11,678 matches
-
pârăiașul numit "Valea Bănarului". Potrivit recensământului din 1817 în sat au fost înregistrați 35 capi de familie în care locuiau 100 bărbați și 85 femei. Proprietarul moșiei satului Lucăceni era domnul Radu Manolache din Iași. El stăpânea aici întinse pământuri arabile și fânețe, însă toloaca era mică; avea iaz, moară și puțină pădure de protecție. Conform datelor "formularelor" pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chișinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menționată o biserică de
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
că printre băștinași au trăit cândva măcar câțiva tătari. Academicianul Iachim Grosul, cercetând arhivele, a scris că din moșia răzășească a satului Buzdugeni 5 fa¬milii de băștinași stăpâneau prin moștenire din tată în fiu câte 11-15 des. de pământ arabil, alte 11 familii stăpâneau prin moștenire câte 26-50 des, 4 familii aveau prin moștenire câte 100 des. și chiar mai mult. Cele expuse de autor în lucrarea "Crestiane Bessarabii" combat afirmația că această localitate apare pe harta lumii abia după
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
localitate apare pe harta lumii abia după ocupația Basarabiei în 1812. În 1859 satul Buzdugeni de pe r Racovăț, sat răzeșesc, avea 30 de gospodării, în care viețuiau 82 de bărbați și 75 de femei. Ei stăpâneau 600 des. de pământ arabil, suficient pentru un sat mic. Reforma țărănească din Rusia și Regulamentul din 14 iulie 1868 n-au stimulat viața localnicilor în nici un fel, doar s-a constatat că au pe moșia lor pământ îndeajuns. La recensământul din 1870 s-au
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
destinate industriei. Conform acestui indicator Bucovăț este una din cele mai industrializate localități din republică. Terenurile agricole ocupă o suprafață de 383 ha sau 48,6% din suprafața totală. În structura terenurilor agricole cea mai mare parte o ocupă terenurile arabile 242 ha, urmate de plantațiile multianuale 85,7 ha și pășuni 54 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Bâc care trece prin localitate și lunca lui. Suprafața totală a terenurilor de sub apă este de 7 ha. Baza
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
Roșca - 99 ani, Parascovia Balanuță - 95 ani, Elena Rusu - 85 ani. Reforma țărănească din Rusia și regulamentul din 14 iulie 1868 aduc puține schimbări în viața sătenilor din Alcedar: răzeșii aveau pămîntul lor moștenit de la părinți - 490 de desetine pămînt arabil, 460 de desetine cu pădure. Cei fără pămînt, țărani mai săraci, au primit 144 de desetine din moșia boierului Adrianopulo, căruia îi mai rămăseseră pînă în 1884, la Mihuleni, 310 desetine de pămînt arabil și 315 desetine de păduri. Răzeșii
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de la părinți - 490 de desetine pămînt arabil, 460 de desetine cu pădure. Cei fără pămînt, țărani mai săraci, au primit 144 de desetine din moșia boierului Adrianopulo, căruia îi mai rămăseseră pînă în 1884, la Mihuleni, 310 desetine de pămînt arabil și 315 desetine de păduri. Răzeșii mai aveau 6 mori de vînt și trei mori puse în funcțiune de cai. La 1 august 1888 cei care primiseră „nadeluri” din moșia boierească și aveau de plătit așa numitul „vîcup”, au primit
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
stringentă nevoie de reparație. Cea mai apropiată stație de cale ferată este stația Iargora din raionul Leova care se află la o distanță de aproximativ 50 km. Moșia satului Pogănești constituie 2041 ha dintre care terenuri agricole 1267.56 ha (arabile 1267.63 ha, multianuale 191,93 ha). Numele de localități, însuși toponimia nu sunt de loc întâmplătoare, ele fiind generate de anumite cauze. Cât privește numele de Pogănești încă nu s-a ajuns la o unică versiune. Versiuni sunt mai
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
au mărturisit cu sufletele lor înaintea părcălabilor de Soroca cum că Vasile Mîrzac,șetrar pe Căinar” , a avut un șir de moșii, pe care le-a pierdut ” cînd au venit cazacii lui Kunițki”. Moșia , inclusiv 3.173 des. de pamant arabil și 27 des. de pădure,cu sectoarele Halici și Mițura,a aparținit Mitropoliei Iașilor.În 1859 la Dărcăuți ersu 63 gospodării cu 472 locuitori,în 1869 aici au fost înregistrate 11 familii de odnodverți,adică foști răzeși.În 1899 a
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
de bogate zăcăminte minerale, și resurse energetice. Are cele mai mari rezeve de cărbune din America de Sud, și e a doua după Brazilia in potențialul hidroenegetic. Gama produselor agricole columbiene este una dintre cele mai variate din regiune. Suprafața de teren arabil este estimată la 4.545.000 hectare. Principalele culturi agricole ale Columbiei sunt cafea, flori decorative, banane, orez, tutun, porumb, trestie de zahăr, cacao, legume, produse marine, culturi oleaginoase. Turismul în Columbia atinge cotele maxime în timpul festivalurilor Cali Fair, Carnavalul
Economia Columbiei () [Corola-website/Science/305994_a_307323]
-
la începutul anului: China este un stat în care cea mai mare parte a populației trăiește în mediul rural, agricultura având o importanță deosebită pentru economia chineză. China are o suprafață de uscat de 9.600.000 kmp, suprafața terenurilor arabile ajungând la numai 1.270.000 kmp, ce reprezintă circa 7% din terenurile arabile din întreaga lume. Ele se găsesc în principal în câmpiile și depresiunile cu un climat temperat-musonic din partea estică a Chinei. Culturile vegetale reprezintă un sector principal
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
populației trăiește în mediul rural, agricultura având o importanță deosebită pentru economia chineză. China are o suprafață de uscat de 9.600.000 kmp, suprafața terenurilor arabile ajungând la numai 1.270.000 kmp, ce reprezintă circa 7% din terenurile arabile din întreaga lume. Ele se găsesc în principal în câmpiile și depresiunile cu un climat temperat-musonic din partea estică a Chinei. Culturile vegetale reprezintă un sector principal al agriculturii chineze. Principalele culturi cerealiere sunt orezul, grâul, porumbul, soia. Iar culturile tehnice
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
facultate pe plaiuri tulcene, bihorene, brăilene și vrâncene, pe fundalul muzical al unei balade cântate de Tudor Gheorghe) și "Lungul drum al pâinii către casă", un film de montaj despre asanarea Insulei Mari a Brăilei și transformarea bălții în teren arabil). El a trecut apoi în februarie 1975 la lungmetrajul de ficțiune, realizând filmul "Zidul", ce prezenta „un adevărat ritual al claustrării, cu consecințe - psihice, moral-volitive, fizice” al unui tânăr (Gabriel Oseciuc) care a tipărit singur, izolat timp de câteva luni
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
episcopii. Împărăteasa Maria Terezia dă să se sape Marele Canal Terezian (acum DTD). Tot în această perioadă se îndreaptă și albia râului Timiș, apele fiind îndreptate prin el spre Panciova și Dunăre. Prin desecarea lacurilor și a băltoacelor, obține pământ arabil pe care îl împarte populației de diferite naționalități ca să-i lege de pământ și agricultură. Așa formează Granița militară care s-a întins dealungul Dunării. Oamenii colonizați au devenit și soldați având datoria să lupte împotriva năvălirilor turcești. Nici sub
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
districtului croat. Posesorul Anton Mandić, în partea de nord a coloniei românești, înființează o colonie nouă. Coloniștilor nou veniți le împarte 31 de sesii sau loturi de pământ. O sesie sau un lot a cuprins 24 de jugăre de pământ arabil, 6 jugăre de fânețe, 3 jugăre pășune și un jugăr pentru casă. Din acest moment au existat două Sărcii. În ceea ce privește forma satului, a străzilor pe cum și locul caselor, deși satul a fost mixt, deosebiri aproape că nu au existat
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
e cazată o unitate militară rusească formată din 11 ofițeri, 163 de ostași, care aveau și 162 de cai. În 1817 au fost înregistrate 86 de gospodării, 2 preoți, 2 dascăli, 4 mazilii, 7 negustori armeni, 250 fălci de teren arabil, 250 - de pășuni, 3 iazuri, 3 mori. Pentru prima dată în 1828 se vaccinează 78 de copii contra vărsatului vântului. La sfârșitul anului 1848 în Briceni locuiau 590 de familii de erei - 2693 bărbați și 2824 femei. În 1959 numărul
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
clădirea vechiului dispensar medical, devenită acum sediu al poliției. Burdujeni-Sat a rămas singura zonă veche a Burdujeniului. Se întinde în partea de nord a sa, de la fostul cinematograf până la pădurea de la Adâncata. Cuprinde peste 800 de case și 33% teren arabil, are un peisaj tipic rural, cu terenuri agricole și forestiere. Locuitorii din Burdujeni-Sat, care sunt de fapt cei mai vechi locuitori de pe aceste meleaguri, împărțeau cândva acest teritoriu în: După Revoluția Română din 1989, atât pe raza municipiului Suceava cât
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
mal. Climatul este cald și umed, cu un sezon ploios din noiembrie în aprilie și un sezon uscat din mai în octombrie. Insulele Wallis și Futuna sunt două grupuri de insule cu o istorie geologică și aspect diferit: Doar 5% este teren arabil, culturile permanente ocupând 20% din suprafață. Defrișarea masivă, datorită faptului că lemnul este singurul combustibil prezent, contribuie la o eroziune pronunțată, întâlnită în special pe insula Futuna. Insulele sunt foarte sărace, activitățile economice limitându-se la agricultura de subzistență pentru
Wallis și Futuna () [Corola-website/Science/305733_a_307062]
-
cu ceață densă în iunie și iulie. O treime din activitățile insulei sunt gestionate de către stat (administrație, utilități etc.), principala activitate tradițională fiind pescuitul. Agricultura și zootehnia sunt limitate de climă și de existența a doar 70 ha de terenuri arabile. Majoritatea produselor și hranei sunt importate,iar unele materii, precum carburanții, fiind importate în totalitate. Activitatea de aprovizionare maritimă este indispensabilă și este supusă unor crize episodice. Principalele surse sunt Canada și într-o mai mică măsură, Franța. Cele aproximativ
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
Elveția are 3 zone geografice mai importante, cu climă diferită: Suprafața arabilă a Elveției însumează (14.813 km²) ce reprezintă 38 % din suprafața țării, 30,4 % (12.522 km²) fiind pădure și 25,5 % (10.531 km² fiind regiune muntoasă neproductivă. Lungimea maximă a țării pe direcția nord-sud este de 220 km
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
încă surse importante care completau hrana maramureșenilor. Satele erau mici, 20-25 de case, iar la o medie de 3 membri pe familie acestea nu puteau depăși 70-80 de locuitori. Obștile sătești stapîneau în comun apele, pășunile, și pădurile iar pămîntul arabil împărțit periodic membrilor obștii de Sfatul Bătrînilor, care deasemnea lua hotărîrile importante pentru comunitate. Economia s-a bazat întodeauna pe munca țăranilor liberi, iobăgia a fost cunoscută tîrziu în Maramureș, și chiar atunci era mai degrabă o excepție la curțile
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
1739 satul este numit Larga, după denumirea rîulețului Larga, fapt confirmat printr-un document care atestă prezența în luna august a redutelor armatei rusești lîngă satul Larga. Comuna Larga este amplasată pe o suprafață de 5365 ha dintre care: - pămînt arabil de calitate - 3249 ha - livezi -312 ha - pășuni - 430 ha - suprafața acvatică - 64 ha - fîșii forestiere - 54 ha. Rețeaua hidrografică este reprezentată de rîurile Larga și Calangiu, afluenții Prutului. Lungimea rîului este de 30 km. Partea de nord a comunei
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
abia în 1944. În anul 1941, generalul Ion Antonescu, conducătorul statului român, a dispus stabilirea în comuna Ițcani a unui număr de 49 de familii de refugiați români din Cadrilater, cărora li s-au repartizat câte 5 hectare de teren arabil și câte o gospodărie rămasă de la nemții repatriați în anul 1939 în Germania. În dimineața zilei de 9 octombrie 1941, în baza ordonanței care specifica că "“Evreii din oraș (Suceava n.n.) trebuie să predea imediat la Banca Națională banii, aurul
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, la 1 km de calea ferată Ungheni - Bălți și de traseul internațional Chișinău -Iași, la 115 km de Chișinău. Suprafața totală e de: 4501,01 ha, dintre care: pămînt arabil - 3215 ha, pășuni - 486,59 ha,culturi multianuale- 36,26 ha, teren proprietate puboică - 118,001 ha, teren proprietate de stat- 752,11 ha, teren proprietate privată - 677,32 ha, suprafețe irigate - 640 ha. În Petrești funcționează de mai bine
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
având înclinarea de 30 m/km. În partea de sud-vest a satului, din dealul Hâncului izvorăște râul Bîc. În partea de sud-vest se află dealul Bălănești, cel mai înalt punct din Republica Moldova, având o înălțime de 429 metri. "Apărătură", pământ arabil și parte de pădure în Temeleuți. Sursele lexicografice înregistrează apelativul "apărătură" cu principalele sensuri: „întăritură, fortificație” , „loc (pășune, pădure) oprit pentru accesul lumii”, „loc în pădure oprit pentru accesul oamenilor sau vitelor”, „pădure în care este interzisă tăierea copacilor, păscutul
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
fântani cu apă potabilă. Pe teritoriul satului Târnova activează Societatea Comerciala "Târnovet-Agro" SRL care dispune de 21 de tractoare, 20 de autocamioane, 3 combine, 153 vite cornute mari, din care 74 mulgătoare. De asemenea, dispune de 1105,57 ha pământ arabil și o livadă de 43,9 ha. O alta societate comercială de tip agricol este "Fidel-Agro" SRl, ce dispune de 150 ha pământ arabil, 2 tractoare, o mașină și o combină. În localitatea Târnova sunt înregistrate 198 de gospodării țărănești
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]