13,637 matches
-
mirajul scenei. Încă din 1947, ca elevă în ultima clasă a Școlii Normale, a fost distribuită în rolul Ileana din opera La șezătoare de Tiberiu Brediceanu, împreună cu studenții clujeni. Succesul obținut la acest debut și încrederea acordată de profesioniștii de elită ai Clujului au încurajat-o să urmeze cursurile Conservatorului Gheorghe Dima din orașul adolescenței sale. După absolvire, pe scena Operei Române din Cluj, a fost apreciată de melomani în rolurile Nedda din Paiațe, Zamfira din Aleko de Rahmaninov și chiar
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
reveniri în funcție de unii pasionați dirijori. Așa sau remarcat corurile din comunele: Osoi, Cristești, Tătăruși, Româneșei, Popești, ș.a. Corul „Camerata” la cei 35 de ani de activitate permanentă are un bilanț rodnic. Înființat pe lângă „Sindicatul Învățământ” sub conducerea unui profesionist de elită, Ion Pavalache, care pe lângă activitatea sa ca dirijor al corului „Gavriil Musicescu” de la Filarmonica ieșeană și-a găsit în toată această perioadă timp de două ori pe săptămână pentru repetiții cu 40 de profesori ieșeni în special cei de muzică
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Colonelul Momiceanu nu știa ce decizie să ia așa că a fost nevoit colonelul Constantinescu să preia comanda luptei. A mobilizat conductorii căruțelor, bucătarii, furierii, muzicanții și cei veniți din spital și am ținut piept infanteriei marine inamice, corp de elită. Două săptămâni a durat lupta cu ei. S-au înecat în lac dar n-au vrut să se lase prinși. Tot de pe crucișătoare mai fusesem bombardați când eram în valea Cernaia-Arghirățcaia. Băteau tunurile la metru. Nu mi-e rușine să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
unor persoane influente la cancelariile occidentale, prin tineretul aflat la studii sau prin școlile În limba română. Nu puține au fost intervențiile acestor țări În favoarea României. Ele au avut contribuție decisivă la Constituirea statului român, la modernizarea suprastructurii, la pregătirea elitei intelectuale, la dezvoltarea instituțiilor culturale. Majoritatea elitei academice de la Iași spre exemplu s-a format În școli din Franța și Italia iar În capitala Moldovei până la al doilea război funcționau așezăminte culturale subvenționate de Roma sau Paris și care acordau
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
tineretul aflat la studii sau prin școlile În limba română. Nu puține au fost intervențiile acestor țări În favoarea României. Ele au avut contribuție decisivă la Constituirea statului român, la modernizarea suprastructurii, la pregătirea elitei intelectuale, la dezvoltarea instituțiilor culturale. Majoritatea elitei academice de la Iași spre exemplu s-a format În școli din Franța și Italia iar În capitala Moldovei până la al doilea război funcționau așezăminte culturale subvenționate de Roma sau Paris și care acordau burse de studii, organizau seminarii științifice comune
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
diplomatice, "suntem în tranșee, soldați în misiune", de aceea am găsit normală "aglomerația pe metru pătrat" de "ochi albaștri", gândind în același timp că, având în vedere contextul local agravant, "soldații" trimiși la Ambasada României de la Santiago sunt "militari de elită". Mergând cu logica și argumentația de mai sus, îmi explicam și trimiterea mea ca șef de misiune: predecesorul meu în funcție, secretar II și "ofițer acoperit", fusese "mirosit" de autorități, se băgase în acțiuni neconforme cu statutul Corpului diplomatic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vieții, un mare Învins: cel mai bun prieten, T. Maiorescu, l-a părăsit, regele Carol I nu-l avea printre favoriți, pentru că incomodul politician nu asculta decât de propria conștiință. Bülow nota În memoriile sale „Carp era o natură de elită, În care puteai pune cea mai desăvârșită Încredere, un om curagios, deschis și cinstit. Însă regelui nu-i era simpatic, fiindcă omul acesta avea față de toată lumea și chiar față de monarhul său, o natură prea independentă”. Disprețuind o popularitate pe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ochi, complice, întorcând semnificativ capul către o căsuță ascunsă, aproape nevăzută, în spatele nucului sub care mă adăpostisem.) E acolo, îmi spuse. Am intenționat să o suprim pentru motive personale... dar pot să le declar, pentru că, ea fiind vrăjitoare, torturează toată elita orașului nostru." Nu prea înțelegeam (era nițel confuz), dar mi-a mărturisit că, după revoluție, a intrat la babă cu un satâr de măcelar să o ucidă. "Știți ce-mi făcuse? Mi-a plasat nevasta în brațele unui bișnițar, unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
București la Iași, previziuni sumbre despre inevitabila dispariție a cărții și, desigur, cumplita degradare intelectuală produsă de acest eveniment. În continuare, acasă, o reluare (de data aceasta la un nivel mai evoluat), la t.v., aceeași temă; trei personaje, din elita actuală a capitalei, deplângeau și ele apropiatul deces al cărții. Azi, în sfârșit, o oră de lamentări, semi-convinse, semi-ipocrite, despre aceeași tragică amenințare (la o librărie). Pe scurt, deși este încă plină de energie, încă "foarte bine", cartea este tratată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
detaliilor istorice și tehnice l-au transformat pe O’ Brian (dimpreună cu ilustratorul său, Geoff Hunt) în cel mai bun descriptor al marinei engleze din epoca lui Nelson. Filmele cu pirați au ecranizat, în general, romanele genului, cu distribuție de elită, cu risipă de costume, efecte speciale, replici ale corăbiilor de epocă și decoruri marine. Impresia de realitate a ținut de calitatea tehnicii scenografice și de acuratețea istorică a poveștii, deci de o para digmă cinematografică bine circumscrisă temporal, în fiecare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Tot în această zi, nădăjduind că se mai poate ajunge la o înțelegere, Traian Herseni (unul dintre profesorii de atunci ai Regelui Mihai) plecase la Sinaia spre a-și convinge elevul (prin maiorul Tomescu, aghiotantul Regelui și adevărat ofițer de elită, dar tocmai de aceea îndepărtat apoi de la Palat de Antonescu) să vină în București și să ceară printr-un manifest sau printr-o cuvântare la Radio, încetarea luptelor. Pornit spre București cu regina mamă în dimineața de 23 Ianuarie, Regele
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
public în diverse ipostaze: talpa țării, toți (mai puțin PCR, factorul conștient al societății noastre), simplul cetățean, omul simplu, omul de pe stradă. Acesta este mesajul pe care l-au primit și îl primesc cei care nu fac parte dintr-o elită conducătoare sau dintr-una simbolică. Paternaliștii se dau în vânt după monopolul pe discernământ; și apoi se miră ipocrit când opera lor de infantilizare a populației adulte reușește. Se miră și se legitimează prin aceasta. În esență, autonomia personală este
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
victimizată fără vinovați, coruptă fără corupți, de ce n-am trăi într-una ratată fără ratați? De ce nu am continua cercul vicios al democrației neliberale? Text publicat în Curentul, 3 august 1998 Amărîții, elitismul și cultura fără civilizație Societățile democratice au elite profesionale și politice. Dar ele nu au elite cetățenești. Nici o persoană nu este mai cetățeană decât alta. Nu are drepturi diferite de alta în același sistem de referință. Societățile conservatoare au elite omenești. Ele creează discrepanțe între drepturi, după cum se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
am trăi într-una ratată fără ratați? De ce nu am continua cercul vicios al democrației neliberale? Text publicat în Curentul, 3 august 1998 Amărîții, elitismul și cultura fără civilizație Societățile democratice au elite profesionale și politice. Dar ele nu au elite cetățenești. Nici o persoană nu este mai cetățeană decât alta. Nu are drepturi diferite de alta în același sistem de referință. Societățile conservatoare au elite omenești. Ele creează discrepanțe între drepturi, după cum se dovedesc milostive față de vitregiții sorții. Mă voi ocupa
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
elitismul și cultura fără civilizație Societățile democratice au elite profesionale și politice. Dar ele nu au elite cetățenești. Nici o persoană nu este mai cetățeană decât alta. Nu are drepturi diferite de alta în același sistem de referință. Societățile conservatoare au elite omenești. Ele creează discrepanțe între drepturi, după cum se dovedesc milostive față de vitregiții sorții. Mă voi ocupa de două produse ale elitismului nostru: amărîții și intelighenția în zadar. În România sfârșitului de an 1997 s-au creat categorii privilegiate în raport cu aceleași
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sancționa atitudinile rasiste în școli și facultăți (prin norme precise în regulamente școlare și Carta universitară). În sfârșit, o obligație morală importantă revine romilor cu reușite profesionale, imagine publică bună și apreciați de comunitate (cercetători, profesori, artiști, politicieni, meseriași de elită, fotbaliști). Este obligația de a-și asuma deschis apartenența etnică, tocmai pentru contracararea prejudecăților și intoleranței. Text publicat în Curentul, 19 ianuarie 1998 Ecologie în bătaia puștii În România, vânătoarea este un „sport”. Vânatul, ca și pescuitul sunt oficial „sportive
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sănătatea de bază când ei fac excese? De ce să îi angajăm preferențial? De ce am investi bani în cartierele lor? De ce le-am face șosele dacă umblă cu căruța? De ce le-am face școli? De ce i-am sprijini să aibă o elită educată, dacă nici nu sunt în stare să-și controleze natalitatea? De ce le-am sprijinii proprii lideri când ei pot deveni corupți? Toate acestea pe banii noștri munciți din greu. Probabil veți recunoaște sorgintea neomalthusiană a acestor întrebări. Am auzit
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cursul gimnazial prevedea doar studiul limbii ruse. Pentru cursul inferior de la „Nicu Gane” transformarea a avut totuși și o consecință bună: seriile „A” și „B” se comprimă într-o singură clasă, ceea ce duce la selecția elevilor care beneficiază de o elită profesorală. Restul au plecat la gimnaziile atașate școlilor primare, acum devenite școli generale. Primul mentor al lui Nicolae Labiș a fost învățătoarea Profira Labiș care descoperea încă din clasa a doua că băiatul poate rima și ritma cu ușurință cuvintele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
aer până la etajul de alături al palatului Braunstein. Canalizarea spartă forma lacuri subterană care începeau să năruiască faleza cu construcții de deasupra Bahluiului. Cu instituțiile împrăștiate, cu o economie la pământ, Iașul a pierdut și cea mai mare parte a elitei intelectuale. Multe personalități au rămas, după refugiu, la București, la Cluj, la Timișoara sau la Craiova, acolo unde le-a apucat vremea și au aflat un rost. Orașul s-a văzut nevoit să-și facă altă față, din păcate sub
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
refugiu, la București, la Cluj, la Timișoara sau la Craiova, acolo unde le-a apucat vremea și au aflat un rost. Orașul s-a văzut nevoit să-și facă altă față, din păcate sub umbrela unui regim care, programat, înlătura elitele. Universitatea și-a redeschis porțile în condiția în care marile personalități, revenite, erau acum epurate. Academicianul Ștefan Bârsănescu zăcea în pușcărie, savantul Theofil Simenschy își găsise o umilă slujbă de contabil, ilustrul Ștefan Cuciureanu era, în timpul primului festival mondial al
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
îngădui: - Bine, fă atunci cum știi... IAȘII ÎN 1951 IV În disperare de cauză, Cățeaua încercă altă mișcare pentru a-și surprinde faliții. A aranjat cu profesorul de matematică, Eugen Țâmpoc, să-i cedeze o jumătate din oră. Geometru de elită și preocupat de probleme încâlcite mai mult decât de pregătirea elevilor, Țâmpoc, când intra în clasă, începea să dicteze din mers datele problemei care în clipa aceea îi absorbise interesul. Făgăduia celui care îi află soluția să-i încheie media
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
înconjura. Când eram la școală colegii îmi spuneau adesea Goli, dar la ei suna mai mult a poreclă și nu-mi plăcea. Regret și acum că nu am făcut din acest nume un renume. La gimnaziu am avut profesori de elită. Alături de profesorul Constantin Dobre și Corobană, la matematică, de soții Maria și Constantin Popescu și de Titu Udrescu erau și alți profesori care făceau cinste școlii. La absolvirea gimnaziului părinții au hotărât să mă ducă la Liceul Teoretic din Tecuci
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mari, iar mâncarea la cantină destul de puțină, și fără de gust. Am mâncat varză și cartofi pentru întreaga viață. Aceste alimente îmi plac, dar să fie bune și gustos gătite. La liceu am avut profesori buni, unii dintre ei chiar de elită. Îmi place să folosesc termenul de liceu, în realitate se numea Școală Medie de 10 ani; copiasem modelul sovietic. Se renunțase la structura școlii românești stabilită de marele Spiru Haret și s-a copiat un model străin; mai bine spus
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cunoscător și observator al naturii, însă în aplicațiile făcute pe teren nu făcea altceva decât să-i trimită pe studenți cu insectele prinse, să le pună în borcan la Maria; Maria fiind laboranta Catedrei. Totuși, a fost un cercetător de elită care a lăsat în urmă o operă entomologică valoroasă. Pe profesorul Sergiu Cărăușu l-am primit cu brațele deschise și cu mult entuziasm. Am făcut împreună cursurile de Hidrobiologie și Ecologie. Cu statura sa atletică, cu fața tăbăcită, asemenea unui
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
comun acord cu colegul V. Ghenciu am hotărât să ținem cota exigențelor ridicată. Am reușit să stabilim care sunt exigențele unei inspecții și care ar trebui să fie nivelul la care să se prezinte un profesor pentru a intra în elita cadrelor didactice. Am considerat că obținerea gradului didactic I, nu reprezintă o încheiere a unei activități, ci un început. Un început în ceea ce privește măiestria didactică și că această măiestrie nu trebuie să coboare, ci să urce. De aceea, ori de câte ori reveneam într-
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]