19,920 matches
-
a fost des acuzată de intenții antinaționale, precum vinderea Transilvaniei Ungariei sau de dorința de a reinstura monarhia și moșierimea). După anul 2000 discursul partidelor politice începe să devină ceva mai responsabil, însă prezintă aceeși lipsă de onestitate. Partidele se acuză reciproc sau încearcă să mute atenția de pe probleme grave de corupție pe alte chestiuni mai minore. De asemenea, actele de corupție s-au limitat la chestiuni politice sau economice (nemaiimplicând violența). Cu alte cuvinte, avem o transformare în forma comportamentului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Comunicarea publică. Iași: Institutul European. Ziare și periodice consultate: Adevărul Evenimetul Zilei Revista 22 România Liberă Sfera politicii Articole citate "Acuzații răspund lui Grecea". 15 martie 2001. Adevărul. "Grecea si Ouatu parasesc scena, scandalul continuă". 16 martie 2001. Adevărul. "Grecea acuză șapte miniștri". 14 martie 2001. Evenimentul zilei. "UM 0962 îl șantajează pe ministrul de interne, Ioan Rus", 15 martie 2001. Evenimentul zilei. "Pericol de fraudă!". 26 Noiembrie 2004. Evenimentul Zilei. "Alianța cere anularea și repetarea alegerilor!". 01 Decembrie 2004. Evenimentul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
unei alianțe cu PRM, al cărei prim pas ar fi fost alegerea lui Becali pe listele PRM în Parlamentul European, o astfel de alianță între PRM și ND ar fi mai puțin probabilă, din cauza unor fricțiuni: Vadim i-ar fi acuzat pe membrii ND într-un articol din "România Mare" cum că ar fi în spatele unor amenințări cu moartea pe care le-ar fi primit "așa cum Legionarii l-au omorât pe Noica".31 Pe de altă parte, dacă inițiativa creării Partidului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
după ce Ion Iliescu a recunoscut existența Republicii Moldova, s-a declanșat un val de patriotism de paradă, denunțându-se ceea ce se recunoscuse prin tratat. În afară de faptul că aceste comportamente dădeau autorităților de la Chișinău și sprijinitorilor lor de la Moscova prilejul de a acuza România de amestec în treburile interne, ele periclitau statutul României în raport cu structurile euro-atlantice, deoarece inducea ideea necesității încălcării principiilor de drept internațional în scopul refacerii României Mari (Andreescu 1996, 16-17). Or, este de notorietate sensibilitatea NATO și UE față de problemele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cerută demisia unui singur comisar, ci a întregului colegiu. Trebuie specificat că, până în prezent, nu a fost adoptată nicio astfel de moțiune, însă aceast tip de procedură a fost însă folosită ca amenințare credibilă împortiva Comisiei prezidate de Jacques Santer. Acuzată de nepotism, fraudă și de proastă gestionare a fondurilor, amenințată cu votul unei moțiuni de cenzură, Comisia a demisionat în bloc în martie 1999. În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Președintele Comisiei poate demite un singur comisar, cu excepția
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu[Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
corupție, în ciuda dispozițiilor care reglementează contactele dintre deputați și actori economici sau care reprezintă interesele societății civile. În martie 2011, trei deputați (austriacul Ernst Strasser din PPE, slovenul Zoran Thaler și românul Adrian Severin din grupul S&D) au fost acuzați de corupție, într-un scandal dezv[luit de jurnaliștii de la Sunday Times. Parlamentul European a creat o comisie care să ancheteze acest caz care prejudiciază imaginea instituției și a rolului deputaților europeni. 2.3. O reprezentare complexă: reprezentativitatea socială, politică
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu[Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
înlocuite în anul 1887 cu dou) sacale. Primul primar care a început bazaltarea (pavarea) trotuarelor a fost Costache Radu. Începute în anul 1889 cu muncitori aduși din București, lucrările au declanșat la vremea respectivă numeroase proteste din partea băcăuanilor. Aceștia au acuzat municipalitatea că risipește fără rost banii din bugetul comunei. Deși protestele au fost vehemente, de la Costache Radu și până la izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial toate administrațiile locale au avut cel puțin o campanie de bazaltare pe mandat. Starea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu o criminală lașitate tragedia ce se desfășoară dincolo de Carpați, a cărei eroi, în formă de martiri, sunt românii ardeleni și bucovineni”. Făcând trimitere directă la marile afaceri cu cereale din perioada neutralității, spre sfârșitul intervenției sale, parlamentarul băcăuan a acuzat conducerea guvernului de faptul că, „în timp ce în Ardealul pustiit românii mor de foame, (...) iar în comuna Dej 14 mame s-au spânzurat ca să nu vadă cum copiii lor nu au ce mânca, (...) de la București nu se aude decât uruitul vagoanelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din dorința de a nu scăpa situația internă de sub control, Brătianu a luat măsuri foarte dure împotriva manifestanților, în special împotriva liderilor politici de stânga. Astfel, pe 26 mai 1917, în Bacău au fost executați prin împușcare 33 de socialiști acuzați de spionaj. Printre ei s-au aflat Constantin Bunescu, Gh. Bucur, Ilie Teodorescu ș.a. Câteva zile mai târziu, tot sub pretextul de a fi făcut spionaj în favoarea bolșevicilor, alți șapte militanți au fost executați în incinta fabricii Letea. La exact
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
petițiilor adresate primarului. În cazul acestora din urmă, principala nemulțumire era legată de micșorarea suprafeței agricole comunale, în special de repetatele „decupări” ale Țarinei orașului. Dintr-o altă perspectivă, nemulțumirile unor locuitori au atins și problema modernizării orașului. Aceștia au acuzat faptul că dezvoltarea industrială a Bacăului nu a reușit să creeze locurile de muncă promise și îndelung așteptate. Pentru exemplificare, odată cu apariția fabricii de cherestea „V. Țenov & Co.” (1881), primarul de atunci al Bacăului a promis orășenilor că „(...) nu se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău-Bârlad. Temeinicia motivelor invocate în petiția redactată de comercianții și procesatorii locali de carne a determinat sistarea lucrărilor. Decizia a dat peste cap întregul management financiar al proiectului, alterând serios legăturile Primăriei cu conducerea C.E.C. Pe bună dreptate, aceasta a acuzat municipalitatea de faptul că „situația cheltuielilor este neclară, de întârzierea plății anuităților și, nu în ultimul rând, de neexecutarea la timp a lucrărilor”. Munca depusă pentru elaborarea unui nou proiect, implicit a unui nou deviz, s-a dovedit a fi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Buium David căruia protestatarii i-au aplicat aceeași „politică” a distrugerilor. Din rândurile participanților, martorul i-a recunoscut pe: „C. a Andrioaei, V. Feraru și Gh. Hodorcă”. Cât despre Gh. Oțel, declarantul Ioil Bercovici a dictat grefierului vasluian Pușcașu următoarele acuze grave: „...[...] striga la oameni să strice casa lui Buium și a lui Leizer Perial și să le facă praf și de aici au trecut înainte stricând mai toate prăvăliile și printre cei cari stricau am mai văzut pe N. Strâmbu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
era sigur că era vorba de ceva mai serios. El aflase că majoritatea unităților militare din Capitală fuseseră consemnate în cazărmi, ceea ce arăta că autoritățile se așteptau la tulburări. Apropiaților regelui le era teamă că acesta va fi arestat și acuzat de opoziție la planurile comuniste de aservire totală a intereselor țării lui Stalin și clicii lui de bandiți trădători români aflați la putere în acel moment. Potrivit relatărilor unor martori ai evenimentelor, ceva ieșit din comun se petrecea peste drum
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și cu sânge, cu foarte mult sânge, ura cu care coreligionarii d-voastră din Basarabia ne-au tratat de la Nistru până la Odessa și pe meleagurile Mării de Azov? Dar, potrivit unei tradiții, voiți să vă transformați și de astădată, din acuzați în acuzatori, făcându-vă că uitați pricinile care au determinat situațiile pe care le plângeți. Să-mi dați voie să vă întreb și prin d voastră să întreb pe toți coreligionarii d-voastră care au aplaudat cu atât mai frenetic
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să avem oi! Nu le aveai? Trebuia să le cumperi și să le livrezi, altfel... Totul era socotit în așa fel, încât să te aducă la sapă de lemn, să nu-ți poți onora datoriile către stat și să fii acuzat de sabotaj, motiv pentru care mulți chiaburi (și nu numai) au făcut ani grei de pușcărie, sau chiar nu s au mai întors vreodată acasă! Din respect, unii săteni ne mai ajutau cu transportul, cu culesul, alții ne cereau bani
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
având înscris pe partea stângă luna și anul, „XII, 1989”, vom afla câteva din planurile de perspectivă ale mahărilor comuniști vasluieni planuri care, după cum se știe, au căzut odată cu evenimentele acelei luni. Ca țintă finală, aceste previziuni nu pot fi acuzate, totuși, de rea credință sau de fantezism deoarece într-un parcurs de câțiva ani ele ar fi putut fi realizate. Iată ce propuneri au rezultat din conferințele organizațiilor de partid de dări de seamă, ce se desfășuraseră până atunci: „(...) construirea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
domnul în chestiune l-am bruscat în societate, dar a tăcut frumușel, ca un om de nimic ce este" Eminescu către Veronica, 1881) ne putem întreba cînd a mai fost timp de marea prietenie? Paul Zarifopol care nu poate fi acuzat de antipatie față de Cragiale mărturisește că "nu rareori l-am auzit zicînd: Eminescu era un prost." La rîndul său, acesta nutrea ideea că doar o moarte nenorocită a asigurat succesul poeziilor ("lui Eminescu, care a dus o viață de pîrlit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comune ale lui și l-a reflectat într-o oglindă măritoare și totuși exactă". În plus aș adăuga i-a oferit spre vețuire un univers-bîlci din care nu lipsesc trivialitatea și pornografia, poate însă nu la nivelul pe care îl acuza H. Sanielevici: "Pentru Caragiale viața e un mare bîlci, care prezintă priveliștele cele mai interesante [...] și foloasele cele mai pozitive, aceluia care știe să uzeze de dînsa; într-un bîlci însă ar fi absurd să fii amabil, să umbli cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comunist, discursul religios în presa românească a fost recuperat în mare măsură. b. Discursul de recuperare a identității BOR În anii postdecembriști, în presa românească au fost multe articole și studii importate care aveau ca scop refacerea imaginii instituției BOR. Acuzată de colaborare cu puterea comunistă, fapt ce a dus la apariția unui discurs de recuperare a identității BOR, identitatea sa, în ansamblu, nu a fost nici pierdută, nici ștearsă, doar că, urmare a acuzațiilor. Identitatea BOR a fost atinsă de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad[Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
se încadrează în categoria discursului de prezentare, însă cu scop reparatoriu. Ca multe alte articole cu conținut discursiv religios încadrat în cel justificativ, în perioada analizată se relevă dese mărturisiri ale ierarhilor cu scopul de a repara imaginea unei instituții acuzată deseori de supunere față de dictatura ateizantă. De-a lungul primilor ani '90, singura voce care își face cu adevărat auzită pocăința în spațiul public românesc prin intermediul mai multor mesaje, interviuri etc. avea să fie cea a Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad[Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
parșiv al "autonomiei esteticului", autoarea își permite nu doar o abordare liberă a istoriei sau tradiției sfinte, după moda curentă a "demitizărilor", ci o răstălmăcire batjocoritoare, de proporții delirante, mergând de la insinuarea perfidă la abjecția cea mai vulgară. [...] Românii sunt acuzați întruna de "fundamentalism". Noi credem că ei pot fi acuzați mai degrabă de o iresponsabilă toleranță. Piesa semnată de A. M.-P., cu nimic mai prejos de Versetele satanice ale lui Salman Rushdie (cel hăituit atâția ani de "răzbunarea" islamică), a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad[Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
abordare liberă a istoriei sau tradiției sfinte, după moda curentă a "demitizărilor", ci o răstălmăcire batjocoritoare, de proporții delirante, mergând de la insinuarea perfidă la abjecția cea mai vulgară. [...] Românii sunt acuzați întruna de "fundamentalism". Noi credem că ei pot fi acuzați mai degrabă de o iresponsabilă toleranță. Piesa semnată de A. M.-P., cu nimic mai prejos de Versetele satanice ale lui Salman Rushdie (cel hăituit atâția ani de "răzbunarea" islamică), a fost privită de creștinii din România doar ca o curiozitate
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad[Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ca o bătrână doamnă contemplativă și cam coruptă. Din lăuntru, Biserica e percepută ca un sever administrator al mântuirii noastre, dar care întâi de toate trebuie să ne dea. Vorbim desigur despre impresiile majorității. Se înșală și cei care o acuză și cei care o văd ca pe o instituție de binefacere către care nu au nicio datorie. Pentru imaginea deformată a Bisericii suntem vinovați noi, mădularele Bisericii și ierarhia ei, în egală măsură"155. Întregul editorial este de fapt un
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad[Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
gândi că se poate petrece ceva rău. De altfel, astfel de cazuri, de falși preoți, false călugărițe, au fost și vor fi subiecte de presă, tocmai pentru acest aspect al încrederii în latura spirituală. "Un fals preot ortodox din Brăila, acuzat de înșelăciuni de 300 milioane lei"165. Inculpatul convinsese mai multe persoane să își vândă casa și să se călugărească. Infromațiile de acest gen apărute în media sunt nenumărate. Valoarea lor este minimală pentru discursul religios în presă, însă am
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad[Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cu volumul Blake's Prophetic Psychology (1983), semnat de Brenda S. Webster. Autoarea, care pornește de la premisa, abuzivă, ca Blake este nebun, se grăbește dintru început să respingă tentativele numeroșilor exegeți de a-l reabilită pe vizionar, pe care-i acuză de... molipsire, ca și cum insanitatea ar putea fi contagioasă: "în eforturile lor de a reduce distanță dintre Blake și cititor și de a se îndepărta cât se poate de mult de ideea că era nebun, criticii s-ar putea să fi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă[Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]