie Bolintineanu (8 martie 1849). Tot aici, la Semlin, ar fi pictat scenele de bivuac și portretele de soldați care, în opinia lui Jianu, ar fi muntenegreni după vestimentația în care au fost înfățișați. Ionel Jianu presupune că lucrarea intitulată "" ar fi fost făcută pe drumul său spre Semlin. Desenul acesta a fost considerat a fi printre primele în care apare chipul țăranului român. Referitor la ultimii ani de viață ai lui Barbu Iscovescu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]