11,819 matches
-
este o șosea de centură ce ocolește municipiul Brașov, destinată în special traficului de marfă și de tranzit. În prezent, construcția șoselei este parțial finalizată, aceasta fiind deschisă circulației pe două din cele partru tronsoane în care este împărțită. Lucrările au fost începute în anul 2003 și se estimează că vor fi finalizate după anul 2013. După terminarea lucrărilor, aceasta va avea
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
fost un arhitect român. Fiul lui Dumitru Berindey (1832-1884), arhitect și ministru al Lucrărilor publice în Cabinetul Ion Ghica (1870-1871) și al Anei (1849-1931), născută Slatineanu, a început studiile în București, frecventând pentru scurtă vreme cursurile Școlii de poduri și șosele. În 1887, Ion D. Berindey a plecat la Paris, unde a frecventat cursurile arhitectului Duray, iar în 1889 a fost admis la Școala Națională Superioară de Arte Frumoase, Secția de Arhitectură. Aici i-au fost profesori Charles Girault, Honoré Daumet
Ion D. Berindey () [Corola-website/Science/318236_a_319565]
-
imobiliare; d) contribuie la asigurarea securității tranzacțiilor imobiliare și la facilitarea creditului ipotecar. Realizarea cadastrului Cadastrul se realizează fie la nivelul unităților administrativ-teritoriale, fie pe sectoare cadastrale. Sectorul cadastral fiind unitatea de suprafață delimitata de elemente liniare stabile în timp - șosele, ape, canale, diguri, căi ferate etc. Cadastrul unei unități administrativ teritoriale sau al unui sector cadastral se poate realiza în două modalități: A. "Cadastrul general" (sistematic) se realizează prin măsurarea tuturor imobilelor (terenuri cu sau fără construcții) de pe raza unei
Cadastru () [Corola-website/Science/318250_a_319579]
-
5 milioane de hectolitri provin din piața organizată a vinului, restul fiind realizat pentru așa-zisa piață de autoconsum (din care fac parte vinul îmbuteliat în PET-uri de ocazie și scos la vânzare de către micii producători fie pe marginea șoselei, fie pe tarabele piețelor sau în „vinăria” de la colțul blocului). Valoarea totală a producției anuale este de aproximativ 500 de milioane de euro, din care pieței neorganizate îi revin peste 300 de milioane de euro, ceea ce duce la pierderi de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Cubei s-a aflat pe teritoriul rămas Rusiei devenind localitate de frontieră. Aici au fost înființate un punct vamal pe șoseaua Chișinău - Ismail - Galați, un avanpost de carantină, precum și o stație de poștă. În Cubei și în satele învecinate au fost cantonate patru regimente de cazaci de pe Don. Fugit de persecuțiile poliției austriece și a turcilor, aici a locuit o vreme
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
stomatolog Iuliu Weiner, s-a întors din Anglia după ce și-a terminat studiile, aducând în țară o minge de fotbal și regulile jocului scrise pe o hârtie. Primul meci oficial de fotbal din România a fost jucat în apropiere de Șoseaua Kiseleff,București pe un teren improvizat.Românii doar priveau. Competitorii erau englezi și germani, angajați în industria textilă sau petrolieră la București, Ploiești sau Câmpina. Cronică acelei partide, publicată în extraordinară revista „Din lumea sporturilor“, este socotita un certificat de
Fotbalul în România () [Corola-website/Science/319576_a_320905]
-
Stejari, Tutana, Valea Brazilor, Valea lui Enache și Zigoneni. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Zigoneni și primește apele afluentului Tutana, la sud de municipiul Curtea de Argeș. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Din acest drum, la Stejari se ramifică șoseaua județeană DJ704F, care duce spre vest la . La Valea Brazilor, acest drum se intersectează la rândul său cu șoseaua județeană DJ704H, care
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Zigoneni și primește apele afluentului Tutana, la sud de municipiul Curtea de Argeș. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Din acest drum, la Stejari se ramifică șoseaua județeană DJ704F, care duce spre vest la . La Valea Brazilor, acest drum se intersectează la rândul său cu șoseaua județeană DJ704H, care duce spre nord la Curtea de Argeș (unde se termină în DN73C), și spre sud la (unde se termină tot
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Din acest drum, la Stejari se ramifică șoseaua județeană DJ704F, care duce spre vest la . La Valea Brazilor, acest drum se intersectează la rândul său cu șoseaua județeană DJ704H, care duce spre nord la Curtea de Argeș (unde se termină în DN73C), și spre sud la (unde se termină tot în DN7C). Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este deservită de stația Băiculești. Conform
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
reprezentarea stindardului pe Columnă este legată și de reprezentarea lui Decebal. Reprezentări ale stindardului dacilor apar și printre prăzile de război sculptate la baza Columnei. În municipiul Orăștie, în județul Hunedoara, în locul în care din Drumul european E68 se desprinde șoseaua ce duce spre Costești - Sarmizegetusa Regia, a fost ridicat monumentul „Izvorul de Aur al Dacilor”, realizat de către sculptorul Nicolae Adam. În partea superioară a acestui ansamblu monumental, la înălțimea de opt metri, este reprodus un „Draco”, cu o lungime a
Draco () [Corola-website/Science/319785_a_321114]
-
delimitată în august 1940 de o comisie societică, în jurul zonelor unde Moldovenii erau atunci peste 75% din populație, fără să se țină cont de "principiul viabilității frontierelor" definit de geograful Emmanuel de Martonne, și tăind astfel, uneori de repetate rânduri, șosele și căi ferate. Regiunile în care Moldovenii erau sub 75% sau minoritari, au fost atribuite RSS ucrainene. În 1991, odată cu destrămarea URSS, au fost formate noile state Ucraina și Republica Moldova, care au preluat granițele fostelor republici sovietice, cu excepția "Rîpei de la
Frontiera între Republica Moldova și Ucraina () [Corola-website/Science/319121_a_320450]
-
primească Prinoasele. Anul 1887 Mai 19”". Între ctitorii bisericii se remarcă soții Poenaru, pictați în interior, în dreapta intrării, dar și mulți alți localnici, practic întreaga elită locală, și chiar contribuitori din localitățile vecine. După terminarea bisericii noi de zid, de la șosea, în 1937, biserica de lemn a devenit filie și capelă de cimitir. În ultimele decenii a fost părăsită și lipsită de orice protecție demnă unui spațiu de spirit și cultură. Chiar dacă nu are încă recunoașterea oficială ea stă drept un
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
post local de televiziune că lucrările au fost făcute în grabă, de mântuială, de teama vizitelor Elenei Ceaușescu. Această ipoteză explică numeroasele probleme apărute, de-a lungul anilor, la calea de rulare, inclusiv trepidațiile foarte mari care au dus, pe Șoseaua Nordului, Șoseaua Vestului și strada Democrației, la măcinarea asfaltului din apropierea șinelor. Sfârșitul anilor '90 a adus și începutul declinului pentru rețeaua de tramvaie. În 1998, Primăria a desființat linia de la Cablul Românesc și, odată cu ea, traseul 105. În 2003, autoritățile
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
de televiziune că lucrările au fost făcute în grabă, de mântuială, de teama vizitelor Elenei Ceaușescu. Această ipoteză explică numeroasele probleme apărute, de-a lungul anilor, la calea de rulare, inclusiv trepidațiile foarte mari care au dus, pe Șoseaua Nordului, Șoseaua Vestului și strada Democrației, la măcinarea asfaltului din apropierea șinelor. Sfârșitul anilor '90 a adus și începutul declinului pentru rețeaua de tramvaie. În 1998, Primăria a desființat linia de la Cablul Românesc și, odată cu ea, traseul 105. În 2003, autoritățile au scos
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
este un cartier din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Principalele artere sunt străzile: Calea Basarabiei, Lunca Bîcului și Șoseaua ; precum și porțiuni din bulevardele „Dacia” și „Iuri Gagarin”. În sec. XVI - XVIII, în zona dată se afla satul omonim, care în secolul al XX-lea își pierde statutul, fiind încadrat teritorial în raza orașului Cartierul a luat ființă pe locul
Muncești () [Corola-website/Science/315874_a_317203]
-
și a contribuit la dezvoltarea acestuia. De asemenea s-a planificat dezvoltarea unei zone comerciale în zona Clubmarket din zona bazarului municipal și pe locul fostei întreprinderi Tambur. În 2011 s-a deschis mallul Azrieli. Acra se află la răscrucea șoselelor naționale 4 și 85. În trecut șoseaua 4 lega orașul de la nord la sud, dar în prezent ea trece pe un traseu care ocolește orașul la răsărit. Vechiul traseul al șoselei 4 este însemnat în prezent că șoseaua locală 8510
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
asemenea s-a planificat dezvoltarea unei zone comerciale în zona Clubmarket din zona bazarului municipal și pe locul fostei întreprinderi Tambur. În 2011 s-a deschis mallul Azrieli. Acra se află la răscrucea șoselelor naționale 4 și 85. În trecut șoseaua 4 lega orașul de la nord la sud, dar în prezent ea trece pe un traseu care ocolește orașul la răsărit. Vechiul traseul al șoselei 4 este însemnat în prezent că șoseaua locală 8510. Șoseaua 85, cunoscută ca „șoseaua Acra -Tzfat
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
a deschis mallul Azrieli. Acra se află la răscrucea șoselelor naționale 4 și 85. În trecut șoseaua 4 lega orașul de la nord la sud, dar în prezent ea trece pe un traseu care ocolește orașul la răsărit. Vechiul traseul al șoselei 4 este însemnat în prezent că șoseaua locală 8510. Șoseaua 85, cunoscută ca „șoseaua Acra -Tzfat” și că stradă Ben Ami, duce spre joncțiunea Amiad și leagă Acra de Karmiel, Tzfat și de așezările din valea Beit Hakerem. Încă în
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
la răscrucea șoselelor naționale 4 și 85. În trecut șoseaua 4 lega orașul de la nord la sud, dar în prezent ea trece pe un traseu care ocolește orașul la răsărit. Vechiul traseul al șoselei 4 este însemnat în prezent că șoseaua locală 8510. Șoseaua 85, cunoscută ca „șoseaua Acra -Tzfat” și că stradă Ben Ami, duce spre joncțiunea Amiad și leagă Acra de Karmiel, Tzfat și de așezările din valea Beit Hakerem. Încă în vremea coloniștilor germani "templieri" din cesolul al
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
naționale 4 și 85. În trecut șoseaua 4 lega orașul de la nord la sud, dar în prezent ea trece pe un traseu care ocolește orașul la răsărit. Vechiul traseul al șoselei 4 este însemnat în prezent că șoseaua locală 8510. Șoseaua 85, cunoscută ca „șoseaua Acra -Tzfat” și că stradă Ben Ami, duce spre joncțiunea Amiad și leagă Acra de Karmiel, Tzfat și de așezările din valea Beit Hakerem. Încă în vremea coloniștilor germani "templieri" din cesolul al XIX-lea au
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
În trecut șoseaua 4 lega orașul de la nord la sud, dar în prezent ea trece pe un traseu care ocolește orașul la răsărit. Vechiul traseul al șoselei 4 este însemnat în prezent că șoseaua locală 8510. Șoseaua 85, cunoscută ca „șoseaua Acra -Tzfat” și că stradă Ben Ami, duce spre joncțiunea Amiad și leagă Acra de Karmiel, Tzfat și de așezările din valea Beit Hakerem. Încă în vremea coloniștilor germani "templieri" din cesolul al XIX-lea au funcționat aici servicii de
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
partea de răsărit formându-se o ruptură tectonică între Taklamakan și deșert. Prin deșert curgeau în trecut curgeau până în anul 1971, spre sud râurile Tărîm și Konqi, după care au secat. Pe albia lor se află azi în vestul deșertului, șoseaua 218 care leagă Korla cu Qakilik. Deșertul este mărginit la nord de Munții Kuruktag, la est de Munții Băi-Shan, iar la sud de Valea Aqikkol, și dunele de nisip Kumtag. Partea vestică a deșertului este un deșert nisipos, cea estică
Deșertul Lop Nor () [Corola-website/Science/316650_a_317979]
-
la vest de municipiul Iași, după Fabrică de antibiotice și terenul care aparține viei Uricanilor și se întinde pe o suprafață de 46,36 hectare. Aici se ajunge de pe DN 28, urmând un drum îngust aflat pe partea dreaptă a șoselei ce duce de la Iași la Român. Drumul se află pe direcția nord, printre două dealuri, pe valea pârâului Valea lui David, la o altitudine de 80-100 metri. Fânețele se află pe coasta dealului La Cosari. Denumirea rezervației provine de la naturalistul
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
pregătire a amatorilor de parașutism, a fost construit și dat în folosință în anul 1983 un turn de parașutism care a fost amplasat în zona Complexului Sportiv „Ștrand”, baza sportivă și de agrement de pe malul râului Suceava, în apropiere de șoseaua de legătură între centrul orașului și cartierul Ițcani. La acel moment, în România existau doar două obiective similare: turnul din cadrul Complexului Sportiv „23 August” din București și turnul din Baia Mare. Turnul este destinat să fie folosit de către Aeroclubul Teritorial Suceava
Turnul de parașutism din Suceava () [Corola-website/Science/316657_a_317986]
-
din comuna Bârzava, județul Arad datează din anul 1807. Are hramul „Întâmpinarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Groșii Noi se află la o depărtare de 10 km spre nord de șoseaua Arad-Deva, pe un drum ce pornește din Căpruța și ajunge, în final, prin Mădrigești, în Valea Crișului Alb, la Gurahonț. Satul se întinde de-a lungul unei văi înguste, strânse între două șiruri de dealuri împădurite. Satul este foarte vechi
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]