11,410 matches
-
tehnologii și metodologii. „Până la urmă, afirmă autorii lucrării „6 pilule de Înțelepciune”, Întreg viitorul nostru În afaceri depinde de capacitatea noastră de a fi creativ În muncă”. 4.2. Strategii primare ale creativității și influența lor asupra comportamentului consumatorului Promovarea creativității/inventicii este de mult o cerință recunoscută de specialiști În adaptarea optimă a comportamentului În relația producător consumator. Metodologia creativității și unele strategii au fost promovate În dezvoltarea pieței de textile și confecții, iar cursurile de creativitate/inventică fac parte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
noastră de a fi creativ În muncă”. 4.2. Strategii primare ale creativității și influența lor asupra comportamentului consumatorului Promovarea creativității/inventicii este de mult o cerință recunoscută de specialiști În adaptarea optimă a comportamentului În relația producător consumator. Metodologia creativității și unele strategii au fost promovate În dezvoltarea pieței de textile și confecții, iar cursurile de creativitate/inventică fac parte din programele educaționale din Învățământul superior care pregătesc cadre specializate În acest domeniu. Mediul social, prin influența mijloacelor mass-media, Încearcă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentului consumatorului Promovarea creativității/inventicii este de mult o cerință recunoscută de specialiști În adaptarea optimă a comportamentului În relația producător consumator. Metodologia creativității și unele strategii au fost promovate În dezvoltarea pieței de textile și confecții, iar cursurile de creativitate/inventică fac parte din programele educaționale din Învățământul superior care pregătesc cadre specializate În acest domeniu. Mediul social, prin influența mijloacelor mass-media, Încearcă să modeleze atitudinea consumatorului și să valorifice strategii ale creativității cu impact puternic asupra dinamicii piețelor. Prezentăm
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de textile și confecții, iar cursurile de creativitate/inventică fac parte din programele educaționale din Învățământul superior care pregătesc cadre specializate În acest domeniu. Mediul social, prin influența mijloacelor mass-media, Încearcă să modeleze atitudinea consumatorului și să valorifice strategii ale creativității cu impact puternic asupra dinamicii piețelor. Prezentăm câteva din strategiile În care ne-am dezvoltat contribuțiile, strategii care valorifică tendințe generate de trebuințe vitale și structuri de personalitate ale consumatorilor. I. Strategia pluralitatea perspectivelor și privirilor potențiale atrage atenția specialiștilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personanței. Unii manageri din domeniul industriei ușoare au sesizat acest efect mai ales sub influența activității diferitelor școli filosofice orientale. Considerăm că s-ar putea studia și realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se include și gândirea contrafactuală, acea abilitate de a vedea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu câinele la vânătoare. La intrarea În pădure este un afiș pe care scrie vânătoarea interzisă. Câinele se Întoarce din drum În timp ce vânătorul se uită mirat după el. De asemenea am elaborat și publicat Împreună cu Ana Stoica un test de creativitate intitulat „Două mașini” În care o mașină mică tractează un camion. Imaginile și ideile contrafactuale au ca efecte: 1) atenționarea asupra unui fapt problemă pe care dorim să o evidențiem; 2) generarea de imagini, idei, asociații mai puțion obișnuite; 3
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
80% din cazuti contrafactualitatea și În 10% din cazuri analogia fantezistă, utilizată În sineptică. Considerăm contrafactualitatea ca o strategie a creativului, inventivului, necesară utilă și productivă În activitatea managerilor implicați În evaluarea piețelor de textile/Încălțăminte. III. Provocarea este strategia creativității funcțională pentru individ Încă de la vârstele foarte mici, când copilul Încearcă să atragă atenția asupra sa prin plâns, gângurit, etc. strategie promovată mai târziu atât de sexul feminin, să provoace prin Îmbinarea frumosului fizic și psihic cu moda, cât și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și cele dobândite, sau la nivel de grup Între trebuințele individuale și cele de grup, pe care le vor manageria și controla, vor putea induce dinamizarea pozitivă dar și un control al pieței. IV. Depășirea granițelor. O altă strategie a creativității stă la baza afirmării colaborării, ca tendință a lumii contemporane, dintre specialiștii din domeniul economiei, marketingului și reprezentanți, teoreticieni și practicieni din domeniul științelor umaniste, a psihologiei, sociologiei, educației și ecologiei. Corelarea eforturilor lor În a găsi noi soluții la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o datorie a Învățamântului preuniversitar, universitar și postuniversitar să Își concentreze eforturile În pregătirea lor. VI. Sensibilitatea la probleme este o Însușire a gândirii creatoare pusă În evidență de creatologi. Ea devine, În contextul societății contemporane, o strategie primară a creativității. Prezența ei În comportamentul consumatorului este cerută de varietatea de servicii, oferte, reclame ce se constituie ca stimuli pentru satisfacerea nevoilor sau pentru crearea de noi trebuințe. Consumatorul trebuie să descopere care sunt necesitățile lui reale și interesele ofertanților. 4
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din poziții social de nivel inferior, În condiții materiale și economice precare, indivizi care s-au afirmat și impus În societate și au cucerit o poziție socială și economică fără să fi fost prea mult școlarizați. Prin inteligență socială și creativitate, prin calități În controlul și prezentarea sinelui au reușit să acceadă la un statut social și economic satisfăcător. Self-managementul este un proces al conducerii de sine, al cărui produs este Însuși comportamentul și structurile de atitudini manifestate de subiect. Așadar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acțiunilor de loializare și fidelizare Unul din principalele obiective ale patronilor firmelor și agențiilor de vânzăti din aproape toate domeniile ce oferă obiecte, informații, „mărfuri” de consum este fidelizarea consumatorului. Fidelizarea consumatorului este un proces continuu În care se manifestă creativitatea managerilor, patronilor, ofertanților de bunuri În atragerea și menținerea continuă a clienților. Ofensiva lansată la acest Început de secol și mileniu În arealizarea acestui obiectiv este cvasitotală. Patronii fie că sunt patroni de edituri și oferă cărți spre vânzare, fie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că sunt manageri de ăntreprinderi și oferă bunuri de larg consum sau spectacole de diferite genuri ăși Îmbogățesc continuu strategiile, metodele ș tehnicile, fiind receptivi spre tot ce le oferă posibilitatea interesării, ademenirii, curtării li fidelizării clienților. Strategiile primare ale creativității sunt folosite frecvent și intesiv amintind strategia provocării promovată prin reclamă sub diferite forme prin mass-media sau afișaje sau direct ciocănind la ușa posibililor cumpărători, la telefon sau invitându-i sa cumpere pe Internet. Strategia pluralității perspectivelor În abordarea produselor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
observator și actor social. Într-o lume În care tehnicile reclamei și mirajul ce Învăluie bunurile și serviciile oferite consumatorului, individul se manifestă ca observator care percepe influențele, dar mai mult decât atât, exercită influență, fiind el Însuși determinant al creativității și schimbării, creator de tendințe prin exprimarea asertivă a dorințelor și nevoilor sale. Comportamentul consumatorului poate fi stimulat de structuri atitudinale și motivaționale care Îl definesc ca personalitate, Însă se poate dezvolta și circumstanțial. Stresul societății contemporane Îi determină pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factori stresori sau să ia forma comportamentului compulsiv de cumpărare care, Într-un cerc vicios, corelează cu anxietatea și culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este de valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a unor strategii creative ca provocarea, capturarea, Învăluirea, depășirea granițelor. O necesitate puternic susținută de marii manageri sensibili la implicațiile fenomenului „schimbării În schimbare” - generator de probleme, tensiuni și crize mereu inedite și imprevizibile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe programe. Programele de soluționare a problemelor locale/naționale, dezvoltate de autoritățile locale/comunitățile locale/organizații economice sau nonprofit, sunt selectate prin competiție, în funcție de calitatea lor. Administrarea tinde să dezvolte managementul pe programe ca instrument eficient. O asemenea abordare stimulează creativitatea în formularea unor soluții, participarea locală și crearea unei democrații participative locale. Din această perspectivă, elementele componente ale paradigmei sunt identificarea problemelor sociale și dezvoltarea unor programe de soluționare a lor. Câteva exemple de dezvoltare prin proiecte. Fondul Român de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tematicii calității vieții: o analiză sociologică”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții in România (pp. 11-24), Editura Expert, București. Monitorizarea, un instrument al dezvoltării Manuela Sofia Stănculescu Paradigma dezvoltării sociale (vezi capitolul „Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice”) stimulează creativitatea instituțiilor (și a colectivităților) în identificarea problemelor sociale și soluționarea acestora prin programe bazate pe sisteme expert. Procesul de dezvoltare socială este astfel structurat pe baza următoarelor faze principale: 1) identificare problemei sociale și diagnoza acesteia; 2) formularea de alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o imprimă acțiunea fecundatoare a "stilului" nu își are originea în intenționalitatea conștientă. Ea "nu e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după un plan de lucru asumat cu luciditate pălește în fața creativității organice a stilului a cărui potență își trage sevele din inconștient, avându-și "rădăcini împlântate în cuiburi dincolo de lumină" (ibidem). Prin intermediul mecanismului "personanței", "inconștientul răzbate cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței", producând efecte dăinuitoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
studenților și structurilor asociative studențești, în vederea elaborării unor proiecte și programe care au următoarele obiective: ... a) impulsionarea participării studenților, sub diversele ei forme, și anume: civică, culturală, economică și educațională, politică, inclusiv prin implicarea acestora în actul decizional; ... b) stimularea creativității studenților; ... c) promovarea mobilității studenților în spațiul european; ... d) atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizare și excludere socială. ... (3) Finanțarea acțiunilor de tineret se poate face din venituri realizate prin derularea de programe și acțiuni specifice, din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225639_a_226968]
-
avea falduri. ... Tehnica, la alegerea candidatului: creion sau cărbune Timp de lucru: 5 ore. Criterii de apreciere: - Compunerea spațiului plastic (încadrarea în pagină) - Raportul dintre obiecte (proporții) - Forma, caracterul obiectelor - Redarea spațiului și a volumului - Raport valoric II. PROBĂ DE CREATIVITATE O compoziție pe o temă dată, executată în culoare sau volum (la alegerea candidatului). CULOARE: O compoziție cu personaje și cu enunțarea unei probleme de culoare - tehnica, culori de apă. VOLUM - compoziție ronde - bosse, cu personaje - modelaj în lut. Timp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
unei probleme de culoare - tehnica, culori de apă. VOLUM - compoziție ronde - bosse, cu personaje - modelaj în lut. Timp de lucru: 5 ore Criterii de apreciere: a) - unitatea compoziției și încadrarea în subiect; ... - rezolvarea problemei de culoare enunțată; - notă personală, originalitate, creativitate. b) - raportul între elemente, proporții, mișcare, rezolvarea plastică a volumelor. ... Note: (1) Pentru clasele de arhitectură, proba de creativitate se adaptează specialității, sau se înlocuiește cu o probă de memorie vizuală, probă scrisă, în care candidații vor descrie în maximum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
lucru: 5 ore Criterii de apreciere: a) - unitatea compoziției și încadrarea în subiect; ... - rezolvarea problemei de culoare enunțată; - notă personală, originalitate, creativitate. b) - raportul între elemente, proporții, mișcare, rezolvarea plastică a volumelor. ... Note: (1) Pentru clasele de arhitectură, proba de creativitate se adaptează specialității, sau se înlocuiește cu o probă de memorie vizuală, probă scrisă, în care candidații vor descrie în maximum trei pagini un edificiu arhitectural cunoscut, sau un ansamblu arhitectural (de exemplu centrul orașului). Se recomandă ca lucrarea să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
criterii artistice. Criterii de apreciere: - cantitatea și calitatea informațiilor furnizate; - numărul detaliilor descrise; - claritatea exprimării și puterea de sugestie a textului; - realizarea plastică a schițelor pe care le conține lucrarea; (2) Pentru clasele de conservare - restaurare bunuri culturale, proba de creativitate se înlocuiește cu o probă de testare a aptitudinilor specifice specializării. Proba constă în realizarea unor reproduceri ale unor modele sau fragmente date, eventual mărite sau micșorate la scară. Proba va fi realizată, la alegere, în culoare sau volum. ... Criterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
citit muzical; - interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ) Durata: 10-15 minute pentru un candidat c) artă dramatică: ... Se verifică următoarele: - dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere; - intonație în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută; - memorie și creativitate în povestirea unei fapte din viața elevului. Durata: 10-15 minute pentru un candidat. PROFIL SPORTIV Admiterea elevilor în liceele vocaționale, la clasele cu program sportiv, este condiționată de: existența avizului medical favorabil participării la probele de aptitudini sportive - condiție eliminatorie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
studenților și structurilor asociative studențești, în vederea elaborării unor proiecte și programe care au următoarele obiective: ... a) impulsionarea participării studenților, sub diversele ei forme, și anume: civică, culturală, economică și educațională, politică, inclusiv prin implicarea acestora în actul decizional; ... b) stimularea creativității studenților; ... c) promovarea mobilității studenților în spațiul european; ... d) atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizare și excludere socială. ... (3) Finanțarea acțiunilor de tineret se poate face din venituri realizate prin derularea de programe și acțiuni specifice, din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219632_a_220961]