14,928 matches
-
Civilta Cattolica, 1926, pp. 127-133. 56 Sintetizând, constatăm că până la pontificatul papei Pius XII, autoritatea papală a mizat pe integralismul ecleziastic și pe concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă într-o ierarhologie. Aceasta realitate a permis teologilor interbelici și postbelici să redescopere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și societate, fapt ce a dus la cantonarea într-o ecleziologie juridică și apologetic, transformând doctrina mai degrabă într-o ierarhologie. Aceasta realitate a permis teologilor interbelici și postbelici să redescopere și să reevalueze elemente din vechea tradiție a Bisericii, definind-o mai mult spiritual decât juridic-drept "mysterium Christi" sau "populum Dei". În același timp cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de ordin moral pe care noua societate le crea și de instabilitatea socială, ce cauza mișcări publice și revolte care, justificate prin libertatea și suveranitatea poporului, duceau frecvent la schimbarea guvernelor și instituțiilor (J. Iribarren, El derecho a la verdad. Doctrina de la Iglesia sobre la prensa, radio y television (1831-1968), BAC, Madrid, 1968, p. 40). 110 Tot în enciclica Mirari vos erau expuse minusurile propunerilor liberale din publicația L'Avenir a lui Lamennais (1782-1854). L'Avenir nu era menționat în mod
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care s-a dezvoltat în cadrul Bisericii catolice către sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, influențând mulți gânditori catolici. În încercarea de a apăra credința in fața valului pozitivist și rationalist, unii autori au apelat la doctrina Sfântului Augustin și la aspectele interioare și subiective ale credinței, aprofundând acele motivații ale inimii pe care rațiunea nu le înțelege și la care se referea Pascal. Pe de altă parte, în școlile protestante a fost dezbătută obiectivitatea adevărului religios
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Brânzeu, Cultele din România, Editura Sionul Românesc, Lugoj, 1925, p. 56. 417 Pentru provinciile românești (Moldova, Țara Românească si Transilvania) a existat o problemă a minorităților etnice și confesionale cu mult timp înainte de apariția României ca stat. 418 I. Mateiu, Doctrina de stat a problemei minoritare, Editura Imprimeriile Independența, București, 1929, p. 4. 419 Valentin Buda Niga, "Integrarea cultelor religioase în România Mare (1912-1928)", în Analele Ștințifice al Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Serie Nouă, Istorie, Tomul XLVI-XLVII, 2000-2001, Editura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ziarul Farul nou a apărut la 1.01.1934, iar A. Durcovici a coordonat de la început comitetul de conducere și a participat la elaborarea publicației atât prin articole proprii, cât și printr-o politică editorială originală, axată pe probleme de doctrină socială a Bisericii. 548 Alois Moraru, Iosif Răchiteanu, op. cit., p. 29. 549 Ibidem, p. 23. 550 Ibidem. 551 Măsura a fost luată în anul 1921 și a reprezentat unul dintre cele mai importante evenimente ale activității sale desfășurate la Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai bune modalități de întărire a puterii și securității naționale. Ulterior, în anii care au marcat Războiul Rece conceptul de securitate a fost definit în termeni militari, fiind o reflectare a principalelor preocupări ale celor două blocuri. După încheierea războiului doctrina dominantă a fost realismul 75 (și corelativ neorealismul)76 cu accent pe bipolaritatea sistemului și pe distincția dintre high politics și low politics. Ambele sintagme reprezintă dimensiuni ale securității, high politics referindu-se la problema securității văzută că una politico-militară
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
global); localizarea sectoriala (militar, politic, economic, cultural, ecologic); identitatea principalului actor (state, actori societali, organizații internaționale); natură obiectului de referință (state, națiuni, principii, mediul înconjurător).96 Acest stil de abordare introduce, teoretic și practic, în problematică securității și a elaborării doctrinelor de securitate chestiuni identitare, fapt evidențiat la summit-ul NATO, de la Romă (1991) prin sublinierea celor cinci dimensiuni ale securității: militară, societala, politica, economică și de mediu.97 Analizând principalele trenduri specifice mediului de securitate de la începutul secolului al XXI
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
conform căreia conflictul israeliano-palestinian nu reprezintă punctul nevralgic al Orientului Mijlociu, regimul iranian a fost considerat, pentru multă vreme, unul din principalele forțe destabilizatoare în regiune, care începând cu revoluția islamică (1979) și-a exportat ideologia înainte de a lua avânt doctrina Jihadului islamic; aceeași susținători consideră că atâta vreme cât regimul iranian nu va fi învins, nu va fi stabilitate în Irak, Liban, Autoritatea Palestiniană, dar și în alte state din Orientul Mijlociu.207 Cea mai recentă 208 amenințare (care s-a resimțit încă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
opunându-se mai ales "drepturilor pe care evreii consideră că le au față de teritoriul sfânt".280 Jihadul,281 apărut în secolul al VIII-lea, a încercat printr-o îmbinare a religiei cu politica să atragă atenția asupra concepțiilor universaliste ale doctrinei islamiste, împărțind lumea în Dar-al-Islam282 (Casă Islamului) și Dar-al Harb283 (Casă Războiului). Conform doctrinei Jihadului islamul trebuia să fie prezent peste tot in lume, atât ca dogmatica religioasă, cât și ca model de guvernare politică; în virtutea acestei concepții și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
280 Jihadul,281 apărut în secolul al VIII-lea, a încercat printr-o îmbinare a religiei cu politica să atragă atenția asupra concepțiilor universaliste ale doctrinei islamiste, împărțind lumea în Dar-al-Islam282 (Casă Islamului) și Dar-al Harb283 (Casă Războiului). Conform doctrinei Jihadului islamul trebuia să fie prezent peste tot in lume, atât ca dogmatica religioasă, cât și ca model de guvernare politică; în virtutea acestei concepții și datorită faptului că imperiul islamic nu prevedea granițe fizice fixe, arabii își vor putea legitimă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mai justifica existența să, spre deosebire de conceptul musulman care propunea o variantă de război permanent, fără a preciza vreun punct terminus".285 O altă deosebire rezultă din percepția asupra păcii; astfel, pacea instituită de creștini reprezenta rezultatul înțelegerii între popoare, spre deosebire de doctrina Jihadului care percepea relația ca fiind dihotomica, reducând-o la o relație inegala, o relație de tipul învingător și învins (win-lose). Interacțiunea dintre cele două lumi a transformat, în mod evident și ireversibil, islamul politic și religios tolerant la origini
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
afectat de particularitățile specifice poporului evreu.307 Modul conceptual de abordare a relațiilor cu celelalte popoare va fi principala piedică în calea construirii unei arhitecturi unitare a diasporei evreiești și din această perspectivă se vor evidenția două evoluții separate ale doctrinelor naționale evreiești. Astfel, în Vest comunitățile vor opta pentru varianta susținerii politice a demersului național, iar în Est evreii vor prefera varianta ortodoxismului iudaic ca unică formă de prezervare a entității spirituale a poporului evreu. Ca urmare, în est habotnicia
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
armistițiul cu statul Israel, urmat apoi de Liban (23 martie 1949), Iordania (3 aprilie 1949) și Siria (20 iulie 1949). Prin încheierea războiului statele arabe vor recunoaște existența statului Israel, victoria israeliană marcând debutul prezenței americane în regiune (în spiritul doctrinei Truman).341 Evenimentele din 1948 vor fi considerate de naționalismul arab drept o mare înfrângere a islamului, dar și un permanent îndemn la revanșa, reluându-se, practic, vechea rivalitate dintre cele două civilizații.342 Numeroasele nonsensuri care au marcat endemicul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
presupune asigurarea condițiilor de viață, asigurarea unui loc de muncă, accesul la educație, asistență socială și medicală etc.). O mare parte din evenimentele care s-au înregistrat în primii ani ai secolului al XXI-lea au determinat modificări conceptuale în doctrina israeliană de securitate națională; regândirea doctrinei s-a datorat și faptului că Israelul a fost (și este) ținta unor frecvente violente manifestate sub forma terorismului și a războiului de gherilă (ai cărui protagoniști sunt în principal palestinienii și libanezii, însă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
unui loc de muncă, accesul la educație, asistență socială și medicală etc.). O mare parte din evenimentele care s-au înregistrat în primii ani ai secolului al XXI-lea au determinat modificări conceptuale în doctrina israeliană de securitate națională; regândirea doctrinei s-a datorat și faptului că Israelul a fost (și este) ținta unor frecvente violente manifestate sub forma terorismului și a războiului de gherilă (ai cărui protagoniști sunt în principal palestinienii și libanezii, însă de cele mai multe ori aceste acțiuni sunt
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
statală a Israelului este puternic ancorată în realitate, ideologia (uneori tributara iluzoriului) a ocupat (și încă ocupă) un loc important, astfel că vechiul concept Eretz Israel se regăsește în organizarea sectoriala a societății israeliene, dar și în securitatea teritorială.568 Doctrina 569 de securitate a Israelului a fost elaborată în timp și adaptată permanent pentru a putea răspunde cerințelor conjuncturale ale zonei, puternic marcată de conflictualitatea specifică; aceasta a fost concepută ținându-se cont de realitatea asimetrica (din punct de vedere
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de mediul de securitate (Israel fiind un stat mic cu o populație redusă) care este delimitat (din punct de vedere geografic) de trei state arabe (mult mai mari); acestea constituie argumentele de bază în opțiunea Israelului de a-si gândi doctrina de securitate că o doctrină militară de tip ofensiv și nu defensiv, ceea ce însemna în condițiile date costuri mari în vederea unei fortificații defensive.570 Încă din momentul proclamării statului politică de apărare a Israelului a vizat: desfășurarea și menținerea luptei
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fiind un stat mic cu o populație redusă) care este delimitat (din punct de vedere geografic) de trei state arabe (mult mai mari); acestea constituie argumentele de bază în opțiunea Israelului de a-si gândi doctrina de securitate că o doctrină militară de tip ofensiv și nu defensiv, ceea ce însemna în condițiile date costuri mari în vederea unei fortificații defensive.570 Încă din momentul proclamării statului politică de apărare a Israelului a vizat: desfășurarea și menținerea luptei pe teritoriul inamic și folosirea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în condițiile date costuri mari în vederea unei fortificații defensive.570 Încă din momentul proclamării statului politică de apărare a Israelului a vizat: desfășurarea și menținerea luptei pe teritoriul inamic și folosirea atacului preventiv (atunci când este posibil),571 Israelul canalizându-și doctrina de securitate națională pe gestionarea conflictului arabo-israelian prin măsuri concrete de prevenirea și reglementarea conflictului, prin strategii ofensive și defensive de descurajare militară. Descurajarea că strategie militară derivă din refuzul israelienilor de a face compromisuri, descurajarea prin slăbirea forțelor militare
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
măsuri concrete de prevenirea și reglementarea conflictului, prin strategii ofensive și defensive de descurajare militară. Descurajarea că strategie militară derivă din refuzul israelienilor de a face compromisuri, descurajarea prin slăbirea forțelor militare urmărind împiedicarea arabilor să dobândească noi teritorii; conform doctrinei israeliene, descurajarea (deterrence) înseamnă fie folosirea forței sau a amenințării cu folosirea forței, fie descurajarea prin încheierea unor alianțe.572 Pentru unii teoreticieni "războiul preventiv se bazează pe concepția că războiul este inevitabil și de aceea este mai bine să
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și Israelul consideră că israelienii sunt o națiune vestică, chiar dacă în mod constant și fără ezitare și-au susținut apartenența la marea lume afro-asiatică.584 Palestinienii consideră expansiunea teritorială un pretext pentru asigurarea securității și totodată un principiu fundamental al doctrinei de securitate israeliană, contestând faptul că Israelul își formulează constant argumente care să le justifice anexarea teritoriilor și menținerea controlului asupra acestora din rațiuni de securitate (până când un tratat de pace va asigura granițele disputate).585 Invocarea sentimentului de insecuritate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
celelalte state vecine, dar și organizații internaționale. Din această perspectivă "statele arabe se bucură de un avantaj cantitativ",589 arabii deținând o superioritate în ceea ce privește forță de muncă, resursele, personalul și dotarea militară, întinderea geografică și potențialii aliați.590 În formularea doctrinei de securitate națională, în politica externă și de apărare, dar și în celelalte politici de natură economică, socială și diplomatică, Israelul a ținut cont de câteva principii: lumea arabă este în mod fundamental ostilă Israelului; există asimetrii esențiale între Israel
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
nesigur în care nu poți avea deplină încredere; geografia Israelului reprezintă principala constrângere din prisma abilităților de luptă.591 Totuși, în practică, esența performanței militare a Israelului s-a datorat celor trei componente fundamentale: descurajarea (deterrence, fiind componentă fundamentală a doctrinei de securitate israeliană, care a fost proiectată cu scopul de a preveni războaiele inițiate de statele arabe împotriva Israelului); avertismentul timpuriu (warning, reprezintă capacitatea Israelului de a-și asuma o confruntare cu forțele militare din statele arabe prin intermediul sistemului de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
forțele militare din statele arabe prin intermediul sistemului de avertizare timpurie; acesta acorda Israelului timpul necesar pentru pregătirea unui răspuns adecvat amenințării); deliberarea (decision, aceasta închide triungiul de securitate și constă în inhibarea capacității militare de atac asupra unei țări).592 Doctrina de securitate a Israelului este structurată în opt capitole distincte: geografie, forța de muncă, cantitate vs. calitate, tehnici de război ofensiv, tehnici pentru descurajarea adversarului, amenințări convenționale vs. neconvenționale, încrederea în propriile forțe (self-reliance), sprijinul/coordonarea unei mari puteri (great
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]