24,313 matches
-
fel de putere politică. Contează mai puțin cauza și natura acestei neîncrederi: orice putere temporară îi apare ca fiind machiavelică: nici una nu poate evita violența, disprețul față de normele elementare ale moralei; întotdeauna, în acest caz, voința de putere constituie o amenințare continuă la adresa oamenilor și a cerințelor conștiinței lor. "Ce nenorocire ar fi pentru principi, spune Maistre, dacă ar avea puteri depline!"... De aici și necesitatea ca o "putere spirituală" să fie deasupra suveranității vremelnice, astfel s-o contrabalanseze, s-o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
intens, își manifestă cu violență forța lor de atracție îndeosebi în "perioadele critice". Nu e întîmplător nici faptul că, în general, impulsul care le activează pare a veni din interiorul grupurilor minoritare amenințate sau oprimate, sau asupra cărora apasă sentimentul amenințării sau al opresiunii. Cel mai adesea, între aceste grupuri și situația generală există un echilibru fragil, între ele și sistemul existent, sau pe cale de instaurare este o distorsiune. Faptul că o atare situație ține îndeosebi de factori economico-sociali (deteriorarea condițiilor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
partid încearcă, mai mult sau mai puțin, să întruchipeze Salvatorul, în sfîrșit, se știe rolul pe care-1 are, ca factor esențial al coeziunii colective, prezența "altuia", frica de "altul", adică imaginea Barbarului ce se agită pe la porțile cetății, ciudățenia lui, amenințare pe care el o reprezintă pentru securitatea grupului, pentru păstrarea valorilor sale tradiționale. În măsura în care se poate vorbi de societăți echilibrate, adică de societăți ale căror tensiuni interne se mențin între limite acceptabile, putem spune că, de fapt, nici una nu lasă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Nici o ezitare n-o poate turbura. Fenomenele de inhibiție, dac nu sunt cauzate de metabolism sau de mecanica actului reflex, nici un prilej de ordin psihic, altul decât instinctul de conservare sub form de fric, de repulsie fizic, adic de evitarea amenințrii existenței, nu le poate pune în mișcare. Din contra, susține el, în reacțiunile psihice omenești, nici un act nu e pe deplin simplu sau complet direct. Aproape totdeauna, afar de reziduurile psihice inferioare, rmase înc în structura sufleteasc a omului ca
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
-se pe sine, mai dispune de rezerve generoase, care se satisfac în afar. Referinduse la aceast expresie moral vitalist, Ralea observ c, spre deosebire de celelalte, ea nu cunoaște meschinria și egoismul și nu e nevoie de nici o porunc sau de vreo amenințare, ca s se risipeasc cu drnicie. Numai cei lipsiți au nevoie de impulsia datoriei ori a pedepsei spre a împrtși și altora propriile bogții. Simpatia, altruismul, buntatea, nasc singure, spontan. Dar aceast form generoas a vitalismului, exacerbat sau interpretat tendențios
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cu atât mai mult, în acest domeniu, între frumosul natural și frumosul artistic, dând artei un sens de deplin artificialitate, de ficțiune, iar plcerii estetice un caracter sui generis: Pornit la început ca o plcere negativ, rezultat din lipsa de amenințare pe care ceva ce nu e viu, care nu e natural, nu ne-o poate da, plcerea estetic, pe lâng indiferența vital, se caracterizeaz, în al doilea rând, printr-o plcere de triumf relativ sau absolut, adic printr-un sentiment
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
eliberator al adevărului și rațiunii; or, așa cum constată David Harvey, saga modernității pare cel puțin compromisă de evenimentele care au urmat: "Secolul douăzeci cu lagărele morții și plutoanele de execuție, cu militarismul său și cu cele două războaie mondiale, cu amenințarea anihilării nucleare și experiența Hiroshimei și Nagasaki-ului a distrus cu siguranță acest optimism. Chiar mai grav, există suspiciunea că proiectul iluminismului era sortit să se întoarcă împotriva propriilor idei și să transforme cursa pentru emanciparea umană într-un sistem universal
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
interesul ceea ce se întâmplă frecvent educația ca joc devine inutilă, dar va ascunde în continuare un pericol "mortal": copilul nu va fi pregătit pentru supraviețuire. Iar pericolul este mortal pentru că este ascuns, pentru că astăzi copilul nu întâlnește în mod direct amenințări reale datorită medierii școlii și familiei. Existența lui nu este pusă în pericol, de aceea nici nu se va produce o mobilizare a "instrumentelor" biologice de luptă pentru că pericolul este ascuns. Pericolul mortal este acela de a ajunge un marginal
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
normele sunt acelea care conferă coerență și eficiență grupului, motiv pentru care aceia care nu le respectă sau le ignoră devin ținta unor manifestări agresive, care cuprind un registru larg și nuanțat, de la ironii, "maimuțărire", ridiculizare și râsete, trecând prin amenințări și până la alungarea din grup; în acest sens, Konrad Lorenz, notează: "Cum orice abatere de la formele de conviețuire caracteristice pentru grupul respectiv provoacă agresivitate, membrii acestui grup sunt siliți să respecte cu strictețe aceste norme de comportament social. Nonconformistul este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Hypertension in Elderly Program) un IGB < 0.9 s-a asociat cu o mortalitate cu risc relativ de 3.8). DESTINUL PACIENTILOR CU ARTERIOPATIE OBLITERANTA ATEROSCLEROTICA. Dormandy (fig. 2.19) sublinia faptul că asupra pacientului cu arteriopatie obliterantă apasă două amenințări: “cea mai redutabilă, dar și cea mai rar întâlnită, este evoluția spre o formă gravă de ischemie a membrelor inferioare cu un risc crescut de amputație, în ciuda tratamentului actual, și un prognostic vital mediocru. Cea mai des întâlnită, dar probabil
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Dumitru Pânzaru, în cadrul unei conferințe naționale de protecția plantelor, desfășurată la Iași, aflând despre greutățile cu care mă confruntam - navetă, locuiam în gazdă la un demisol, fără buletin de Iași, deci fără „cartele” pentru cei care își amintesc perioada, cu amenințarea permanentă de domiciliu obligatoriu în Podu Iloaiei - domnul dr. ing. Mihai CRISTEA mi-a făcut oferta de a lucra la S.C.A. Suceava și de a primi un apartament cu patru camere în zona centrală a orașului. Am analizat mult
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
este arestat de acasă de securitate și dus, nu se știe unde. În lotul lui au mai fost arestați doi prelucani: Țăran Nicolae (al Nastasiei) și Ion Țăranu (Ionuț al Mariei lui Ilie). După șase luni au venit acasă Însă amenințarea securității avusese așa un efect asupra lor Încât, după eliberare, mai ales acesta a păstrat tăcere În legătură cu tortura lor. Se pare că toate informațiile despre torturile la care au fost supuși În pușcărie le-au dus cu ei În mormânt
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
carului. Arză-i focul și nu i-ar mai răbda pământul! Uită-te cu cât mă Întorc acasă după o vară de muncă! Astfel de blesteme se auzeau deseori din gura bieților țărani. De auzea cumva activistul astfel de vorbe, amenințarea venea prompt: Dacă te mai aud cu astfel de vorbe, Gherla te mănâncă! Câtă nostalgie au unii după astfel de vremi! Dar să ne Întoarcem În trecut. Mai urmau și alte munci până la venirea toamnei. Trebuia culeasă cânepa de vară
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care erau așezate găluștele toarse de mama și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de tors, câinele se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor. În odaia cea mare Încă era cald și cei doi frați ai Anuței, Sandu și Nuțu, erau dezveliți, iar țolul alunecase jos de pe ei. Badea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
libertate rămase în "deșertul care înaintează". Aceste oaze erosul, prietenia, arta, moartea sunt teritoriul sălbatic (Wildnis) al interiorității în care individul se retrage înarmându-se cu o platoșă împotriva oricărui atac adus caracterului său inviolabil: aici el rezistă chemărilor bisericii, amenințărilor Leviatanului, angrenajelor organizării, și reușește să mențină echilibrul în "vâltoarea nihilismului". Jünger se adâncește din ce în ce mai mult în vâltoarea nihilismului, din care va ieși definiv doar în La zidul timpului (An der Zeitmauer, 1959), textul său teoretic cel mai important după
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Într-o accepțiune mai restrânsă, legile sunt "reguli care sunt impuse de către un corp politic (statul), alcătuit din oameni care se bucură de dreptul de a folosi puterea. [...] Membrii unei societăți în mod normal acceptă aplicarea puterii, ca pe o amenințare sau în fapt, de către un partid privilegiat, "pentru o cauză legitimă, într-un mod legitim, într-o perioadă legitimă""95. Cu alte cuvinte, legea guvernează cu ajutorul constrângerii, iar cei care sunt meniți să o aplice, pot formula sentințe și aplica
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în orientarea școlară ultimul cuvând îl au structurile și evaluările școlare; climatul emoțional al familiei este afectat prin stări de satisfacție, insatisfacție, tensiuni generate de viața școlară a copilului; evaluarea activității parentale - ca rezultat implicit al evaluării școlare a copilului; amenințarea intimității familiei - cadrele didactice caută informații privind viața familială a elevului, iar copilul nu reușește să păstreze anumite secrete ale familiei; generează deziluzii sau fustrări - cu atât mai puternice cu cât decalajul între speranțele familiei și rezultatele școlare ale copilului
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
a întâmplat, e ca și cum ai vrea să lipești cioburile împrăștiate, ciuntite ale unei oglinzi, încercând cu neîndemânare să le rearanjezi, obținând de fapt un rezultat incoerent, derizoriu, stupid, în care spiritul nostru, sau mai degrabă orgoliul nostru, ne obligă sub amenințarea nebuniei și împotriva oricărei evidențe, să găsim cu orice preț o succesiune logică a cauzelor și a efectelor, acolo unde rațiunea nu poate să vadă decât o rătăcire, noi înșine de fapt aruncați încolo și încoace, asemenea unui dop plutind
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
deschide și închide tranzacția (L1 și L2) ceea ce demonstrează caracterul său dominator, prin faptul că ține să aibă primul și ultimul cuvânt. Prima intervenție a Lupului (L1) va da tonul discuției: va adresa mai întâi o întrebare [1], apoi o amenințare care reprezintă ieșirea din interacțiune, deoarece Mielul va fi "corectat" la sfârșitul fabulei. Această înlănțuire Întrebare Amenințare ne determină să observăm natura interogativă a propoziției de început: nu este oare o întrebare falsă destinată a permite lupului să afirme, prin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aibă primul și ultimul cuvânt. Prima intervenție a Lupului (L1) va da tonul discuției: va adresa mai întâi o întrebare [1], apoi o amenințare care reprezintă ieșirea din interacțiune, deoarece Mielul va fi "corectat" la sfârșitul fabulei. Această înlănțuire Întrebare Amenințare ne determină să observăm natura interogativă a propoziției de început: nu este oare o întrebare falsă destinată a permite lupului să afirme, prin presupoziție, un fapt și să încheie printr-o promisiune de corecție? Intervenția destul de amplă (A1) a Mielului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întrebarea inițială, anulînd toate obiecțiile aduse de către Miel. Faptele demonstrate de către miel sunt situate în opoziție cu un fapt nedemonstrat. Lupul își continuă totuși argumentația eristică. Clauza notată [7] reprezintă un reproș care apare drept un al doilea motiv de amenințare [2] care trebuie pusă în aplicare. Replica A2 aparținând Mielului, versurile [8] și [9] vin să conteste printr-un fapt obiectiv presupoziția lupului asertată în [7]. Următoarea intervenție a Lupului (L3) pare să accepte obiecția Mielului și să o corecteze
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că voi uita; 400 Zadarnic, chipu-i suav în fața mea veghea, Părînd c-o am în față sfielnic îi șopteam; Chiar lacrima-i de mine stîrnită, o iubeam. Și prea tîrziu, firește, îi imploram iertarea. Cînd folosind suspinul și cînd amenințarea. 405 Și astfel, toată noaptea, de dragoste învins, Am stat de veghe pînă ce zorii s-au aprins. Dar frumusețea-i poate-i a minții plăsmuire Și toarsă-i din iluzii, cu ne-nțelese fire Ce zici tu, Narcis? Narcis
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fi reprezentat atât ca semenul nostru, cât și ca străinul sau excentricul, fiind în acest sens un potențial prieten cu care se poate stabili o relație de comunicare și se pot satisface anumite interese, sau, din contră, o sursă de amenințare permanentă 155. Un rol important în definirea imaginii celuilalt îl are componenta culturală, care favorizează cunoașterea celuilalt și "evidențierea trăsăturilor lui fundamentale, îndeosebi pe linia descoperirii utilajului său mental, modelelor culturale, abilităților și practicilor sociale. Deosebirile culturale nu produc în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
distanțate, stări de spirit care înlesnesc relațiile între oameni cu structuri mentale diverse"474. În acest sens, imaginea celuilalt poate determina schimbări la nivelul unei culturi care începe să se deschidă către zone pe care în trecut le considera o amenințare. Acest climat cultural înregistrează modificări în funcție de o serie de factori care determină felul cum este privit celălalt 475. Este momentul în care individul primește la nivel subconștient influențe din exteriorul necunoscut, iar grupul le asimilează și le integrează în diferitele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe individ, a șabloanelor mentale prin care judecă lumea, a categoriilor în care introduce obiectele reprezentării și a unor structuri pre-reprezentaționale care conțin informații ce au fost deja procesate și au dobândit deja semnificație. Cercetările contemporane 574 subliniează o altă amenințare pe care stereotipurile le reprezintă și anume faptul că pot genera o deformare a realității, întrucât conținutul lor ajunge să fie considerat real chiar și de către obiectul reprezentării stereotipale. Asistăm, în acest sens, la transformarea realității în funcție de procesele perceptive, dimensiunea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]