15,628 matches
-
și saloanele erau confortabile și elegante, activitățile diverse și interesante și colegii de grup adorabili. Ce să căutăm în cabină? La masa de lîngă noi se afla familia Halunga, cu care țesusem strînse legături de prietenie, încă de la începutul călătoriei. Doina și cu mine hotărîsem de la bun început să nu ne dăm prea mare osteneală, fiindcă eu, cu obiceiul meu de a nu-mi încărca memoria cu date precise, ci mai curînd cu imagini frumoase, nu puteam fi de mare folos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Adam Bălțatu Voiam să fiu pictor... Însemnări (c) ADAM BĂLTATU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Adam Bălțatu Voiam să fiu pictor... Însemnări Ediție îngrijită și prefață de Doina Lemny EDITURA JUNIMEA IAȘI 2014 Cuvânt înainte Strădaniile și pasiunea cu care mam implicat în organizarea, în primăvara anului 1989, la Muzeul de artă din Iași, a primei expoziții retrospective " Adam Bălțatu ", la 10 ani de la dispariția artistului și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
din Iași, cât și Marinei Aposteanu și Antoanetei Alexandru, bibliotecare la Biblioteca Institutului de istoria artei "George Oprescu" din București care au răspuns solicitărilor mele de documentare și Florentinei Vrăbiuță care s-a implicat cu pasiune în realizarea acestei ediții. Doina Lemny Paris, februarie 2014 Adam Bălțatu : întoarcere în timp (prefață la Însemnări) O căutare de sine, o întoarcere către propria ființă, teamă în fața scurgerii timpului și a ștergerii urmelor, o anxietate și, de ce nu, chiar frică de moarte, căutarea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
RON 10 50 RON 99, 9 RON 15 100 RON 149, 9 RON 20 150 RON 199, 9 RON 25 200 RON 30 În aceeași colecție au apărut • Comisia de împăciuire, Daniel Vighi • Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela • Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe • Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru • Omayra Sanchez moare în direct, Sonia Cristina Stan • România noastră. Conversații berlineze, Sorin Antohi, Virgil Nemoianu • Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Antonesei • Curierul diplomatic, Mihai Baciu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Deva, Predeal, Sighet, iar pe aceste două Peru și Chină. Ați citit chiar tot ce aveți? Da, absolut tot. Multe sunt repetate În diferite ediții, cu toate acestea, le-am urmărit să văd ce conțin unele față de celelalte. Spre exemplu, ,,Doina” nu a mai fost editata de aproape 50 de ani. Am citit-o aici, In expoziții, o cunosc din bibliotecă familiei noastre, din ediția Al. I. Cuza din 1914. Mi se pare ca Eminescu trebuia să o citească la dezvelirea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
evitată pentru că era trecută În agendă de lucru a domnului Adrian. A venit el la mine, la bibliotecă. Mi-a cerut să-i spun tot ce știu despre mișcarea dizidenta din țară și de la Iași și tot ce știu despre Doina Cornea și Dan Petrescu. A urmat un dialog dur, de data aceasta intrând În rol căpitanul și nu inginerul Vasile Andronic, alias Adrian. Am respins invariabil postura de informator. Joi 25 februarie oră 6,15 dimineață, o persoană necunoscută, că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
minune a fost când au găsit un poet/ Întemeietor de neliniști, cu scară pusă la iubire/ Bântuit de ursite iroice./ Repet În roua răbdării/ Pașii muntelui cu părinții geruiți de tăcere./ Fluierul de os pe sub pământ/ Până În vârful singurătăților din doine./ Convingerile mele au biografii dureroase;/ De fapt, provin dintr-o cruce a lumii/ Ruptă că Vodă Între cămile de timp/ Am avut tăria să rămân brațul și de lumină./ Nu pot sa Inteleg/ De ce trec oamenii dincolo de anotimpuri/ Devotați de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Alexandru Malin Tăcu. Pentru toate acestea oamenii Securității l-au ucis. Avea doar 17 ani... Anul acesta, concursul Autori copiii este la a douăzecea ediție. Printre premianți, de-a lungul acestor ani, se numără: Alină Mungiu, Alină Tăcu, Ronald Gasparic, Doina Mihaela Savu, Ioan Vieru, Mirela. Mandric și... Alexandru Malin Tăcu. Merite mari În a face ca acest concurs să existe au doamna Virginia Burduja, domnii Nicolae Turtureanu și Vasile Constantinescu. Revista Cronică va scoate un supliment de opt pagini În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
era și de un mai mare succes, apreciază Liviu Antonesei În cartea ,,Jurnal din anii ciumei: 1987-1989”, apărută la Polirom Iași, 1995: ,,Dan, Alexandru Tăcu, Gabriela Iavorschi, Eugen Amarandei, Filip Răduț și cu mine (Liviu Antonesei n.m.) din Iași, doamna Doina Cornea, Gina și Dan Șimpălean (din Cluj), Mariana Marin (din București)” - pagina 98. În același volum, la pagina 174, Liviu Antonesei reia relatarea și detaliază: ,,...În ziua de 10 octombrie, după ce ziaristul Gilles Schiller izbutise să intre În contact cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care afirma că realegerea - lui Ceaușescu - privește poporul, când de fapt ea nu privește decât partidul. Noi spunem că poporul trebuie să se pronunțe el Însuși”. Ziarul da apoi numele semnatarilor acestui apel, nici unul dintre ei nefiind membru de partid: Doina Cornea, Dan Petrescu, scriitorii Mariana Marin, Alexandru Tăcu, Liviu Antonesei, precum și Gina și Dan Sâmpălean, Eugen Amarandei, Gabriela Iavorschi, Filip Răduț și, ulterior, Luca Pițu (Este până În prezent fără precedent la noi În țară că același apel este semnat de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
1989, ca formă de protest Împotriva regimului terorist Ceaușescu, Alexandru Tăcu, soția și fiica, Alină, eleva de liceu, devin solidari cu gestul disidentului. Pe 8 octombrie, „Europa liberă” difuzează „Scrisoare Împotriva lui Ceaușescu”, redactată de Dan Petrescu. Între semnatari, alături de Doina Cornea, Liviu Ioan Stoiciu, Luca Pițu, Liviu Antonesei, este și Alexandru Tăcu. Pe 14 octombrie, sunt arestați la domiciliu Luca Pițu, familia Amarandei, Al. Tăcu. Filip Răduți, unul din membrii marcanți ai grupului, din casă căruia se lua legătura telefonică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
case de români aparatele de radio sunt fixate pe frecvența Europei Libere. Un grup de intelectuali români contactează Europa Liberă, umilind temută Securitate, care ani de zile a reușit să Înăbușe, cu rare excepții, orice voce potrivnica regimului. Dan Petrescu, Doina Cornea, Liviu Antonesei, Luca Pițu, Alexandru Tăcu, Liviu Ioan Stoiciu, Gabriela și Eugen Amarandei, familia Sâmpălean, Gabriel și Virginia Stănescu semnează o scrisoare de protest prin care contestă legitimitatea regimului Ceaușescu. A doua zi, pe 9 octombrie, ziarul francez Liberation
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
explodat că o bombă exterminatoare. DSS a conceput un plan de zădărnicire a proiectelor noastre de emigrare. Plajă de opțiuni a fost Ambasada SUA În care a pătruns Indicativul a-18, alias colonelul Miroiu, asociatul În misiune a maiorului Brâncuși Doina, șefa protocolului de primire În Consulat. „Iașul” a primit ordin să mobilizeze sursele pentru furnizare de informații privind „pasiunea” mea pentru apologia mișcării legionare. Ca urmare, la una din audiențe, doamna consul Christensen ne-a avertizat ex abrupto: „America nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
din București la 29 mai 2002, cu ocazia Împlinirii a 25 de ani de la mișcarea Goma și la care au participat personalități ale dizidentei precum Gabriel Andreescu, Rodica Anghel, Petre Mihai Băcanu, Doru Braia, Mariana Celac, Vasile Paraschiv, Victor Frunză, Doina Cornea și alții, ultima nepierzând prilejul de a-si declară solidaritatea și cu Dan Petrescu de la Iași, În tot ceea ce a făcut. Manifestația și concretizarea Într-o carte a discuțiilor purtate este nădejdea că, la o anumită aniversare, vor fi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a pus meșterii să scrie în mozaic cuvântul „SALVE”, pentru ca, atunci când el nu-i acasă, musafirul să fie totuși salutat. Vreau să plec, dar ceva mă ține în loc. Am impresia că pereții încă mai reverberează și acum aplauzele pentru poezia Doina, citită de Mihai Eminescu, sosit la Iași ca trimis al ziarului Timpul, din București,la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, la 5 iunie 1883. Eminescu, însă, n-a mai citit poezia la serbarea dezvelirii statuii. După ce îmi regăsesc liniștea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
un adaos, dobândit prin asocierea la nume a unuia din eroii lor, a uneia din cărți, a unei specii sau însușiri literare anume; aceasta devine cu timpul emblematică pentru personalitatea lor... Rămânem tot în perimetrul literaturii noastre. Alecsandri e poetul Doinelor și al Pastelurilor, Macedonski al Nopților, Sadoveanu al Baltagului, Rebreanu, părintele lui Ion, Arghezi al Florilor de mucegai, Blaga al Poemelor luminii; folclorul va fi mereu al doinei și mai ales al Mioriței - doina epică a poeziei noastre populare!... Eminescu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pentru personalitatea lor... Rămânem tot în perimetrul literaturii noastre. Alecsandri e poetul Doinelor și al Pastelurilor, Macedonski al Nopților, Sadoveanu al Baltagului, Rebreanu, părintele lui Ion, Arghezi al Florilor de mucegai, Blaga al Poemelor luminii; folclorul va fi mereu al doinei și mai ales al Mioriței - doina epică a poeziei noastre populare!... Eminescu este și rămâne Poetul, poetul Luceafărului.” M. Gafița 492. „Să ne ținem de obiceiurile strămoșești - atât cât nu sunt împotriva dreptei cugetări... Istoria românească mai ales să ne
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
perimetrul literaturii noastre. Alecsandri e poetul Doinelor și al Pastelurilor, Macedonski al Nopților, Sadoveanu al Baltagului, Rebreanu, părintele lui Ion, Arghezi al Florilor de mucegai, Blaga al Poemelor luminii; folclorul va fi mereu al doinei și mai ales al Mioriței - doina epică a poeziei noastre populare!... Eminescu este și rămâne Poetul, poetul Luceafărului.” M. Gafița 492. „Să ne ținem de obiceiurile strămoșești - atât cât nu sunt împotriva dreptei cugetări... Istoria românească mai ales să ne fie cartea de căpetenie, să ne
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română ISBN: 973611006-0 PRINTED IN ROMÂNIA Serge Berstein, Pierre Milza ISTORIA EUROPEI Volumul 5 Secolul XX (din 1919 pînă în zilele noastre) Traducere de Monica Timu Ediție îngrijită, note și comentarii de Doina Barcan-Sterpu INSTITUTUL EUROPEAN 1998 CUVÎNT ÎNAINTE În aparență, tratatele care pun capăt primului război mondial pecetluiesc definitiv soarta continentului european. Pe ruinele imperiilor autoritare și autocratice, democrația pare să se instaureze peste tot, fie sub forma republicii după modelul francez
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aproape de Eminescu. O rază a soarelui a străpuns frunzișul bogat al copacului din curtea Casei Pogor și s-a oprit în creștetul capului pentru a-l elibera pe poet de suferință, moment să le reamintească celor din jur că "autorul Doinei e numai Mihai, noi ceilalți toți suntem doar niște umbre...". Dialogul liric continuă. Grecii au un fel propriu de a crede în poeți, iar acest fel al lor nu seamănă decât în aparență cu felul nostru. "A reflecta neantul înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
maghiar), cotidian; Buletin mensual al librăriei generale din România (Al. Degemann), str. Bis. Măgureanu, 15; Cimpoiul, săptămânal ilustrat, str. Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția italoromână (italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal), str. Academiei, 3; Iris (grecesc), cotidian, Calea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tare că „ne-au dat” în ziarele vremii. Turneele în diferite localități din țară erau numeroase (Cluj, Timișoara, București sau, mai aproape, Pașcani, Huși). La „Centenarul Universității” (1960), am cântat pe scena Teatrului Național, fiind „împănați” cu muzicanți de la orchestra „Doina Moldovei”, sub conducerea dirijorului Ionel Gotescu (de fapt, Izu Gott). Dirijorul orchestrei noastre („Miorița) era domnul Gh. Jeverdan, cadru didactic la Facultatea de Fizică. Cântatul în orchestră nu s-a dovedit a fi o pasiune arzătoare, ci doar o bucurie
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cunoscut personal pe domnul Paler (Octavian n. red.)! M-a îmbrățișat și invitat la vorbă cu el! Dar a trebuit să plec. Altă dată, da! M-am văzut și cu Stratan, Șora (era cu S. Antohi!), don Cezar (superb cu "Doina" sa; mi-a scris și tot ce-au scos editorii!), Dan David (așa e el! nu-i rău!), Ion Zubașcu (!?) etc. Pe 15 ianuarie am fost la Domnul Eminescu și-am plîns și era acolo și Nichita (Stănescu n. red
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mergeam la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mergeam la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]