12,639 matches
-
tradus romanul de aventuri Pieile roșii al lui Paul Duplessis și fragmente dintr-un alt roman foileton de epocă al scriitorilor A. Sirven și H. Leverdier, O dramă la mănăstire. Toate aceste traduceri îi aparțin, probabil, lui Th. M. Stoenescu, editor al revistei și proprietar al tipografiei care o realiza. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289590_a_290919]
-
uit: V. Mugur s-a stins din viață la... 22 iulie, o lună după avanpremieră. Restul e tăcere... "Al nouălea val" & mitangiii din edituri Cine-a debutat editorial după '90, nu-și poate imagina cum se debuta pînă atunci! Deși editori serioși, sincer vorbind, erau mai mulți pe vremea lui Ceașcă. Și la "Cartea Românească", și la "Eminescu" și la "Albatros", "Univers", "Dacia", "Junimea", editura "Enciclopedică" se tipăreau cărți serioase, chiar în vremea în care, teoretic, nu era loc pentru ele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Bogza, Urmuz ș.a. își găseau loc în listele propuse cenzurii, sub diferite pretexte, prin dibace subterfugii. Fiindcă pe vremea aceea se luau bani pe o carte (în unele cazuri, bani buni, cam 30-35 de salarii!), firește, cîteodată, și plocoanele aduse editorilor erau serioase! (nu ca azi, cînd cel ce te tipărește dă o votcă, să nu te duci la concurență). O să povestesc, pe fugă, două-trei episoade legate de una dintre marile edituri bucureștene care mi-a făcut cinstea să-mi editeze
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
, M. Ion (26.IX.1947, Brătești, j. Argeș), poet, prozator, traducător și editor. Este fiul Corneliei (n. Gheorghiu) și al lui Mihai Dumitru, preot. Frecventează o școală de meserii la Șuici și Curtea de Argeș, apoi, din 1962 până în 1967, este elev al Liceului „Negru Vodă” din același oraș; în 1966 și 1967, urmează cursurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
FĂT-FRUMOS, revistă de literatură și folclor apărută la Suceava între ianuarie-februarie 1926 și septembrie-decembrie 1933, apoi la Cernăuți între ianuarie-februarie 1934 și mai-iunie 1940, între iulie-august 1941 și iunie 1944, și la Râmnicu Vâlcea între iulie și decembrie 1944. Editori erau Leca Morariu și Bucur Orendovici; redactor și, din 1930, director - Leca Morariu, secretar de redacție - Octavia Lupu-Morariu. Începând cu primul număr din 1928, subtitlul revistei este „Literatură, artă, știință, viață socială”. Ca revistă de orientare tradiționalistă, F.-F. își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
decuplarea de Occident", cum greșit se invocă acest lucru, distinsul Profesor de logică și metafizică racordând tradiția românească la cea autentic europeană. Mai mult, Mircea Eliade, în Roza Vânturilor, culegere de texte publicistice ale lui Nae Ionescu din 1926-1933, în calitate de editor al acestei ediții, spunea un lucru exemplar: Când se va scrie istoria problemelor filosofiei românești, se va vedea că vreme de 15 ani de zile, noi am fost contemporani Europei numai prin cursurile profesorului Nae Ionescu"2. Ortodoxia a intrat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
noastră". 1 Vezi, în acest sens, Alexandru Zub, Ortodoxia română în disputele din perioada interbelică, în Confesiune, societate, națiune, din "Xenopoliana". Buletinul Fundației Academice "A. D. Xenopol" din Iași, VII, 1999, 3-4, pp. 15-18. 2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al editorului, în Nae Ionescu, Roza Vânturilor, culegere îngrijită de Mircea Eliade, București, Cultura Națională, 1937, p. 440. 3 Cf. Dumitru Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la Hiroshima”, ST, 1986, 10; Valentin Tașcu, O pledoarie pentru pace, TR, 1987, 37; Mihail Diaconescu, O sinteză utilă, ARG, 1987, 12; Nicolae Rotund, Interferențe lirice, TMS, 1989, 10; Constantin M. Popa, Shogun - formula 5 -7- 5, R, 1990, 4; Editor, Paradoxist Literary Movement, „Small review” (SUA), 1991, 11; Paul Courget, Nonpoems, „Norea” (Caen, Franța), 1991, 83; Ion Pachia Tatomirescu, Constantin M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, „Renașterea bănățeană”, 1992, 717; Lucian Suciu, „Umbra libelulei”, „Arca”, 1993, 7-9; Alexandru Pintescu, „Umbra libelulei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
autorităților de la Chișinău nu numai să efectueze o cenzură efectivă a publicațiilor românești, dar care discriminează în mod evident editurile care nu se aliniază politicii guvernamentale. Discriminarea economică a editurilor și publicațiilor din Republica Moldova se face prin direcționarea fondurilor către editorii agreați de guvern. Astfel, conform art. 22, alin. 4 din lege, “listele lucrărilor propuse pentru editare din contul mijloacelor bugetului de stat se elaborează de către Ministerul Culturii și Turismului în baza propunerilor editurilor de stat din subordine, coordonate cu Ministerul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Lui Isus și Mariei celor dragi Prefața editorului Prin Creștinismul în armata romană în secolele I-IV, deschidem seria Biblioteca de istorie, în care vor fi publicate cu precădere opere istorice, teologice și spirituale de înaltă ținută cultural-educativă. Prin această operă, autorul ne introduce în istoria creștinismului antic
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
săptămână, de trei ori pe săptămână din iulie 1870, din nou bisăptămânal între 26 aprilie și 14 noiembrie 1879 și apoi săptămânal până în septembrie 1884. C. de I. intră, probabil înainte de anul 1870, în sfera de influență a Junimii. Când editorul A. Bernard dă faliment (în mai 1871), Th. Balassan, până atunci numai redactor, organizează altă tipografie, preluând și funcția de redactor responsabil al gazetei. Nicolae Gane, Iacob Negruzzi și A. Stoianovici cumpără însă tipografia și îl înlătură de la conducerea ziarului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
non-dominante din punct de vedere socio-cultural în Statele Unite reușesc să le articuleze, în contextul oferit de Our Voices, în baza, exclusiv, a propriei experiențe culturale și în termenii unici în care ei înșiși descriu și interpretează experiențele respective, cei trei editori pornesc de la premisa că însuși procesul complex al comunicării poate fi accesat, din punct de vedere epistemologic, în baza acestor descrieri și interpretări individuale ale culturii, în timp ce individul devine punctul de acces înspre înțelegerea comunității culturale, în întregul ei, pe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai degrabă, "nefamiliaritatea (celor care o articulează adăugirea mea) cu acțiunile particulare care împrumută semnificație categoriilor sau dimensiunilor culturale generale pe care le creează"8, să înceteze să ofere perspectiva unică ce poate legitima cercetarea academică, în general. Astfel, consideră editorii, un alt obiectiv pe care Our Voices îl are în vedere este acela de a invita experiența umană pe scena cercetării, legitimând-o, ca atare, ca fundament și punct de acces în înțelegerea și studiul comunicării (culturale). Prin urmare, un
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
unui joc cu/al semnificații/lor culturale. Să vedem despre ce fel de joc sau joacă ne vorbesc cei doi cercetători și prin ce mijloace simbolice aleg să îl descrie și interpreteze. Cu alte cuvinte, în termenii propuși de însuși editorul lui Our Voices în Introducere, să intrăm în "jocul academic" propus de cei doi, pentru a accesa semnificațiile culturale la care numai această alegere ne poate (con)duce, iar în acest periplu să ascultăm, cu toată atenția, termenii, cuvintele unice
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
din colțisorul nostru cultural particular, vizibili sau încă nu din perspectiva culturii academice dominante la nivel mondial (americană, în special pe domeniul Științelor comunicării) la efortul de transcendere a granițelor simbolice determinate cultural ale domeniului, efort inițiat de cei trei editori și pe care aceștia îl lasă, în baza textelor cu care și-au documentat experiențele, moștenire generațiilor viitoare. Interesul editorilor lui Our Voices în fiecare dintre noi, cei care alegem să răspundem interpelării lor cu propriile noastre texte, departe de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe domeniul Științelor comunicării) la efortul de transcendere a granițelor simbolice determinate cultural ale domeniului, efort inițiat de cei trei editori și pe care aceștia îl lasă, în baza textelor cu care și-au documentat experiențele, moștenire generațiilor viitoare. Interesul editorilor lui Our Voices în fiecare dintre noi, cei care alegem să răspundem interpelării lor cu propriile noastre texte, departe de a rezona cu mai vechiul interes al subiectului imperialist în obiectul colonizat, pare, dimpotrivă, să ne invite la masa negocierii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de a privi același act oratoric, cu care ne-am familarizat, deja, grație analizei lui Forbes Hill, parcursă în subcapitolul precedent, dintr-un alt unghi de vedere. Karlyn Kohrs Campbell este interesată de adresa președintelui dintr-o perspectivă pe care editorul Carl R. Burgchardt o numește "etică", alăturând contribuția autoarei la cea, discutată deja, a lui Edwin Black, din studiul The Second Persona, în cadrul capitolului din antologia sa intitulat Criticismul etic. Iată de ce! Campbell explicitează, încă din primul paragraf, profilul propriei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
atenția, înspre colosul criticismului retoric american. Nu există specialist sau specialist în devenire pe domeniul Științelor comunicării, în Statele Unite, care să nu fie familiarizat, măcar parțial, cu opera fundamentală pentru acest domeniu a criticului retoric Kenneth Burke. În antologia sa, editorul Carl R. Burgchardt extrage un moment revelator pentru tipul de înscriere metodologică exprimat de marele critic. Fragmentul 324 pe care îl vom discuta împreună în paginile următoare este, din nou, un capitol de carte, intitulat The rhetoric of Hitler's
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
reușește, în această măsură, revelarea posibilelor motive care animă ființele umane în (inter)acțiunile lor simbolice. Studiul lui Kenneth Burke, din 1941, inclus în antologia lui Carl R. Burgchardt, constituie o exegeză a celebrei Mein Kampf a lui Adolf Hitler. Editorul a ales să introducă acest capitol din cartea lui Burke în clasa de contribuții din perspectivă dramatică sau dramatistică la dezvoltarea criticismului retoric, cu toate că tot el semnalează, în prefața sa a capitolului, faptul că articolul lui Kenneth Burke reprezintă, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
forma etică sau dramatică/dramatistică. În cele ce urmează, vom aborda același fenomen al criticismului retoric, de această dată interpretându-l dintr-o altă, încă, perspectivă: este vorba despre perspectiva narativă. În capitolul său dedicat criticismului narativ în antologia sa, editorul Carl R. Burgchardt include două contribuții importante la dezvoltarea acestei abordări a criticismului retoric: prima 495 îi aparține celui care a inițiat-o, ca posibilitate nouă critico-retorică pe scena cercetării de factură calitativ-critică a fenomenelor comunicaționale, Walter R. Fisher. A
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în cele ce urmează, la studiul lui Ray McKerrow din 1989, mărturisindu-mi, deschis, încă de la început, afinitatea pentru genul de abordare inițiată de McKerrow pe scena cercetării de factură critico-retorică a domeniului Științelor comunicării. Studiul lui McKerrow inițiază, potrivit editorului Burgchardt, orientarea postmodernă în criticismul retoric, constituind o piesă pe care studentul la Științele Comunicării, aici și pretutindeni, nu o poate trece, pur și simplu, cu vederea. Mărturisesc, în același timp, faptul că nu în fiecare an am "îndrăznit" să
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
încheiem. Pe măsură ce am înaintat în raționamentul lui McKerrow, am sesizat, cu siguranță, "locurile" deja familiare nouă, grație lecturilor și analizelor precedente în care ne-am angajat. Însă, în finalul acestei analize particulare, cea pe care atât criticul McKerrow, cât și editorul Carl R. Burgchardt, o consemnează sub numele de criticism postmodern, se impun câteva observații cu caracter rezumativ. Încheiam secțiunea precedentă a capitolului de față atrăgând atenția, pe urmele lui William Lewis, asupra importanței asumării caracterului mereu particular al demersului critico-retoric
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cele din urmă, întregul volum a fost regândit, s-a îmbunătățit coerența în privința stilului și a prezentării capitolelor, și a fost adăugată o bibliografie consolidată, notele fiind înlocuite de referințe în sistemul Harvard. La fel ca în cazul edițiilor anterioare, editorul nostru, Steven Kennedy, s-a implicat în toate etapele producerii acestui volum. Îi suntem, din nou, recunoscători pentru atașamentul său constant și pentru sfaturile înțelepte. Le mulțumim lui Gary Smith de la Deakin University și lui Dan Flitton, pentru contribuțiile lor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
schimbul modul direct în care societățile umane transformă "natura" sunt integrate în viața politică. Argumentul lor pozitiv este că forma de economie politică cea mai potrivită, din punctul de vedere al ecologiștilor, este "proprietatea comună". Acest argument este dezvoltat de editorii revistei The Ecologist în cartea Whose Common Future ? Reclaiming the Commons (1993). Ideea esențială este că în spațiile comune se desfășoară activitățile cele mai sustenabile la ora actuală. Ele sunt puse în pericol din cauza dezvoltării, care are ca scop continuu
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Chardon visează să recapete titlul de noblețe pe care Îl avea mama sa, născută de Rubemprée. Îndrăgostit de Madam de Bargeton, o femeie din nobilimea locală, o urmează la Paris și Îl părăsește pe cel mai bun prieten al său, editorul David Séchard, cel care se căsătorise cu sora lui, Ève. El pleacă Însă În capitală și pentru a face carieră, mai ales În domeniul literaturii, și Își ia cu el primele sale texte, o culegere de poezii, Margaretele și un
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]